Nemţii plastografi

În „scandalul Nokia", politicienii germani falsifică spiritul şi… logica Europei Unite

femeie în lacrimi ţinând într-o mâ­nă un telefon mobil
Nokia, iar în cealaltă un banner de protest. Imaginea de pe prima pagină a ediţiei de joi a ziarelor germane reflectă starea de spirit a momentului în cel mai dezvoltat stat european – indignarea (furia, cum notează "Business Week") că finlandezii de la Nokia îşi închid fabrica din Bochum, landul Renania de Nord-Westfalia şi o mută în România, invocând că, acolo, costurile cu forţa de muncă sunt de 10 ori mai mici.

„Când Nokia a primit subvenţii de 88 milioane de euro, m-a asigurat că menţine 2.856 de locuri de muncă în Bochum pe termen lung", spune ministrul economiei landului, Christa Thoben. Jurgen Ruttgers, guvernatorul landului, numeşte compania
finlandeză "lăcusta subvenţiilor". Ca ţară care de 18 ani în­cercăm să re­învăţăm ca­pi­talismul, in­clusiv de la profe­sori germani, şi tot suntemla faza "lăcustiară" (săl­batică), putem avea înţe­legere faţă de asemenea patetice, jalnice reacţii.

Ca venind dintr-o zonă fără rectitudinea morală renană, acceptăm poate şi manopera politicienilor germani, cu "Nokia a primit ajutoare europene ca să se mute în România". Vorba ceea, unde e în joc enteresul ţării, ca orice neamţ, a încercat omu’ politic să speculeze că parcul industrial de la Cluj unde s-a instalat Nokia s-a ridicat cu fonduri PHARE.

Pentru că ştie cât ţine Bruxelles-ul la onoare, cum vrea competiţie curată, "fără distorsiuni/ajutoare". Dar, în calitate de cetăţeni europeni, nu trebuie să trecem uşor peste această plastografie nemţească. Actualii politicieni germani, urmaşii părinţilor Europei, falsifică, pur şi simplu
, spiritul şi… logica Europei Unite. Le-a răspuns corect şi pragmatic Jose Manuel Barroso, preşedintele Executivului european (poate nu întâmplător un portughez) –, Germania a câştigat din extinderea UE, inclusiv din aceste relocări.


Nokia i-a răspuns deschis popularului ziar german "Bild" – da, poate am primit indirect ajutor în România, pentru construirea drumului de acces la fabrică. Şi care e problema?, par să spună finlandezii. Adică de ce în Germania capitalistă poţi să dai bani pentru locuri de muncă, dar mai la periferia Europei, nu, exclus, nicht.
În definitiv, ce spune Europa că urmăreşte prin acordarea de fonduri comunitare? Să ajute dezvoltarea economiilor statelor membre şi, în final, să-i aducă pe toţi europenii la acelaşi standard de viaţă.

Ascultaţi-vă, domnilor politiceni germani, propriii conaţionali lucizi. "Dacă salariile şi condiţiile de muncă vor rămâne mizerabile în România, faptul ar fi fatal pentru UE nu doar dintr-o perspectivă morală, ci şi socială. Pentru că, într-o piaţă unică, companiile
vor prefera întotdeauna să meargă acolo unde salariile sunt cele mai mici
", spun editoraliştii de la "Die Tageszeitung".