Peste 6,7 milioane de sarbi sunt chemati maine la urne pentru a-si alege presedintele al carui mandat de cinci ani va debuta, cel mai probabil, cu un eveniment dureros: pierderea provinciei Kosovo, asteptata sa-si declare unilateral independenta.
In cursa pentru fotoliul de presedinte s-au inscris noua candidati, favoriti fiind actualul sef la statului, Boris Tadici (50 de ani), si liderul ultranationalist Tomislav Nikolici (55 de ani), relateaza AFP. Potrivit unui sondaj realizat de Centrul pentru alegeri libere si demo-cratice de la Belgrad, Nikolici este cotat cu 21% din intentiile de vot, iar Tadici - cu 19%. Disputa dintre cei doi se va transa in cel de-al doilea tur de scrutin, programat pe 3 februarie. Asa s-a intamplat si la alegerile din anul 2004, cand invingator a iesit Boris Tadici.
Aproximativ 16% dintre alegatori erau inca nehotarati, iar 33% nu intentionau sa mearga la vot maine, a mai relevat sondajul realizat pe un esantion de 1.500 de persoane si dat publicitatii
saptamana aceasta.
Dintre cei noua candidati, doar unul, Cedomir Jovanovici (37 de ani), se pronunta in favoarea independentei provinciei Kosovo, insa sansele sale de a ajunge presedinte al Serbiei sunt ca si inexistente.
miercuri, 18 martie 2009
Geoana si Nastase, acesti Hillary si Obama ai PSD
Adrian Nastase isi anunta intentia de a se bate cu Traian Basescu pentru Cotroceni la prezidentialele din 2009. El este cel de-al doilea lider din PSD, dupa Mircea Geoana, care se arunca in lupta
cu Basescu.
PSD are in clipa de fata doi posibili contracandidati pentru Traian Basescu la prezidentialele de anul viitor: Mircea Geoana si Adrian Nastase. Ambii si-au declarat disponibilitatea de a intra in cursa. Geoana a facut anuntul saptamina trecuta, intr-un interviu pentru “Jurnalul National”, ocazie cu care a spus ca obiectivul sau de cariera este sa ajunga presedintele Romaniei. Ieri, la o dezbatere publica despre stinga politica, Nastase a afirmat ca este dispus si pregatit sa intre in competitie cu Basescu. Declaratiile celor doi nu sint insa foarte clare. Ele ascund o competitie interna in PSD, care se anunta destul de dura. Deocamdata se lucreaza cu manusi.
Geoana si Nastase s-au intilnit ieri la o dezbatere despre stinga din Romania, organizata de Institutul Social Democrat. Cei doi nu au schimbat foarte multe vorbe, au stat de o parte si de cealalta a mesei, insa au facut fotografii impreuna.
“Exista un inceput de dezbatere in PSD si in societate cu privire la cel care va fi contracandidatul lui Traian Basescu in 2009. Cel mai puternic, mai credibil si mai bine plasat lider al PSD va fi cel care se va confrunta cu Traian Basescu, iar anuntul va fi facut la momentul potrivit”, a declarat presedintele PSD, Mircea Geoana. El a adaugat ca in PSD se va declansa “o selectie reala in interior” si ca anuntarea candidatului oficial “este o chestiune tactica pe care conducerea PSD isi rezerva dreptul sa o decida”. Geoana a mai spus ca va fi facut si un sondaj de opinie pentru ca “nu te poti juca cu un obiectiv atit de important”. Despre Nastase, Geoana a vorbit in termeni elogiatori: “Un om ca Adrian Nastase, care are atitia ani de experienta politica si care a contribuit atit la dezvoltarea
PSD, reprezinta in sine un nume mare. Nu are nevoie de un fotoliu
pentru a vorbi cu autoritate”.
La rindul sau, Adrian Nastase s-a straduit sa nu fie ironic fata de Mircea Geoana. A spus ca, din pozitia de sef al PSD, Geoana are toate sansele sa devina candidatul partidului la prezidentiale. El a spus insa ca, daca nu se gaseste o varianta mai buna, el este dispus sa intre in competitie. “Partidul va decide cine trebuie sa intre in cursa cu Traian Basescu. Eu nu ma dau in laturi. Daca este nevoie, ma voi prezenta in aceasta cursa”, a spus fostul contracandidat al lui Basescu din 2004.
Nastase a facut ieri si o stranie declaratie referitoare la rezultatul alegerilor din 2004, el sugerind ca acestea ar fi fost fraudate. Nastase a spus ca, de frica unor previzibile evenimente de strada, pe care el le-a comparat cu mineriadele din 1990 si 1991, el ar fi renuntat sa ceara renumararea voturilor la scrutinul din noiembrie 2004. Ieri, Nastase a vorbit in termeni foarte duri fata de seful statului. “Traian Basescu trebuie oprit!”, a exclamat el. “Traian Basescu nu are nici un fel de jena in a folosi butoanele puterii pentru a declansa conflicte din care Romania cu greu mai poate iesi”, a spus fostul premier, aratind ca “PSD are de ales intre a i se supune lui Traian Basescu sau a i se opune si ca este foarte important ca acest partid sa stabileasca potentialii aliati".
Mircea Geoana, presedinte PSD
"Nu cred ca functia face organul. Un om ca Adrian Nastase, care are atitia ani de experienta politica si care a contribuit atit la dezvoltarea PSD, reprezinta in sine un nume mare"
Iliescu l-ar sprijini pe Nastase, Mazare nu
Ion Iliescu a declarat joi seara, la Antena 3, ca trebuie deschisa o competitie in PSD pentru stabilirea candidatului la prezidentiale. Intrebat daca il va sprijini pe Nastase, prezent alaturi de el in studioul tv, Iliescu a spus: “De ce nu? A si participat la o asemenea competitie, are anumite atuuri, dar este o chestiune care trebuie sa fie rezultatul unei deliberari politice”. Pe de alta parte, liderul PSD Constanta, Radu Mazare, nu crede ca Adrian Nastase ar fi o solutie
potrivit. “Domnul Nastase n-a stiut sa gestioneze bine problema lui de imagine si acuzatiile grave si nereale care i s-au adus. Din acest motiv, nu cred ca poate sa candideze si nu cred ca poate sa faca un scor bun", a declarat Mazare.
cu Basescu.
PSD are in clipa de fata doi posibili contracandidati pentru Traian Basescu la prezidentialele de anul viitor: Mircea Geoana si Adrian Nastase. Ambii si-au declarat disponibilitatea de a intra in cursa. Geoana a facut anuntul saptamina trecuta, intr-un interviu pentru “Jurnalul National”, ocazie cu care a spus ca obiectivul sau de cariera este sa ajunga presedintele Romaniei. Ieri, la o dezbatere publica despre stinga politica, Nastase a afirmat ca este dispus si pregatit sa intre in competitie cu Basescu. Declaratiile celor doi nu sint insa foarte clare. Ele ascund o competitie interna in PSD, care se anunta destul de dura. Deocamdata se lucreaza cu manusi.
Geoana si Nastase s-au intilnit ieri la o dezbatere despre stinga din Romania, organizata de Institutul Social Democrat. Cei doi nu au schimbat foarte multe vorbe, au stat de o parte si de cealalta a mesei, insa au facut fotografii impreuna.
“Exista un inceput de dezbatere in PSD si in societate cu privire la cel care va fi contracandidatul lui Traian Basescu in 2009. Cel mai puternic, mai credibil si mai bine plasat lider al PSD va fi cel care se va confrunta cu Traian Basescu, iar anuntul va fi facut la momentul potrivit”, a declarat presedintele PSD, Mircea Geoana. El a adaugat ca in PSD se va declansa “o selectie reala in interior” si ca anuntarea candidatului oficial “este o chestiune tactica pe care conducerea PSD isi rezerva dreptul sa o decida”. Geoana a mai spus ca va fi facut si un sondaj de opinie pentru ca “nu te poti juca cu un obiectiv atit de important”. Despre Nastase, Geoana a vorbit in termeni elogiatori: “Un om ca Adrian Nastase, care are atitia ani de experienta politica si care a contribuit atit la dezvoltarea
PSD, reprezinta in sine un nume mare. Nu are nevoie de un fotoliu
pentru a vorbi cu autoritate”.
La rindul sau, Adrian Nastase s-a straduit sa nu fie ironic fata de Mircea Geoana. A spus ca, din pozitia de sef al PSD, Geoana are toate sansele sa devina candidatul partidului la prezidentiale. El a spus insa ca, daca nu se gaseste o varianta mai buna, el este dispus sa intre in competitie. “Partidul va decide cine trebuie sa intre in cursa cu Traian Basescu. Eu nu ma dau in laturi. Daca este nevoie, ma voi prezenta in aceasta cursa”, a spus fostul contracandidat al lui Basescu din 2004.
Nastase a facut ieri si o stranie declaratie referitoare la rezultatul alegerilor din 2004, el sugerind ca acestea ar fi fost fraudate. Nastase a spus ca, de frica unor previzibile evenimente de strada, pe care el le-a comparat cu mineriadele din 1990 si 1991, el ar fi renuntat sa ceara renumararea voturilor la scrutinul din noiembrie 2004. Ieri, Nastase a vorbit in termeni foarte duri fata de seful statului. “Traian Basescu trebuie oprit!”, a exclamat el. “Traian Basescu nu are nici un fel de jena in a folosi butoanele puterii pentru a declansa conflicte din care Romania cu greu mai poate iesi”, a spus fostul premier, aratind ca “PSD are de ales intre a i se supune lui Traian Basescu sau a i se opune si ca este foarte important ca acest partid sa stabileasca potentialii aliati".
Mircea Geoana, presedinte PSD
"Nu cred ca functia face organul. Un om ca Adrian Nastase, care are atitia ani de experienta politica si care a contribuit atit la dezvoltarea PSD, reprezinta in sine un nume mare"
Iliescu l-ar sprijini pe Nastase, Mazare nu
Ion Iliescu a declarat joi seara, la Antena 3, ca trebuie deschisa o competitie in PSD pentru stabilirea candidatului la prezidentiale. Intrebat daca il va sprijini pe Nastase, prezent alaturi de el in studioul tv, Iliescu a spus: “De ce nu? A si participat la o asemenea competitie, are anumite atuuri, dar este o chestiune care trebuie sa fie rezultatul unei deliberari politice”. Pe de alta parte, liderul PSD Constanta, Radu Mazare, nu crede ca Adrian Nastase ar fi o solutie
potrivit. “Domnul Nastase n-a stiut sa gestioneze bine problema lui de imagine si acuzatiile grave si nereale care i s-au adus. Din acest motiv, nu cred ca poate sa candideze si nu cred ca poate sa faca un scor bun", a declarat Mazare.
Se fac jocurile pentru Nastase
Reactivarea fostului presedinte PSD Adrian Nastase a devenit o prioritate pentru sustinatorii sai, care doresc sa-l vada dupa Consiliul National intr-o pozitie solida in fruntea partidului. Prezent la dezbaterea "Stanga romaneasca, prezent si perspective", Nastase a dat semnalul inceperii campaniei
electorale, atacandu-l pe Traian Basescu si dand mesaje de nemultumire fata de lentoarea actiunilor conducerii centrale. Vasile Dancu, reprezentant al grupului de la Cluj, pare sa marseze pe ideea revenirii lui Nastase intr-o pozitie cheie. In schimb, Geoana crede ca fostul premier nu are nevoie de o functie pentru a vorbi si incearca sa pastreze ierarhia stabilita de ultimul Congres.
Surse social-democrate ne-au declarat ca in partid s-a creat un curent tot mai puternic, care cere un rol central pentru Adrian Nastase. "Momentan tatonam terenul. Presedinte al Consiliului National, care este o functie moarta in acest moment, sau sef peste departamente poate fi o solutie
pentru aducerea lui Adrian Nastase in prim plan. Nu mai poate ramane un simplu membru", au precizat surse din PSD. Fostul presedinte al social-democratilor nu ramane dator taberei care il sustine si arata ca este pregatit sa joace un rol mai activ in fruntea partidului. El a lansat ieri, cu ocazia dezbaterii despre viitorul stangii, atacuri directe la adresa presedintelui Basescu, dar a lasat sa se inteleaga ca este nemultumit si de lentoarea actiunilor lui Geoana. "Scopul lui Basescu este de a distruge PSD sau de a-l reduce la o valoare minima pentru a il putea controla
", a sustinut Nastase. El a spus ca este extrem de ingrijorat de comportamentul sefului statului, care denota escaladarea fenomenului totalitar. "Am impresia ca trebuie sa examinam mai atent lucrurile, altfel devenim un Pakistan al Europei
de Rasarit", a afirmat fostul lider al PSD.
Duel intre fostul si actualul presedinte
Rolul de principal adversar al presedintelui Basescu asumat de Nastase ar putea fi atu-ul sau in fata lui Mircea Geoana, in cazul in care amandoi vor intra in cursa pentru Presedintie. De altfel, fostul premier a declarat recent la o emisiune TV ca va accepta aceasta nominalizare din partea partidului, daca ii va fi ceruta. "Mai avem 150 de zile pana la alegerile locale. Trebuie sa mutam discutia din teoretic in practic", si-a inceput Nastase atacul voalat la adresa conducerii. El a acuzat dualitatea pozitiilor exprimate in ultima perioada de grupul din jurul lui Mircea Geoana. "PSD are de ales intre a i se supune lui Traian Basescu sau a i se opune", a spus transant Nastase. Pozitia sa a fost intarita de deputatul Radu Podgoreanu, care a acuzat conducerea centrala ca a lasat prea des impresia ca este dispusa la un troc politic. Nici grupul de la Cluj nu a ramas insensibil la pozitiile lui Nastase, aratand prin vocea lui Vasile Dancu ca este dispus sa-l ajute pe acesta sa revina intr-o functie cheie in partid. In schimb, Mircea Geoana a declarat ca va incerca sa foloseasca toate personalitatile din partid in competitia electorala. "Eu cred ca un om ca Adrian Nastase care are atatia ani de experienta politica nu are nevoie de un fotoliu
sau de o strapontina pentru a putea sa vorbeasca cu autoritate si cu influenta in partid", a sustinut Geoana. El a respins practic ideea instalarii lui Nastase intr-o functie cheie, aratand ca pana la viitorul Congres lucrurile raman batute in cuie.
electorale, atacandu-l pe Traian Basescu si dand mesaje de nemultumire fata de lentoarea actiunilor conducerii centrale. Vasile Dancu, reprezentant al grupului de la Cluj, pare sa marseze pe ideea revenirii lui Nastase intr-o pozitie cheie. In schimb, Geoana crede ca fostul premier nu are nevoie de o functie pentru a vorbi si incearca sa pastreze ierarhia stabilita de ultimul Congres.
Surse social-democrate ne-au declarat ca in partid s-a creat un curent tot mai puternic, care cere un rol central pentru Adrian Nastase. "Momentan tatonam terenul. Presedinte al Consiliului National, care este o functie moarta in acest moment, sau sef peste departamente poate fi o solutie
pentru aducerea lui Adrian Nastase in prim plan. Nu mai poate ramane un simplu membru", au precizat surse din PSD. Fostul presedinte al social-democratilor nu ramane dator taberei care il sustine si arata ca este pregatit sa joace un rol mai activ in fruntea partidului. El a lansat ieri, cu ocazia dezbaterii despre viitorul stangii, atacuri directe la adresa presedintelui Basescu, dar a lasat sa se inteleaga ca este nemultumit si de lentoarea actiunilor lui Geoana. "Scopul lui Basescu este de a distruge PSD sau de a-l reduce la o valoare minima pentru a il putea controla
", a sustinut Nastase. El a spus ca este extrem de ingrijorat de comportamentul sefului statului, care denota escaladarea fenomenului totalitar. "Am impresia ca trebuie sa examinam mai atent lucrurile, altfel devenim un Pakistan al Europei
de Rasarit", a afirmat fostul lider al PSD.
Duel intre fostul si actualul presedinte
Rolul de principal adversar al presedintelui Basescu asumat de Nastase ar putea fi atu-ul sau in fata lui Mircea Geoana, in cazul in care amandoi vor intra in cursa pentru Presedintie. De altfel, fostul premier a declarat recent la o emisiune TV ca va accepta aceasta nominalizare din partea partidului, daca ii va fi ceruta. "Mai avem 150 de zile pana la alegerile locale. Trebuie sa mutam discutia din teoretic in practic", si-a inceput Nastase atacul voalat la adresa conducerii. El a acuzat dualitatea pozitiilor exprimate in ultima perioada de grupul din jurul lui Mircea Geoana. "PSD are de ales intre a i se supune lui Traian Basescu sau a i se opune", a spus transant Nastase. Pozitia sa a fost intarita de deputatul Radu Podgoreanu, care a acuzat conducerea centrala ca a lasat prea des impresia ca este dispusa la un troc politic. Nici grupul de la Cluj nu a ramas insensibil la pozitiile lui Nastase, aratand prin vocea lui Vasile Dancu ca este dispus sa-l ajute pe acesta sa revina intr-o functie cheie in partid. In schimb, Mircea Geoana a declarat ca va incerca sa foloseasca toate personalitatile din partid in competitia electorala. "Eu cred ca un om ca Adrian Nastase care are atatia ani de experienta politica nu are nevoie de un fotoliu
sau de o strapontina pentru a putea sa vorbeasca cu autoritate si cu influenta in partid", a sustinut Geoana. El a respins practic ideea instalarii lui Nastase intr-o functie cheie, aratand ca pana la viitorul Congres lucrurile raman batute in cuie.
Un politician talentat in a pica mereu in picioare
Teodor Melescanu, ministrul apararii, numit saptamana aceasta si interimar la Justitie, a dovedit intotdeauna abilitatea de a ocupa o pozitie importanta indiferent de regim.
Vicepresedintele liberal are 40 de ani si a facut cariera in toate regimurile. Dupa 1990, a fost ministru de externe, al apararii si interimar la Justitie. A trecut prin trei partide: PDSR, Alianta pentru Romania (ApR) si PNL.
Din diplomatie in politica
Teodor Melescanu a urcat, din 1966 pana in 1989, treptele ierarhice in Ministerul Afacerilor
Externe. Revolutia l-a prins cu un rang inalt in aceasta institutie.
Dupa 1989, au circulat numeroase legende legate de succesul lui Teodor Melescanu inainte de Revolutie, dar nu au aparut niciodata informatii concrete despre el. In 1992, a primit portofoliul Externelor in guvernul Vacaroiu. Daca, in prima faza, Melescanu si-a pastrat statutul de independent, ulterior el s-a inscris in PDSR. A fost multa vreme un sustinator al lui Ion Iliescu.
Dupa infrangerea PDSR la alegerile din 1996, Melescanu a avut un puseu reformist. Si-a dat seama ca partidul condus de Iliescu trebuie schimbat si, confruntandu-se cu refuzul conducerii centrale de a face acest lucru, a format, impreuna cu mai multi lideri precum Iosif Boda, Alianta pentru Romania. Noul partid a fost, intre 1997 si 1999, rasfatatul sondajelor de opinie, unde aparea cu scoruri care ajungeau la aproape 20%.
Din afara parlamentului, la varful PNL
Dupa un rezultat mediu la alegerile locale din 2000 (10% pe tara la consiliile judetene), Teodor Melescanu si ApR s-au prabusit sub greutatea scandalurilor „Firul rosu” si „Adrian Costea”.
Melescanu nu doar ca a fost implicat in aceste scandaluri, dar a mintit in privinta rolului sau, ceea ce a avut un efect teribil, in conditiile in care partidul isi crease un nucleu semnificativ de sustinatori in randul populatiei din mediul urban, mai bine informata si mai pretentioasa.
In aceeasi perioada, Melescanu a declansat negocieri pentru o alianta cu liberalii. Discutiile s-au blocat in momentul in care negociatorul liberalilor, prim-vicepresedintele Valeriu Stoica, a primit sondajele care indicau prabusirea lui Melescanu.
Cat priveste ApR, formatiunea nu a reusit sa treaca pragul electoral la alegerile din 2000. Dupa o perioada de deriva, in 2002, partidul a fost inghitit de liberali. Teodor Melescanu a devenit prim-vicepresedinte PNL, iar, ulterior, unul dintre vicepresedintii partidului.
El a reusit sa aiba relatii bune atat cu Theodor Stolojan, cat si cu Calin Popescu-Tariceanu, cei doi presedinti liberali. Pe de alta parte, Melescanu nu s-a evidentiat prin declaratii anti-Basescu. In aprilile 2007, a fost nominalizat ministru al apararii in guvernul Tariceanu 2.
Vicepresedintele liberal are 40 de ani si a facut cariera in toate regimurile. Dupa 1990, a fost ministru de externe, al apararii si interimar la Justitie. A trecut prin trei partide: PDSR, Alianta pentru Romania (ApR) si PNL.
Din diplomatie in politica
Teodor Melescanu a urcat, din 1966 pana in 1989, treptele ierarhice in Ministerul Afacerilor
Externe. Revolutia l-a prins cu un rang inalt in aceasta institutie.
Dupa 1989, au circulat numeroase legende legate de succesul lui Teodor Melescanu inainte de Revolutie, dar nu au aparut niciodata informatii concrete despre el. In 1992, a primit portofoliul Externelor in guvernul Vacaroiu. Daca, in prima faza, Melescanu si-a pastrat statutul de independent, ulterior el s-a inscris in PDSR. A fost multa vreme un sustinator al lui Ion Iliescu.
Dupa infrangerea PDSR la alegerile din 1996, Melescanu a avut un puseu reformist. Si-a dat seama ca partidul condus de Iliescu trebuie schimbat si, confruntandu-se cu refuzul conducerii centrale de a face acest lucru, a format, impreuna cu mai multi lideri precum Iosif Boda, Alianta pentru Romania. Noul partid a fost, intre 1997 si 1999, rasfatatul sondajelor de opinie, unde aparea cu scoruri care ajungeau la aproape 20%.
Din afara parlamentului, la varful PNL
Dupa un rezultat mediu la alegerile locale din 2000 (10% pe tara la consiliile judetene), Teodor Melescanu si ApR s-au prabusit sub greutatea scandalurilor „Firul rosu” si „Adrian Costea”.
Melescanu nu doar ca a fost implicat in aceste scandaluri, dar a mintit in privinta rolului sau, ceea ce a avut un efect teribil, in conditiile in care partidul isi crease un nucleu semnificativ de sustinatori in randul populatiei din mediul urban, mai bine informata si mai pretentioasa.
In aceeasi perioada, Melescanu a declansat negocieri pentru o alianta cu liberalii. Discutiile s-au blocat in momentul in care negociatorul liberalilor, prim-vicepresedintele Valeriu Stoica, a primit sondajele care indicau prabusirea lui Melescanu.
Cat priveste ApR, formatiunea nu a reusit sa treaca pragul electoral la alegerile din 2000. Dupa o perioada de deriva, in 2002, partidul a fost inghitit de liberali. Teodor Melescanu a devenit prim-vicepresedinte PNL, iar, ulterior, unul dintre vicepresedintii partidului.
El a reusit sa aiba relatii bune atat cu Theodor Stolojan, cat si cu Calin Popescu-Tariceanu, cei doi presedinti liberali. Pe de alta parte, Melescanu nu s-a evidentiat prin declaratii anti-Basescu. In aprilile 2007, a fost nominalizat ministru al apararii in guvernul Tariceanu 2.
Pătatul” ministru Meleşcanu a ajuns preferatul societăţii civile
Ministrul interimar al Justiţiei Teodor Meleşcanu a lăsat în offside câteva organzaţii nonguvernamentale apropiate de preşedintele Traian Băsescu. Cu câteva ore înainte ca Meleşcanu să retrimită la Cotroceni documentaţia referitoare la dosarele
celor opt foşti şi actuali demnitari urmăriţi penal, aceste ONG lăudau, într-un comunicat de presă, numirea acestuia ca interimar la Justiţie: „Apreciem drept o dovadă de înţelepciune propunerea premierului pentru ministru interimar la Justiţie şi sperăm că, în continuare, se va căuta un titular pentru acest portofoliu care să satisfacă aşteptările publicului şi ale Comisiei Europene în privinţa reformelor anticorupţie”.
Acest pasaj apare în scrisoarea deschisă adresată premierului de către Alina Mungiu-Pippidi (SAR), Radu Filipescu (GDS), Sorin Ilieşiu (Alianţa Civică) Florian Mihalcea (Societatea Timişoara) Dan Mihai (APADOR-CH)
Mihaela Danga (CJI), ca reprezentanţi ai Coaliţiei pentru o Guvernare Curată. Scrisoarea era, de fapt, o cerere către premierul Călin Popescu-Tăriceanu de a renunţa la nominalizarea Noricăi Nicolai ca ministru al Justiţiei, pe motiv că, prin activitatea
ei parlamentară, „s-a opus cu consecvenţă agendei civice şi anticorupţie din România, în privinţa unor proiecte importante precum declaraţiile de avere şi interese transparente pentru demnitari, legea ANI sau Ordonanţa DNA”. Noricăi Nicolai i se reproşează şi că, în ceea ce priveşte Legea lustraţiei şi CNSAS, „a promovat consecvent agenda celor mai conservatoare forţe ale politicii româneşti”.
În final, este trecută şi menţiunea privindu-l pe Meleşcanu, ca soluţie „înţeleaptă” a premierului.
Un ministru al Apărării cu probleme „de dosar”
Aprecierea subită faţă Meleşcanu este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în aprilie 2007, Coaliţia pentru o Guvernare Curată îşi exprima „îngrijorarea” că şapte miniştri ar avea probleme „de dosar”. Printre ei, şi Teodor Melescanu, căruia i se reproşa, printre altele, faptul că a lucrat în diplomaţia românească în regimul comunist. Era chiar citat fostul ofiţerul de securitate
Liviu Turcu spunând că Meleşcanu ar fi colaborat cu fosta Securitate.
Ministrului i se mai imputa şi faptul că a fost membru în Consiliul de Administraţie al Rompetrol, între 2002 şi 2004. „În condiţiile în care principalul acţionar al Rompetrol, Dinu Patriciu, este nu doar anchetat penal, ci şi într-un litigiu internaţional cu statul român, prezenţa unor oameni în poziţii-cheie din guvern, care au fost remuneraţi de el cu sume importante, ridică semne de întrebare faţă de cât de bine este protejat interesul public în acest litigiu”, se mai spunea în comunicatul Coaliţiei pentru o Guvernare Curată.
celor opt foşti şi actuali demnitari urmăriţi penal, aceste ONG lăudau, într-un comunicat de presă, numirea acestuia ca interimar la Justiţie: „Apreciem drept o dovadă de înţelepciune propunerea premierului pentru ministru interimar la Justiţie şi sperăm că, în continuare, se va căuta un titular pentru acest portofoliu care să satisfacă aşteptările publicului şi ale Comisiei Europene în privinţa reformelor anticorupţie”.
Acest pasaj apare în scrisoarea deschisă adresată premierului de către Alina Mungiu-Pippidi (SAR), Radu Filipescu (GDS), Sorin Ilieşiu (Alianţa Civică) Florian Mihalcea (Societatea Timişoara) Dan Mihai (APADOR-CH)
Mihaela Danga (CJI), ca reprezentanţi ai Coaliţiei pentru o Guvernare Curată. Scrisoarea era, de fapt, o cerere către premierul Călin Popescu-Tăriceanu de a renunţa la nominalizarea Noricăi Nicolai ca ministru al Justiţiei, pe motiv că, prin activitatea
ei parlamentară, „s-a opus cu consecvenţă agendei civice şi anticorupţie din România, în privinţa unor proiecte importante precum declaraţiile de avere şi interese transparente pentru demnitari, legea ANI sau Ordonanţa DNA”. Noricăi Nicolai i se reproşează şi că, în ceea ce priveşte Legea lustraţiei şi CNSAS, „a promovat consecvent agenda celor mai conservatoare forţe ale politicii româneşti”.
În final, este trecută şi menţiunea privindu-l pe Meleşcanu, ca soluţie „înţeleaptă” a premierului.
Un ministru al Apărării cu probleme „de dosar”
Aprecierea subită faţă Meleşcanu este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în aprilie 2007, Coaliţia pentru o Guvernare Curată îşi exprima „îngrijorarea” că şapte miniştri ar avea probleme „de dosar”. Printre ei, şi Teodor Melescanu, căruia i se reproşa, printre altele, faptul că a lucrat în diplomaţia românească în regimul comunist. Era chiar citat fostul ofiţerul de securitate
Liviu Turcu spunând că Meleşcanu ar fi colaborat cu fosta Securitate.
Ministrului i se mai imputa şi faptul că a fost membru în Consiliul de Administraţie al Rompetrol, între 2002 şi 2004. „În condiţiile în care principalul acţionar al Rompetrol, Dinu Patriciu, este nu doar anchetat penal, ci şi într-un litigiu internaţional cu statul român, prezenţa unor oameni în poziţii-cheie din guvern, care au fost remuneraţi de el cu sume importante, ridică semne de întrebare faţă de cât de bine este protejat interesul public în acest litigiu”, se mai spunea în comunicatul Coaliţiei pentru o Guvernare Curată.
Korodi: Am redus prea mult taxa auto
Oficialii romani n-au reusit nici de aceasta data
sa aduca taxa de prima inmatriculare la un nivel satisfacator pentru europeni.
Ministrul Mediului, Korodi Attila, a declarat vineri ca reprezentantii Comisiei Europene, care se afla in negocieri cu autoritatile de la Bucuresti, nu au fost de acord nici cu cea de-a doua varinata privind taxa de prima inmatriculare. In mod paradoxal, oficialii de la Bruxelles au criticat de aceasta data nivelul prea redus
al taxei pentru masinile foarte poluante.
“UE nu este de acord cu reducerea de pina la 90% a nivelului taxei pentru masinile poluante si nici cu discrepantele mari existente in noua
grila de taxare”, a declarat Korodi.
“Noi am propus o valoare pentru taxarea masinilor foarte poluante, cum ar fi cele care indeplinesc standardele non-Euro sau Euro 1 privind emisiile de noxe, cu care UE nu a fost de acord pe motiv ca este prea mica,” a sustinut Korodi.
Anterior, CE a criticat prima formula de calcul a taxei de prima inmatriculare pe motiv ca nu se respecta deprecierea masinilor, ca exista o discriminare intre masinile rulate din import si cele deja inmatriculate in Romania si ca diferenta dintre nivelul taxei pentru o masina Euro 4 si non-Euro era prea mare. Oficialul ministerului Mediului a adaugat ca se asteapta ca pina la sfirsitul acestei luni sa se ajunga la un consens cu reprezentantii CE privind valoarea taxei de prima inmatriculare.
sa aduca taxa de prima inmatriculare la un nivel satisfacator pentru europeni.
Ministrul Mediului, Korodi Attila, a declarat vineri ca reprezentantii Comisiei Europene, care se afla in negocieri cu autoritatile de la Bucuresti, nu au fost de acord nici cu cea de-a doua varinata privind taxa de prima inmatriculare. In mod paradoxal, oficialii de la Bruxelles au criticat de aceasta data nivelul prea redus
al taxei pentru masinile foarte poluante.
“UE nu este de acord cu reducerea de pina la 90% a nivelului taxei pentru masinile poluante si nici cu discrepantele mari existente in noua
grila de taxare”, a declarat Korodi.
“Noi am propus o valoare pentru taxarea masinilor foarte poluante, cum ar fi cele care indeplinesc standardele non-Euro sau Euro 1 privind emisiile de noxe, cu care UE nu a fost de acord pe motiv ca este prea mica,” a sustinut Korodi.
Anterior, CE a criticat prima formula de calcul a taxei de prima inmatriculare pe motiv ca nu se respecta deprecierea masinilor, ca exista o discriminare intre masinile rulate din import si cele deja inmatriculate in Romania si ca diferenta dintre nivelul taxei pentru o masina Euro 4 si non-Euro era prea mare. Oficialul ministerului Mediului a adaugat ca se asteapta ca pina la sfirsitul acestei luni sa se ajunga la un consens cu reprezentantii CE privind valoarea taxei de prima inmatriculare.
Un miliard de euro pentru Romania
Emisiunea de euroobligatiuni pe termen de zece ani, cu o valoare intre 500 milioane euro si un miliard euro, va fi lansata de Romania in luna februarie, urmand ca plata
titlurilor sa fie realizata in martie, a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, transmite Mediafax.
"Lansarea va avea loc in luna februarie, iar tragerea in luna martie", a afirmat Vasilescu. In perioada premergatoare lansarii de euroobligatiuni, oficiali ai Bancii Nationale a Romaniei (BNR) si ai Ministerului Economiei si Finantelor (MEF) vor efectua deplasari in mai multe state, pentru a promova emisiunea de titluri lansata de Romania. Consilierul guvernatorului BNR a aratat ca acest program
de promovare a inceput deja, viceguvernatorii bancii centrale, Eugen Dijmarescu si Cristian Popa, alaturi de specialisti din MEF sustinand prezentari la Viena.
Turneul de prezentare va dura aproximativ 2-3 saptamani. Principala destinatie a banilor atrasi prin emisiunea de euroobligatiuni o reprezinta acoperirea unui alt credit extern, in valoare de 600 de milioane de euro, care ajunge la scadenta la mijlocului anului.
La sfarsitul lunii decembrie 2007, MEF a selectat bancile UBS, Credit Suisse First Boston si EFG Eurobank ca intermediari ai emisiunii de obligatiuni pe pietele internationale.
Bancile castigatoare au acceptat un comision de 0,04% din valoarea emisiunii, oferind, de asemenea, unele dintre cele mai bune randamente.
Ultima emisiune pe pietele internationale de capital a fost realizata in 2003, cand Romania a atras 700 de milioane de euro, iar intermediari au fost Deutsche Bank, JP Morgan, Citigroup si UBS Warburg.
In prezent, cupoanele obligatiunilor lansate de Romania pe pietele internationale se tranzactioneaza la randamente de 5 - 5,25% pe an. Cea mai mica dobanda intr-o emisiune internationala a fost obtinuta de Primaria Capitalei, care a atras, in vara anului 2005, 500 de milioane de euro, la un randament de 4,27% pe an. La finele anului trecut, MEF a anuntat ca ar putea atrage in 2008, de pe piata interna, pana la 11 miliarde de lei (3,3 miliarde de euro), doar in primul trimestru fiind programate licitatii pentru imprumuturi in valoare de 4 miliarde de lei (1,14 miliarde euro).
titlurilor sa fie realizata in martie, a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, transmite Mediafax.
"Lansarea va avea loc in luna februarie, iar tragerea in luna martie", a afirmat Vasilescu. In perioada premergatoare lansarii de euroobligatiuni, oficiali ai Bancii Nationale a Romaniei (BNR) si ai Ministerului Economiei si Finantelor (MEF) vor efectua deplasari in mai multe state, pentru a promova emisiunea de titluri lansata de Romania. Consilierul guvernatorului BNR a aratat ca acest program
de promovare a inceput deja, viceguvernatorii bancii centrale, Eugen Dijmarescu si Cristian Popa, alaturi de specialisti din MEF sustinand prezentari la Viena.
Turneul de prezentare va dura aproximativ 2-3 saptamani. Principala destinatie a banilor atrasi prin emisiunea de euroobligatiuni o reprezinta acoperirea unui alt credit extern, in valoare de 600 de milioane de euro, care ajunge la scadenta la mijlocului anului.
La sfarsitul lunii decembrie 2007, MEF a selectat bancile UBS, Credit Suisse First Boston si EFG Eurobank ca intermediari ai emisiunii de obligatiuni pe pietele internationale.
Bancile castigatoare au acceptat un comision de 0,04% din valoarea emisiunii, oferind, de asemenea, unele dintre cele mai bune randamente.
Ultima emisiune pe pietele internationale de capital a fost realizata in 2003, cand Romania a atras 700 de milioane de euro, iar intermediari au fost Deutsche Bank, JP Morgan, Citigroup si UBS Warburg.
In prezent, cupoanele obligatiunilor lansate de Romania pe pietele internationale se tranzactioneaza la randamente de 5 - 5,25% pe an. Cea mai mica dobanda intr-o emisiune internationala a fost obtinuta de Primaria Capitalei, care a atras, in vara anului 2005, 500 de milioane de euro, la un randament de 4,27% pe an. La finele anului trecut, MEF a anuntat ca ar putea atrage in 2008, de pe piata interna, pana la 11 miliarde de lei (3,3 miliarde de euro), doar in primul trimestru fiind programate licitatii pentru imprumuturi in valoare de 4 miliarde de lei (1,14 miliarde euro).
Investitie de 400.000 de euro intr-o noua pârtie de schi in Bucovina
O noua
pârtie de schi, cu o lungime de aproape un kilometru, a fost deschisa în comuna Malini din judetul Suceava. Pârtia, o investitie
de 400.000 euro, a fost inaugurata chiar în preajma Craciunului si a fost folosita deja de câteva mii de turisti.
Dupa cum a precizat primarul comunei Malini, Petru Nistor, în ciuda faptului ca nu s-a facut deloc reclama
noii pârtii, la fiecare sfârsit de saptamâna aceasta a fost plina de turisti. Cei mai multi au fost din zona de nord-est a tarii (din Iasi, Suceava ori Botosani), dar si turisti din strainatate, aflati în vacanta în Bucovina. Pârtia, localizata în satul Valeni, la iesirea spre pasul Stânisoara, este de categorie medie, cu o diferenta de nivel de 106 metri, si o lungime de 800 metri. Pârtia dispune si de o instalatie de teleschi, adusa tocmai din Austria, cu o lungime de 520 metri si cu instalatie de nocturna. Este deschisa turistilor de vineri pâna duminica, de la ora 14.00 pâna la miezul noptii.
În apropierea pârtiei a fost deschisa o pensiune cu o parcare de aproximativ 50 de met
ri. Turistii au însa si alte optiuni în apropiere, în zona existând mai multe pensiuni, în total fiind disponibile în jur de 100 de locuri de cazare.
În proiectul autoritatilor locale a fost gândita, si deja începe sa prinda contur, construirea a doua sate de vacanta, sens în care Primaria a vândut înca din 2005, prin licitatie, mai multe loturi de teren. În viitor, autoritatile intentioneaza sa achizitioneze patru tunuri de zapada si sa realizeze pe raza comunei înca o pârtie de schi.
În judetul Suceava, mai exista înca trei pârtii de schi, doua la Vatra Dornei, „Parc“ (900 m lungime, diferenta de nivel de 150 m, cu dificultate medie si dotata cu teleschi si telescaun) si „Dealu Negru“ (cu o lungime de 3.000 m si o diferenta de nivel de 400 m), si una la Cârlibaba (dispune de o instalatie de teleschi de aproape 1,5 km, si, datorita orientarii spre Nord, pe ea se poate schia pâna în luna mai).
pârtie de schi, cu o lungime de aproape un kilometru, a fost deschisa în comuna Malini din judetul Suceava. Pârtia, o investitie
de 400.000 euro, a fost inaugurata chiar în preajma Craciunului si a fost folosita deja de câteva mii de turisti.
Dupa cum a precizat primarul comunei Malini, Petru Nistor, în ciuda faptului ca nu s-a facut deloc reclama
noii pârtii, la fiecare sfârsit de saptamâna aceasta a fost plina de turisti. Cei mai multi au fost din zona de nord-est a tarii (din Iasi, Suceava ori Botosani), dar si turisti din strainatate, aflati în vacanta în Bucovina. Pârtia, localizata în satul Valeni, la iesirea spre pasul Stânisoara, este de categorie medie, cu o diferenta de nivel de 106 metri, si o lungime de 800 metri. Pârtia dispune si de o instalatie de teleschi, adusa tocmai din Austria, cu o lungime de 520 metri si cu instalatie de nocturna. Este deschisa turistilor de vineri pâna duminica, de la ora 14.00 pâna la miezul noptii.
În apropierea pârtiei a fost deschisa o pensiune cu o parcare de aproximativ 50 de met
ri. Turistii au însa si alte optiuni în apropiere, în zona existând mai multe pensiuni, în total fiind disponibile în jur de 100 de locuri de cazare.
În proiectul autoritatilor locale a fost gândita, si deja începe sa prinda contur, construirea a doua sate de vacanta, sens în care Primaria a vândut înca din 2005, prin licitatie, mai multe loturi de teren. În viitor, autoritatile intentioneaza sa achizitioneze patru tunuri de zapada si sa realizeze pe raza comunei înca o pârtie de schi.
În judetul Suceava, mai exista înca trei pârtii de schi, doua la Vatra Dornei, „Parc“ (900 m lungime, diferenta de nivel de 150 m, cu dificultate medie si dotata cu teleschi si telescaun) si „Dealu Negru“ (cu o lungime de 3.000 m si o diferenta de nivel de 400 m), si una la Cârlibaba (dispune de o instalatie de teleschi de aproape 1,5 km, si, datorita orientarii spre Nord, pe ea se poate schia pâna în luna mai).
Alianţa energetică dintre Bulgaria şi Rusia loveşte din plin România
Înţelegerile de ieri din domeniul energetic, de la Sofia, dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi autorităţile bulgare, adică acordul pentru construcţia gazoductului South Stream şi contractul de construcţie a centralei nucleare de la Belene, vor avea repercusiuni serioase asupra sectorului energetic autohton în următorii ani. În primul rând, energia produsă în Bulgaria va invada statele din Balcani, unde există un mare deficit, îngreunând astfel posibilităţile României de a se impune aici, şi în al doilea rând, vecinii de la sud de Dunăre vor beneficia de o investiţie extrem de importantă în transportul de gaze
naturale, pe care ţara noastră încă nu ştie foarte sigur dacă o va avea, fiind vorba aici de proiectul Nabucco.
Belene surclasează Cernavodă
După ce Uniunea Europeană a impus Sofiei să închidă 4 din cele 6 reactoare de la centrala nucleară de la Kozlodui din cauza securităţii scăzute, nivelul exportului vecinilor de la sud de Dunăre a scăzut drastic. Până atunci Bulgaria era cel mai mare exportator de electricitate din Balcani, deţinând jumătate din piaţă. România, cu o cotă de 25%, a profitat de deriva vecinilor şi a început să vândă mai mult în regiune. Însă, avântul ţării noastre va fi stopat în momentul intrării în funcţiune a centralei de la Belene.
Iniţial complexul a fost prevăzut pentru o capacitate de 2.000 de MW, dar ruşii au ridicat potul susţinând că sunt gata să acorde bulgarilor un credit
de 3,8 miliarde de euro pentru dublarea acestei capacităţi. Proiectul Belene se află la mare concurenţă cu cel românesc de la Cernavodă, în speţă reactoarele 3 şi 4. Bulgarii spun că vor termina investiţia în 2013 iar oficialii români dau ca terminat proiectul de la Cernavodă un an mai târziu. La nivel de capacitate nucleară, bulgarii vor sta mult mai bine în 2014, 4.000 MW faţă de 2.800 MW. În cazul în care nu se vor închide şi ultimele reactoare de la Kozlodui, bulgarii ajung la cota de 5.000 MW.
“Pentru industria energetică din România Bulgaria va fi un concurent foarte serios. Este posibil ca aceste noi proiecte ale bulgarilor să amâne investiţiile pe care mai multe companii le-au anunţat în România”, a declarat expertul independent Jean Constantinescu. Printre aceste societăţi se numără producătorul de aluminiu Alro Slatina, care este controlat de un magnat rus, Vitali Matsitski, sau de italienii de la Enel care au spus la un moment dat că vor ridica o centrală termoelectrică la Galaţi. În prezent Alro consumă 7% din toată electricitatea produsă în România, iar Enel va fi numărul unul pe piaţa autohtonă a distribuţiei de energie
electrică după ce va intra şi în posesia Electrica Muntenia Sud. Pentru aceşti mari clienţi, curentul ieftin produs
de Belene va fi o sursă ideală.
Transport restricţionat
România va mai întâmpina o piedică pentru a se impune în Balcani. Este vorba despre capacitatea de transport a electricităţii. “Noi exportăm numai în sud iar reţelele sunt foarte aglomerate. Odată cu intrarea în funcţiune a centralei de la Belene aceste reţele vor deveni şi mai aglomerate şi s-ar putea să nu mai putem transporta curent”, a spus Jean Constantinescu. O alternativă ar putea fi cablul submarin pe care Transelectrica vrea să-l construiască între Constanţa şi Turcia. Dar din lipsă de fonduri, proiectul nu avansează.
Cu Belene funcţionând la capacitate maximă, România poate conta regional doar pe anumită direcţie. Este vorba de posibilitatea de a acoperi consumul de energie din vârfurile de sarcină. “Belene este o centrală rigidă, ea nu se poate modula după consum. În caz de vârf de sarcină este nevoie de capacităţi care pot intra imediat în funcţiune. Aceste sunt cele hidro iar noi avem cea mai mare flotă de hidrocentrale din regiune. Putem să exportăm astfel de servicii
de sistem”, a mai declarat Constantinescu.
South Stream loveşte în Nabucco
Cât priveşte proiectul South Stream, adică gazoductul care vine din Rusia şi trece Marea Neagră până în Bulgaria şi apoi mai departe în Italia, fie prin România şi Ungaria, fie prin Marea Adriatică, acesta e un proiect care loveşte din plin mult trâmbiţatul Nabucco, susţinut de UE şi în care autorităţile române îşi spun mari speranţe. South Stream este creaţia gigantului rus Gazprom şi a italienilor de la Eni, investiţia totală fiind de 10 miliarde de euro. Bulgarii vor participa cu 1,4 miliarde de euro la acest proiect. La o astfel de investiţie este greu de crezut că Sofia va mai fi dispusă să bage bani şi în Nabucco, gazoductul care vine din Azerbaidjan, traversează Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria şi se opreşte în Austria.
naturale, pe care ţara noastră încă nu ştie foarte sigur dacă o va avea, fiind vorba aici de proiectul Nabucco.
Belene surclasează Cernavodă
După ce Uniunea Europeană a impus Sofiei să închidă 4 din cele 6 reactoare de la centrala nucleară de la Kozlodui din cauza securităţii scăzute, nivelul exportului vecinilor de la sud de Dunăre a scăzut drastic. Până atunci Bulgaria era cel mai mare exportator de electricitate din Balcani, deţinând jumătate din piaţă. România, cu o cotă de 25%, a profitat de deriva vecinilor şi a început să vândă mai mult în regiune. Însă, avântul ţării noastre va fi stopat în momentul intrării în funcţiune a centralei de la Belene.
Iniţial complexul a fost prevăzut pentru o capacitate de 2.000 de MW, dar ruşii au ridicat potul susţinând că sunt gata să acorde bulgarilor un credit
de 3,8 miliarde de euro pentru dublarea acestei capacităţi. Proiectul Belene se află la mare concurenţă cu cel românesc de la Cernavodă, în speţă reactoarele 3 şi 4. Bulgarii spun că vor termina investiţia în 2013 iar oficialii români dau ca terminat proiectul de la Cernavodă un an mai târziu. La nivel de capacitate nucleară, bulgarii vor sta mult mai bine în 2014, 4.000 MW faţă de 2.800 MW. În cazul în care nu se vor închide şi ultimele reactoare de la Kozlodui, bulgarii ajung la cota de 5.000 MW.
“Pentru industria energetică din România Bulgaria va fi un concurent foarte serios. Este posibil ca aceste noi proiecte ale bulgarilor să amâne investiţiile pe care mai multe companii le-au anunţat în România”, a declarat expertul independent Jean Constantinescu. Printre aceste societăţi se numără producătorul de aluminiu Alro Slatina, care este controlat de un magnat rus, Vitali Matsitski, sau de italienii de la Enel care au spus la un moment dat că vor ridica o centrală termoelectrică la Galaţi. În prezent Alro consumă 7% din toată electricitatea produsă în România, iar Enel va fi numărul unul pe piaţa autohtonă a distribuţiei de energie
electrică după ce va intra şi în posesia Electrica Muntenia Sud. Pentru aceşti mari clienţi, curentul ieftin produs
de Belene va fi o sursă ideală.
Transport restricţionat
România va mai întâmpina o piedică pentru a se impune în Balcani. Este vorba despre capacitatea de transport a electricităţii. “Noi exportăm numai în sud iar reţelele sunt foarte aglomerate. Odată cu intrarea în funcţiune a centralei de la Belene aceste reţele vor deveni şi mai aglomerate şi s-ar putea să nu mai putem transporta curent”, a spus Jean Constantinescu. O alternativă ar putea fi cablul submarin pe care Transelectrica vrea să-l construiască între Constanţa şi Turcia. Dar din lipsă de fonduri, proiectul nu avansează.
Cu Belene funcţionând la capacitate maximă, România poate conta regional doar pe anumită direcţie. Este vorba de posibilitatea de a acoperi consumul de energie din vârfurile de sarcină. “Belene este o centrală rigidă, ea nu se poate modula după consum. În caz de vârf de sarcină este nevoie de capacităţi care pot intra imediat în funcţiune. Aceste sunt cele hidro iar noi avem cea mai mare flotă de hidrocentrale din regiune. Putem să exportăm astfel de servicii
de sistem”, a mai declarat Constantinescu.
South Stream loveşte în Nabucco
Cât priveşte proiectul South Stream, adică gazoductul care vine din Rusia şi trece Marea Neagră până în Bulgaria şi apoi mai departe în Italia, fie prin România şi Ungaria, fie prin Marea Adriatică, acesta e un proiect care loveşte din plin mult trâmbiţatul Nabucco, susţinut de UE şi în care autorităţile române îşi spun mari speranţe. South Stream este creaţia gigantului rus Gazprom şi a italienilor de la Eni, investiţia totală fiind de 10 miliarde de euro. Bulgarii vor participa cu 1,4 miliarde de euro la acest proiect. La o astfel de investiţie este greu de crezut că Sofia va mai fi dispusă să bage bani şi în Nabucco, gazoductul care vine din Azerbaidjan, traversează Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria şi se opreşte în Austria.
Cat si de ce mai cresc preturile locuintelor?
Cererea care depaseste cu mult oferta este laitmotivul vanzatorilor si intermediarilor de pe piata rezidentiala, de cativa ani. Paradoxal este faptul ca, desi Romania nu traverseaza un boom demografic, si nici nu este asaltata de valuri de imigranti, iar anual sunt date
in folosinta intre 30.000 si 50.000 de locuinte noi, afirmatia referitoare la cererea in continua crestere este reluata permanent. Potrivit operatorilor din domeniu, si anul acesta cresterile preturilor vor fi de circa 15-20%. Introducerea TVA la tranzactiile imobiliare se anunta a fi unul dintre „catalizatorii“ preturilor la locuintele noi.
In piata, operatorii dau din umeri atunci cand sunt rugati sa precizeze pe ce fel de cifre se bazeaza cand afirma faptul ca oferta este prea mica in raport cu solicitarile de locuinte. Pana la urma, recunostea intr-o discutie Catalin Munteanu, corporate finance manager al Crosspoint Finance, „nimeni nu a cuantificat cererea, concluzia referitoare la excedentul acesteia fiind mai degraba o chestiune de feeling, si nu rezultatul vreunui studiu statistic“.
Majorarea preturilor, trend perpetuu
O alta gogorita imobiliara se refera la asa-zisul perpetuum mobile, o credinta mai mult sau mai putin oarba ca majorarea preturilor si cresterea pietei imobiliare in ansamblu este un „never ending trend“. Exemplul altor piete mult incalzite - SUA, Spania, Tarile Baltice - este adeseori trecut cu vederea. Acest optimism nemasurat e impartasit de multi oameni, inclusiv din top managementul companiilor de profil. Foarte multi reprezentanti ai agentiilor mari sau dezvoltatori imobiliari considera Romania o piata atipica, motiv pentru care fluctuatiile de pe piata mondiala nu o afecteaza.
Terenuri mai scumpe, case mai pretioase
Pentru oricine este evident ca scumpirea permanenta a terenurilor nu are cum sa nu se reflecte in costul de achizitie al noilor locuinte. Potrivit datelor EuroMetropola, aceste proprietati au ocupat in 2007 locuri fruntase in topul celor mai profitabile investitii. Anul trecut, preturile terenurilor au crescut cu 15%-20%, valoarea medie fiind de 500–2.000 euro/mp in zona de est, sud si vest, 1.000-3.500 euro/mp in zona centrala si 4.000 euro/mp in zona de nord. „Acelasi ritm de crestere se va mentine si in 2008, in mod special din cauza TVA-ului de 19% impus de la 1 ianuarie“, sustin reprezentantii companiei imobiliare EuroMetropola.
In interiorul Bucurestiului, terenurile nefolosite in constructii sunt putine, iar pretul, de cele mai multe ori speculativ, este mult peste nivelul pietei. Scumpirea din Capitala ii obliga pe dezvoltatori sa migreze spre regiunile limitrofe, ceea ce a condus si aici la o majorare semnificativa a preturilor, in zone precum Chitila, Voluntari, Otopeni sau Buftea.
Astfel, daca in 2006 pretul de tranzactionare a terenurilor in Voluntari era de 100-200 euro/mp, anul trecut acestea s-au tranzactionat cu 300–500 euro/mp. La nivelul comunei Chitila, pretul de tranzactionare s-a modificat cu 50%, iar in Sabareni pretul a crescut constant cu 10% pe luna. In ceea ce priveste anul 2008, cei mai multi dezvoltatori manifesta un interes major pentru achizitionari de terenuri in scop investitional in Corbeanca, Otopeni, Balotesti, Buftea, Mogosoaia, Chitila, Sabareni, Dragomiresti, Chiajna, Rosu, Popesti-Leordeni, Pantelimon, Cernica si Afumati, unde preturile terenurilor sunt incadrate intre 20 si 300 euro/mp, sustin consultantii EuroMetropola.
Eugen Paternic, directorul general de la City Expert, spune ca pretul platit de dezvoltatorii imobiliari pentru a achizitiona terenuri va conduce la marirea pretului imobilelor. In afara de terenuri, un factor de scumpire este si costul cu forta de munca
si pretul materialelor. Paternic estimeaza ca toate acestea, puse laolalta, vor duce la o crestere a preturilor locuintelor noi cu 15-20%. „Un constructor vrea sa-si acopere costurile si sa obtina profit, iar acest lucru va duce automat la o noua crestere a preturilor pe piata imobiliara“.
TVA-ul impulsioneaza piata chiriilor
Daca scumpirea locuintelor noi poate fi doar suspectata ca are cauze speculative, pretul terenului fiind doar o parte din costul total al locuintei, majorarea pretului apartamentelor vechi este cu siguranta fara suport obiectiv in jocul raportului calitate-pret. Pentru ca, practic, proprietarii de locuinte vechi aflate in blocurile de apartamente nu au avut de suportat costuri suplimentare care sa justifice noi majorari de preturi. Cu toate acestea, ritmul de crestere a preturilor de pe piata apartamentelor noi a reprezentat un fel de „mercurial“ pentru vanzatorii de apartamente vechi, acestia orientandu-si pretentiile financiare in functie de trendul de pe piata primara.
Anul 2008 aduce noi motive pentru ca labila piata a apartamentelor vechi sa duca preturile mai sus.
Tranzactiile cu cladiri
si terenuri vor avea valori mai mari în 2008, întrucât vor include si TVA, dupa ce autoritatile au decis sa elimine, incepand cu 1 ianuarie, masurile simplificate în domeniu. Pana la aceasta data, taxarea inversa a permis vânzarea sau cumpararea de bunuri fara transferul efectiv de numerar pentru cota de 19% reprezentând TVA. Desi n-are nicio legatura cu piata rezidentiala dominata de particulari, eliminarea masurilor simplificate la plata TVA va avea efect psihologic si pe piata locuintelor vechi.
In acest sens, prognozata marire a dobanzilor la creditele imobiliare si ipotecare ar putea sa aiba efect de atenuare a inflatiei rezidentiale, insa experienta ultimilor ani ne arata ca piata apartamentelor vechi este sensibila doar la „sugestiile“ de marire, nu si la cele de reducere a preturilor.
Eugen Paternic, directorul City Expert, spune ca aceste schimbari au luat prin surprindere atat constructorii si vanzatorii, cat si cumparatorii. „De teama ca nu-si vor acoperi cheltuielile, constructorii se intreaba daca sa mai vanda, din moment ce trebuie sa plateasca o taxa de profit plus TVA, sau sa inchirieze. Preconizam ca piata inchirierilor in acest context
va cunoaste o crestere semnificativa“. In ceea ce priveste cumparatorii care apeleaza la credite, oamenii vor deveni mai precauti, mai ales daca au si alte obligatii. Aceasta masura va afecta mai putin segmentul speculatorilor, cei care vor suferi urmand sa fie cumparatorii finali din clasa medie.
De ce nu se opresc scumpirile
„Psihoza“ comerciala:
- Sustinuta cu vehementa de actorii imobiliari, care nu inceteaza sa vorbeasca de cererea aflata in continua crestere si mult mai mare comparativ cu oferta existenta.
- Majorarea preturilor si cresterea pietei imobiliare in ansamblu este un „never ending trend“.
Factori obiectivi:
- Scumpirea speculativa aterenurilor, dar si majorarea costurilor operationale obliga dezvoltatorii sa salte permanent stacheta pretului.
- La randul lor, cu ochii pe piata primara, vanzatorii de apartamente la bloc
urmaresc si corecteaza (in sus) nivelul preturilor in functie de miscarile pe piata ansamblurilor rezidentiale noi.
- Revenirea TVA-ului in tranzactiile imobiliare si cresterea cash flow-ului companiilor specializate ar putea da un nou imbold scumpirilor din sector. Dar se presupune ca acestea vor fi atenuate prin asteptatele majorari ale dobanzilor la creditele imobiliare/ipotecare.
in folosinta intre 30.000 si 50.000 de locuinte noi, afirmatia referitoare la cererea in continua crestere este reluata permanent. Potrivit operatorilor din domeniu, si anul acesta cresterile preturilor vor fi de circa 15-20%. Introducerea TVA la tranzactiile imobiliare se anunta a fi unul dintre „catalizatorii“ preturilor la locuintele noi.
In piata, operatorii dau din umeri atunci cand sunt rugati sa precizeze pe ce fel de cifre se bazeaza cand afirma faptul ca oferta este prea mica in raport cu solicitarile de locuinte. Pana la urma, recunostea intr-o discutie Catalin Munteanu, corporate finance manager al Crosspoint Finance, „nimeni nu a cuantificat cererea, concluzia referitoare la excedentul acesteia fiind mai degraba o chestiune de feeling, si nu rezultatul vreunui studiu statistic“.
Majorarea preturilor, trend perpetuu
O alta gogorita imobiliara se refera la asa-zisul perpetuum mobile, o credinta mai mult sau mai putin oarba ca majorarea preturilor si cresterea pietei imobiliare in ansamblu este un „never ending trend“. Exemplul altor piete mult incalzite - SUA, Spania, Tarile Baltice - este adeseori trecut cu vederea. Acest optimism nemasurat e impartasit de multi oameni, inclusiv din top managementul companiilor de profil. Foarte multi reprezentanti ai agentiilor mari sau dezvoltatori imobiliari considera Romania o piata atipica, motiv pentru care fluctuatiile de pe piata mondiala nu o afecteaza.
Terenuri mai scumpe, case mai pretioase
Pentru oricine este evident ca scumpirea permanenta a terenurilor nu are cum sa nu se reflecte in costul de achizitie al noilor locuinte. Potrivit datelor EuroMetropola, aceste proprietati au ocupat in 2007 locuri fruntase in topul celor mai profitabile investitii. Anul trecut, preturile terenurilor au crescut cu 15%-20%, valoarea medie fiind de 500–2.000 euro/mp in zona de est, sud si vest, 1.000-3.500 euro/mp in zona centrala si 4.000 euro/mp in zona de nord. „Acelasi ritm de crestere se va mentine si in 2008, in mod special din cauza TVA-ului de 19% impus de la 1 ianuarie“, sustin reprezentantii companiei imobiliare EuroMetropola.
In interiorul Bucurestiului, terenurile nefolosite in constructii sunt putine, iar pretul, de cele mai multe ori speculativ, este mult peste nivelul pietei. Scumpirea din Capitala ii obliga pe dezvoltatori sa migreze spre regiunile limitrofe, ceea ce a condus si aici la o majorare semnificativa a preturilor, in zone precum Chitila, Voluntari, Otopeni sau Buftea.
Astfel, daca in 2006 pretul de tranzactionare a terenurilor in Voluntari era de 100-200 euro/mp, anul trecut acestea s-au tranzactionat cu 300–500 euro/mp. La nivelul comunei Chitila, pretul de tranzactionare s-a modificat cu 50%, iar in Sabareni pretul a crescut constant cu 10% pe luna. In ceea ce priveste anul 2008, cei mai multi dezvoltatori manifesta un interes major pentru achizitionari de terenuri in scop investitional in Corbeanca, Otopeni, Balotesti, Buftea, Mogosoaia, Chitila, Sabareni, Dragomiresti, Chiajna, Rosu, Popesti-Leordeni, Pantelimon, Cernica si Afumati, unde preturile terenurilor sunt incadrate intre 20 si 300 euro/mp, sustin consultantii EuroMetropola.
Eugen Paternic, directorul general de la City Expert, spune ca pretul platit de dezvoltatorii imobiliari pentru a achizitiona terenuri va conduce la marirea pretului imobilelor. In afara de terenuri, un factor de scumpire este si costul cu forta de munca
si pretul materialelor. Paternic estimeaza ca toate acestea, puse laolalta, vor duce la o crestere a preturilor locuintelor noi cu 15-20%. „Un constructor vrea sa-si acopere costurile si sa obtina profit, iar acest lucru va duce automat la o noua crestere a preturilor pe piata imobiliara“.
TVA-ul impulsioneaza piata chiriilor
Daca scumpirea locuintelor noi poate fi doar suspectata ca are cauze speculative, pretul terenului fiind doar o parte din costul total al locuintei, majorarea pretului apartamentelor vechi este cu siguranta fara suport obiectiv in jocul raportului calitate-pret. Pentru ca, practic, proprietarii de locuinte vechi aflate in blocurile de apartamente nu au avut de suportat costuri suplimentare care sa justifice noi majorari de preturi. Cu toate acestea, ritmul de crestere a preturilor de pe piata apartamentelor noi a reprezentat un fel de „mercurial“ pentru vanzatorii de apartamente vechi, acestia orientandu-si pretentiile financiare in functie de trendul de pe piata primara.
Anul 2008 aduce noi motive pentru ca labila piata a apartamentelor vechi sa duca preturile mai sus.
Tranzactiile cu cladiri
si terenuri vor avea valori mai mari în 2008, întrucât vor include si TVA, dupa ce autoritatile au decis sa elimine, incepand cu 1 ianuarie, masurile simplificate în domeniu. Pana la aceasta data, taxarea inversa a permis vânzarea sau cumpararea de bunuri fara transferul efectiv de numerar pentru cota de 19% reprezentând TVA. Desi n-are nicio legatura cu piata rezidentiala dominata de particulari, eliminarea masurilor simplificate la plata TVA va avea efect psihologic si pe piata locuintelor vechi.
In acest sens, prognozata marire a dobanzilor la creditele imobiliare si ipotecare ar putea sa aiba efect de atenuare a inflatiei rezidentiale, insa experienta ultimilor ani ne arata ca piata apartamentelor vechi este sensibila doar la „sugestiile“ de marire, nu si la cele de reducere a preturilor.
Eugen Paternic, directorul City Expert, spune ca aceste schimbari au luat prin surprindere atat constructorii si vanzatorii, cat si cumparatorii. „De teama ca nu-si vor acoperi cheltuielile, constructorii se intreaba daca sa mai vanda, din moment ce trebuie sa plateasca o taxa de profit plus TVA, sau sa inchirieze. Preconizam ca piata inchirierilor in acest context
va cunoaste o crestere semnificativa“. In ceea ce priveste cumparatorii care apeleaza la credite, oamenii vor deveni mai precauti, mai ales daca au si alte obligatii. Aceasta masura va afecta mai putin segmentul speculatorilor, cei care vor suferi urmand sa fie cumparatorii finali din clasa medie.
De ce nu se opresc scumpirile
„Psihoza“ comerciala:
- Sustinuta cu vehementa de actorii imobiliari, care nu inceteaza sa vorbeasca de cererea aflata in continua crestere si mult mai mare comparativ cu oferta existenta.
- Majorarea preturilor si cresterea pietei imobiliare in ansamblu este un „never ending trend“.
Factori obiectivi:
- Scumpirea speculativa aterenurilor, dar si majorarea costurilor operationale obliga dezvoltatorii sa salte permanent stacheta pretului.
- La randul lor, cu ochii pe piata primara, vanzatorii de apartamente la bloc
urmaresc si corecteaza (in sus) nivelul preturilor in functie de miscarile pe piata ansamblurilor rezidentiale noi.
- Revenirea TVA-ului in tranzactiile imobiliare si cresterea cash flow-ului companiilor specializate ar putea da un nou imbold scumpirilor din sector. Dar se presupune ca acestea vor fi atenuate prin asteptatele majorari ale dobanzilor la creditele imobiliare/ipotecare.
marți, 17 martie 2009
Criza liberalismului
Florian Bichir: "A fi declarativ liberal, dintr-o nostalgie a istoriei- "noi cu Bratienii am facut Romania Mare"-, si a fi anti-Basescu nu-i de ajuns."
Cazurile Decebal Traian Remes, Tudor Chiuariu si Norica Nicolai demonstreaza o criza de cadre a liberalilor. Nu degeaba, dupa alegerile europarlamentare, Calin Popescu-Tariceanu anunta ca portile PNL se deschid pentru oamenii valorosi. Simtea si el ca liberalii au ajuns la fundul sacului in ceea ce priveste oamenii de valoare, personalitatile.
Criza liberala este insa mult mai veche si mai profunda, iar cei din PNL se fac ca nu o pricep. E vorba despre absenta unei ideologii dupa 1990, iar partidul sufera. „Interzis ca miscare politica dupa 1947, renascut in 1989, liberalismul romanesc isi asteapta inca doctrinarii. In ultimii ani, republicarea lui Zeletin si seria de traduceri indeosebi din liberalismul civic francez nu acopera golul doctrinar liberal. Din deficitul doctrinar s-au nascut probabil acele confuzii reflectate de evolutia inconsistenta a miscarii liberale din Romania. Daca exista o criza a liberalismului la noi, acesta este o criza de identitate”, scrie Ionel Nicu Sava, in „Doctrine si partide politice europene”.
In prezent, liberalii se multumesc sa jongleze in jurul doctrinei din secolul al XIX-lea, „Prin noi insine”, a Bratienilor sau a modului de gandire liberal, ceea ce aduce mai mult a sistem
filosofic, decat a ideologie. Credo-ul liberal: suprematia libertatii este dincolo de orice compromis, libertatea este mai presus de orice, nu este de ajuns. De altfel, liberalii se zbat intr-un neant ideologic pentru ca liberalismul s-a nascut ca o doctrina „impotriva”, opusa feudalismului, clericalismului etc. Nicolas Russellier explica foarte bine paradigma in care se complac liberalii: „Liberalii stiu cel mai bine ce nu vor decat ce isi doresc”.
Aceasta este marea problema a liberalismului, pentru ca nu exista un ganditor liberal roman autentic. Dupa Dan Amedeo Lazarescu, care reprezenta istoria, continuitatea, liberalii se confunda cu un grup de oameni de afaceri. Or, din acest punct de vedere, exista pesedisti, oameni de afaceri, care actioneaza mult mai liberal, decat tot PNL-ul. Lipsa unui concept, a unui program
de sorginte liberala s-a vazut in aceste zile, cand premierul Tariceanu a avut indelungi convorbiri cu guvernatorul Mugur Isarescu, pentru ca economia romaneasca are suflul unui TBC-ist.
A fi declarativ liberal, dintr-o nostalgie a istoriei - „noi cu Bratienii am facut Romania Mare” - si a fi anti-Basescu nu-i de ajuns. Aceasta-i definitia liberalului roman de azi: antibasescian prin excelenta si adeptul radical al libertatii. Or, asta nu-i program. Mai ales cand esti la guvernare! Iar deciziile de moment, unele populist-stangiste, nu pot tine loc de strategie, de un plan coerent.
Daca nu va reusi in termenul cel mai scurt sa se cristalizeze doctrinar, PNL-ul va fi perceput ca un grup de interese al unor oameni de afaceri. Un fel de SRL sau de firma
de lobby, nicidecum a formatiune politica. Provocarea este si mai mare cu cat liberalismul nu mai joaca un rol important in Uniunea Europeana. Sansa liberalismului pe batranul continent a reprezentat-o tocmai caderea Cortinei de Fier, pentru ca spatiul estic a imbratisat imediat o ideologie, care in Occident a ajuns un mod de viata
.
Cazurile Decebal Traian Remes, Tudor Chiuariu si Norica Nicolai demonstreaza o criza de cadre a liberalilor. Nu degeaba, dupa alegerile europarlamentare, Calin Popescu-Tariceanu anunta ca portile PNL se deschid pentru oamenii valorosi. Simtea si el ca liberalii au ajuns la fundul sacului in ceea ce priveste oamenii de valoare, personalitatile.
Criza liberala este insa mult mai veche si mai profunda, iar cei din PNL se fac ca nu o pricep. E vorba despre absenta unei ideologii dupa 1990, iar partidul sufera. „Interzis ca miscare politica dupa 1947, renascut in 1989, liberalismul romanesc isi asteapta inca doctrinarii. In ultimii ani, republicarea lui Zeletin si seria de traduceri indeosebi din liberalismul civic francez nu acopera golul doctrinar liberal. Din deficitul doctrinar s-au nascut probabil acele confuzii reflectate de evolutia inconsistenta a miscarii liberale din Romania. Daca exista o criza a liberalismului la noi, acesta este o criza de identitate”, scrie Ionel Nicu Sava, in „Doctrine si partide politice europene”.
In prezent, liberalii se multumesc sa jongleze in jurul doctrinei din secolul al XIX-lea, „Prin noi insine”, a Bratienilor sau a modului de gandire liberal, ceea ce aduce mai mult a sistem
filosofic, decat a ideologie. Credo-ul liberal: suprematia libertatii este dincolo de orice compromis, libertatea este mai presus de orice, nu este de ajuns. De altfel, liberalii se zbat intr-un neant ideologic pentru ca liberalismul s-a nascut ca o doctrina „impotriva”, opusa feudalismului, clericalismului etc. Nicolas Russellier explica foarte bine paradigma in care se complac liberalii: „Liberalii stiu cel mai bine ce nu vor decat ce isi doresc”.
Aceasta este marea problema a liberalismului, pentru ca nu exista un ganditor liberal roman autentic. Dupa Dan Amedeo Lazarescu, care reprezenta istoria, continuitatea, liberalii se confunda cu un grup de oameni de afaceri. Or, din acest punct de vedere, exista pesedisti, oameni de afaceri, care actioneaza mult mai liberal, decat tot PNL-ul. Lipsa unui concept, a unui program
de sorginte liberala s-a vazut in aceste zile, cand premierul Tariceanu a avut indelungi convorbiri cu guvernatorul Mugur Isarescu, pentru ca economia romaneasca are suflul unui TBC-ist.
A fi declarativ liberal, dintr-o nostalgie a istoriei - „noi cu Bratienii am facut Romania Mare” - si a fi anti-Basescu nu-i de ajuns. Aceasta-i definitia liberalului roman de azi: antibasescian prin excelenta si adeptul radical al libertatii. Or, asta nu-i program. Mai ales cand esti la guvernare! Iar deciziile de moment, unele populist-stangiste, nu pot tine loc de strategie, de un plan coerent.
Daca nu va reusi in termenul cel mai scurt sa se cristalizeze doctrinar, PNL-ul va fi perceput ca un grup de interese al unor oameni de afaceri. Un fel de SRL sau de firma
de lobby, nicidecum a formatiune politica. Provocarea este si mai mare cu cat liberalismul nu mai joaca un rol important in Uniunea Europeana. Sansa liberalismului pe batranul continent a reprezentat-o tocmai caderea Cortinei de Fier, pentru ca spatiul estic a imbratisat imediat o ideologie, care in Occident a ajuns un mod de viata
.
Frustrarile Lidiei Barbulescu
Lidia Barbulescu, noul presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, si-a inceput mandatul cu citeva induiosatoare nastrusnicii juridice si cu exprimarea unor frustrari.
In sedinta de joi a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecatoarea Lidia Barbulescu, proaspat unsa la conducerea institutiei, si-a dezvaluit intentiile de a conserva caracterul de Cosa Nostra al sistemului
judiciar. Prima masura, conform agentiei de stiri NewsIn, ilegala, deci absolut inutila, a fost sa conditioneze dezvaluirea datelor profesionale din dosarele
fostilor magistrati aflate in custodia Parchetului General de avizul
CSM. In termenii dreptului, pretentia CSM de a controla aplicarea legii liberului acces la informatii de interes public se numeste “adaugare la lege”, expresie care desemneaza, de fapt, incalcarea legii de catre respectivul magistrat. Legea in discutie nu prevede nici o limitare de genul avizului, cu exceptia datelor personale sau informatiilor clasificate, ceea ce nu este cazul in situatia de fata.
A doua frustrare a Lidiei Barbulescu se refera la “indisciplina” unor membri CSM care critica activitatea
Consiliului (mai precis a procurorului general Laura Codruta Kovesi, singura care “indrazneste” sa critice constant lipsa de coloana vertebrala a “garantilor” independentei Justitiei). Judecatoarea a declarat ca “nu va tolera” astfel de atitudini. Intrebarea care se pune cu necesitate logica este: “Bun, si daca nu tolereaza ce?” Sa ne inchipuim faptul, foarte probabil, ca procurorul general va continua sa critice deciziile sau atitudinile colegilor din CSM. Ce poate face Lidia Barbulescu in acest caz? Poate propune CSM adoptarea unei decizii prin care Kovesi sa taca pina cind ii expira mandatul? O poate da afara din CSM? Procurorul general, la fel ca si ministrul Justitiei, sint membri de drept ai Consiliului, deci sint batuti in cuie pina cind le expira mandatele. In plus
, CSM nu-si poate sanctiona disciplinar membrii. Poate ca judecatoarea si-a amintit un vechi titlu din “Academia Catavencu”, “Mucles, sa nu se prinda prostimea cum o jumulim!”, si s-a gindit ca n-ar fi rau sa-l adopte ca principiu de functionare a CSM.
In fine, a treia frustrare a Lidiei Barbulescu se indreapta direct spre “agenturili straine” indentificate ca atare de Nicolae Ceausescu in 25 decembrie 1989, adica, in cazul de fata, spre Comisia Europeana. Comisia, in raportul de tara din iunie 2007, la capitolul dedicat Justitiei, constata ca “raspunderea si moralitatea Consiliului (CSM) si a membrilor sai, individual, continua sa constituie motive de ingrijorare”. Bruxelles-ul se referea la faptul ca unii membri CSM, printre care se numara si Lidia Barbulescu, si-au pastrat si functiile de conducere din instante sau Parchete, adica sint concomitent si arbitri si jucatori. Judecatoarea a dat temerilor Comisiei o intepretare demna de scenariile conspirationiste ale fostei Securitati. “Aceasta apreciere le-a fost INDUSA (subl. mea) membrilor Comisiei Europene din dorinta de a scadea credibilitatea institutiei prin scaderea credibilitatii fiecaruia dintre membrii vizati”, a fost interpretarea presedintelui CSM. Replica Lidiei Barbulescu ramine insa doar o simpla manifestare a frustrarilor sale, pentru ca, in afara exprimarii unei evidentei lipse de politete la adresa membrilor Comisiei Europene, care – nu-i asa – sint cam nerozi de felul lor si inghit toate “gogosile” ONG-urilor, nu produce nici un efect. Din fericire.
In sedinta de joi a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecatoarea Lidia Barbulescu, proaspat unsa la conducerea institutiei, si-a dezvaluit intentiile de a conserva caracterul de Cosa Nostra al sistemului
judiciar. Prima masura, conform agentiei de stiri NewsIn, ilegala, deci absolut inutila, a fost sa conditioneze dezvaluirea datelor profesionale din dosarele
fostilor magistrati aflate in custodia Parchetului General de avizul
CSM. In termenii dreptului, pretentia CSM de a controla aplicarea legii liberului acces la informatii de interes public se numeste “adaugare la lege”, expresie care desemneaza, de fapt, incalcarea legii de catre respectivul magistrat. Legea in discutie nu prevede nici o limitare de genul avizului, cu exceptia datelor personale sau informatiilor clasificate, ceea ce nu este cazul in situatia de fata.
A doua frustrare a Lidiei Barbulescu se refera la “indisciplina” unor membri CSM care critica activitatea
Consiliului (mai precis a procurorului general Laura Codruta Kovesi, singura care “indrazneste” sa critice constant lipsa de coloana vertebrala a “garantilor” independentei Justitiei). Judecatoarea a declarat ca “nu va tolera” astfel de atitudini. Intrebarea care se pune cu necesitate logica este: “Bun, si daca nu tolereaza ce?” Sa ne inchipuim faptul, foarte probabil, ca procurorul general va continua sa critice deciziile sau atitudinile colegilor din CSM. Ce poate face Lidia Barbulescu in acest caz? Poate propune CSM adoptarea unei decizii prin care Kovesi sa taca pina cind ii expira mandatul? O poate da afara din CSM? Procurorul general, la fel ca si ministrul Justitiei, sint membri de drept ai Consiliului, deci sint batuti in cuie pina cind le expira mandatele. In plus
, CSM nu-si poate sanctiona disciplinar membrii. Poate ca judecatoarea si-a amintit un vechi titlu din “Academia Catavencu”, “Mucles, sa nu se prinda prostimea cum o jumulim!”, si s-a gindit ca n-ar fi rau sa-l adopte ca principiu de functionare a CSM.
In fine, a treia frustrare a Lidiei Barbulescu se indreapta direct spre “agenturili straine” indentificate ca atare de Nicolae Ceausescu in 25 decembrie 1989, adica, in cazul de fata, spre Comisia Europeana. Comisia, in raportul de tara din iunie 2007, la capitolul dedicat Justitiei, constata ca “raspunderea si moralitatea Consiliului (CSM) si a membrilor sai, individual, continua sa constituie motive de ingrijorare”. Bruxelles-ul se referea la faptul ca unii membri CSM, printre care se numara si Lidia Barbulescu, si-au pastrat si functiile de conducere din instante sau Parchete, adica sint concomitent si arbitri si jucatori. Judecatoarea a dat temerilor Comisiei o intepretare demna de scenariile conspirationiste ale fostei Securitati. “Aceasta apreciere le-a fost INDUSA (subl. mea) membrilor Comisiei Europene din dorinta de a scadea credibilitatea institutiei prin scaderea credibilitatii fiecaruia dintre membrii vizati”, a fost interpretarea presedintelui CSM. Replica Lidiei Barbulescu ramine insa doar o simpla manifestare a frustrarilor sale, pentru ca, in afara exprimarii unei evidentei lipse de politete la adresa membrilor Comisiei Europene, care – nu-i asa – sint cam nerozi de felul lor si inghit toate “gogosile” ONG-urilor, nu produce nici un efect. Din fericire.
Învingatorul schiop!
Istoria ne învata ca adevaratul câstigator al oricarui razboi aduce, în cele din urma, pacea! Cu siguranta, Traian Basescu poate fi considerat un biruitor în politica. A învins în razboaiele personale cu Justitia (cazurile „Flota“ si „Mihaileanu“), cu oponentii politici sau din societatea civila, cum ar fi gaozarii si tigancile împutite. Dar aura sa cuceritoare nu poate fi completa pâna când nu începe o constructie nationala pe ruinele fumegânde ale învinsilor.
Acest razboi total dus
între toate partidele si grupurile de interese a fost extrem de pagubos pentru tara în toti acesti ani. N-am vazut nici un proiect comun valabil pentru România, nici o strategie de dezvoltare pe termen lung sau macar o politica coerenta de atragere a fondurilor europene, investite cu inteligenta în infrastructura. Absolut toti cei de pâna acum au luptat pentru supravietuire, si nu pentru constructie. Acesti belicosi, mai mult sau mai putin abili, ar trebui sa-si însuseasca exemplul Spaniei monarhiste: dupa razboiul civil, regele a spus
public ca Spania nu-i mai apartine lui Franco, nici comunistilor, ci fiecaruia dintre cetatenii ei. Din momentul acela, Spania a cunoscut o crestere economica, un progres social si uman remarcabile.
Daca ar avea vocatie istorica si nu ar fi un vanitos incurabil, Traian Basescu ar trebui sa achieseze la proiectul unitatii nationale în vederea asezarii României în UE cu demnitate, onoare si progres economic real. Sigur, curatenia este inevitabila si necesara. Dar o doreste într-adevar Basescu sau doar se foloseste de aceasta sintagma pentru a-si regla conturile, asa cum luptau rusii pentru cucerirea satelitilor, pretinzând ca-i elibereaza? Smecherasii care s-au crezut infailibili pâna acum trebuie sa înteleaga, macar în ultimul ceas
, ca binele individual este strâns legat de cel colectiv. În Europa civilizata nu pot exista numai oameni bogati în tari sarace. Pentru a fi biruitorul total si complet, Basescu are nevoie sa înteleaga ca a sosit momentul reconcilierii nationale. Razboaiele de uzura, în afara de victime, nu produc nimic.
Acest razboi total dus
între toate partidele si grupurile de interese a fost extrem de pagubos pentru tara în toti acesti ani. N-am vazut nici un proiect comun valabil pentru România, nici o strategie de dezvoltare pe termen lung sau macar o politica coerenta de atragere a fondurilor europene, investite cu inteligenta în infrastructura. Absolut toti cei de pâna acum au luptat pentru supravietuire, si nu pentru constructie. Acesti belicosi, mai mult sau mai putin abili, ar trebui sa-si însuseasca exemplul Spaniei monarhiste: dupa razboiul civil, regele a spus
public ca Spania nu-i mai apartine lui Franco, nici comunistilor, ci fiecaruia dintre cetatenii ei. Din momentul acela, Spania a cunoscut o crestere economica, un progres social si uman remarcabile.
Daca ar avea vocatie istorica si nu ar fi un vanitos incurabil, Traian Basescu ar trebui sa achieseze la proiectul unitatii nationale în vederea asezarii României în UE cu demnitate, onoare si progres economic real. Sigur, curatenia este inevitabila si necesara. Dar o doreste într-adevar Basescu sau doar se foloseste de aceasta sintagma pentru a-si regla conturile, asa cum luptau rusii pentru cucerirea satelitilor, pretinzând ca-i elibereaza? Smecherasii care s-au crezut infailibili pâna acum trebuie sa înteleaga, macar în ultimul ceas
, ca binele individual este strâns legat de cel colectiv. În Europa civilizata nu pot exista numai oameni bogati în tari sarace. Pentru a fi biruitorul total si complet, Basescu are nevoie sa înteleaga ca a sosit momentul reconcilierii nationale. Razboaiele de uzura, în afara de victime, nu produc nimic.
Mutilarea Romaniei in anul Marii Uniri
Amenintarile lui Putin cel Brun sunt pe masura. Exprimate, in rafale, la summitul UE-Rusia de la Lisabona: Romanie, daca vrem, va facem bucati: Transilvania "independenta", pentru unguri, Dobrogea la bulgari.
Vladimir Putin a venit, a vazut si a invins, scurt, Bulgaria, actuala provincie a CSI din NATO si UE. Gazoductul spre fosta partasa a Pactului Hitler-Stalin, Italia, va trece pe unde vrea Rusia, indiferent de cat sluj sau ambat ar mai manifesta Romania, de la Cotroceni in jos. Lipsita de o politica nationala spre Est, ca si spre Vest, Romania - sau ce a mai ramas din ea -, chiar in anul 90 al Marii Uniri, pare mai singura si confuza ca niciodata, dupa 1989.
Amenintarile lui Putin cel Brun sunt pe masura. Exprimate, in rafale, la summitul UE-Rusia de la Lisabona: Romanie, daca vrem, va facem bucati: Transilvania "independenta", pentru unguri, Dobrogea la bulgari. Pe deasupra, o punem si de o "Moldova Mare". Situatia, pe teren, la frontierele Rasaritului Romanesc, sta la fel de rau: Ungaria si-a mutat interesele strategice pana in Transnistria. Ucraina, alt magar troian al Rusiei intr-un posibil NATO degenerat, ne sfideaza fara drept la replica provocand Romania la Marea Neagra prin pretentiile asupra Insulei Serpilor, reluarea lucrarilor la canalul Bastroe si protejarea mafiotilor transnistreni pe drumul de seara spre a Treia Roma. Chisinaul, cu aportul specialistilor Moscovei, ne tine sub tir continuu, cocosand serviciile
de informatii romanesti si diplomatia de la Bucuresti. Adevarata elita a tarii, comunitatea de intelligence, pare si ea derutata, din moment ce, nici pana acum, Cotroceniul lui Basescu nu a reusit sa elaboreze o strategie de politica externa. In acord cu Washington si Bruxelles. O viziune romaneasca care sa ajute atat SUA, cat si UE si care sa aplice tactici care nu neaparat sa apropie Moscova, dar sa nu indeparteze Chisinaul.
Romanii nostri din jurul granitelor actuale si, in special cei din fostele republici sovietice, vitregiti oricum de soarta, nu primesc nici cel mai mic
sprijin de la Patria Mama. Proiectul recunoasterii cetateniei lor naturale
, furate de sovietici, a fost ignorat de toate guvernarile post-decembriste si este blocat si azi, la Bucuresti, sub pretexte fantasmagorice. Devine UE a doua URSS? Presa si societatea civila anti-romaneasca, a ONG-urilor formate din OMG-uri, tin isonul Moscovei sub acoperirea de politoloage si profesorasi cu studii occidentale. Ce poate fi mai clasic, in spionaj, decat o scoala pe la Oxford? Cazul Kim Philby spune tot.
Summitul NATO se apropie vertiginos. Acum este momentul enuntarii unei politici nationale in armonie cu planurile de democratizare a regiunii extinse a Marii Negre. La Bucuresti, in aprilie, se vor lua decizii epocale. Romanii nu trebuie sa se considere doar bastinasi fericiti ca pot face focul pentru noii conchistadori ai marilor Negre si Caspice, veniti cu margele in loc de garantii de securitate. Problemele Romaniei sunt problemele NATO. Si invers.
Un cuvant, venit din trecut, este la fel de actual si azi. Dr. Corneliu Dida despre perspectiva Unirii: "Intre timp
, criza interna se adanceste. Iar fortele politice romanesti, ca si presa, au vreme pentru tot soiul de vizite, simpozioane, conferinte de presa, receptii, baluri sau scandaluri. Nu si pentru o serioasa dezbatere asupra reintregirii noastre la Prut. Intre formulele unui "nationalism" gaunos, vetust si de parada, exhibate inconstient la ocazii aniversare si insolenta intrebarii: "Ce va trebuie, ba, voua, unire?", lansata de un ratat lider democrat, se casca adevarata dimensiune a problemei Unirii, aici in Romania, reintregirea la Prut trece prin adevarata renastere national - spirituala in Tara inca mutilata...".
A fi nationalist in Romania europeana nu poate fi decat o datorie de onoare. A fi drept, de dreapta, inseamna a simti si a gandi romaneste.
Vladimir Putin a venit, a vazut si a invins, scurt, Bulgaria, actuala provincie a CSI din NATO si UE. Gazoductul spre fosta partasa a Pactului Hitler-Stalin, Italia, va trece pe unde vrea Rusia, indiferent de cat sluj sau ambat ar mai manifesta Romania, de la Cotroceni in jos. Lipsita de o politica nationala spre Est, ca si spre Vest, Romania - sau ce a mai ramas din ea -, chiar in anul 90 al Marii Uniri, pare mai singura si confuza ca niciodata, dupa 1989.
Amenintarile lui Putin cel Brun sunt pe masura. Exprimate, in rafale, la summitul UE-Rusia de la Lisabona: Romanie, daca vrem, va facem bucati: Transilvania "independenta", pentru unguri, Dobrogea la bulgari. Pe deasupra, o punem si de o "Moldova Mare". Situatia, pe teren, la frontierele Rasaritului Romanesc, sta la fel de rau: Ungaria si-a mutat interesele strategice pana in Transnistria. Ucraina, alt magar troian al Rusiei intr-un posibil NATO degenerat, ne sfideaza fara drept la replica provocand Romania la Marea Neagra prin pretentiile asupra Insulei Serpilor, reluarea lucrarilor la canalul Bastroe si protejarea mafiotilor transnistreni pe drumul de seara spre a Treia Roma. Chisinaul, cu aportul specialistilor Moscovei, ne tine sub tir continuu, cocosand serviciile
de informatii romanesti si diplomatia de la Bucuresti. Adevarata elita a tarii, comunitatea de intelligence, pare si ea derutata, din moment ce, nici pana acum, Cotroceniul lui Basescu nu a reusit sa elaboreze o strategie de politica externa. In acord cu Washington si Bruxelles. O viziune romaneasca care sa ajute atat SUA, cat si UE si care sa aplice tactici care nu neaparat sa apropie Moscova, dar sa nu indeparteze Chisinaul.
Romanii nostri din jurul granitelor actuale si, in special cei din fostele republici sovietice, vitregiti oricum de soarta, nu primesc nici cel mai mic
sprijin de la Patria Mama. Proiectul recunoasterii cetateniei lor naturale
, furate de sovietici, a fost ignorat de toate guvernarile post-decembriste si este blocat si azi, la Bucuresti, sub pretexte fantasmagorice. Devine UE a doua URSS? Presa si societatea civila anti-romaneasca, a ONG-urilor formate din OMG-uri, tin isonul Moscovei sub acoperirea de politoloage si profesorasi cu studii occidentale. Ce poate fi mai clasic, in spionaj, decat o scoala pe la Oxford? Cazul Kim Philby spune tot.
Summitul NATO se apropie vertiginos. Acum este momentul enuntarii unei politici nationale in armonie cu planurile de democratizare a regiunii extinse a Marii Negre. La Bucuresti, in aprilie, se vor lua decizii epocale. Romanii nu trebuie sa se considere doar bastinasi fericiti ca pot face focul pentru noii conchistadori ai marilor Negre si Caspice, veniti cu margele in loc de garantii de securitate. Problemele Romaniei sunt problemele NATO. Si invers.
Un cuvant, venit din trecut, este la fel de actual si azi. Dr. Corneliu Dida despre perspectiva Unirii: "Intre timp
, criza interna se adanceste. Iar fortele politice romanesti, ca si presa, au vreme pentru tot soiul de vizite, simpozioane, conferinte de presa, receptii, baluri sau scandaluri. Nu si pentru o serioasa dezbatere asupra reintregirii noastre la Prut. Intre formulele unui "nationalism" gaunos, vetust si de parada, exhibate inconstient la ocazii aniversare si insolenta intrebarii: "Ce va trebuie, ba, voua, unire?", lansata de un ratat lider democrat, se casca adevarata dimensiune a problemei Unirii, aici in Romania, reintregirea la Prut trece prin adevarata renastere national - spirituala in Tara inca mutilata...".
A fi nationalist in Romania europeana nu poate fi decat o datorie de onoare. A fi drept, de dreapta, inseamna a simti si a gandi romaneste.
Liga Campionilor Corupţiei
DNA a început un meci de calificare cu o echipă întreagă de „oameni de fotbal”. În ordinea numerelor de pe tricou şi a prejudiciilor consemnate de anchetatori, vor juca în instanţă: pe fund, perechea de impresari „rupători” Giovanni şi Victor Becali, liberoul cu probleme de contabilitate Gică Popescu, la mijloc, maeştrii combinaţiilor Copos, Borcea, Neţoiu şi MM Stoica şi, la înaintare, Sică Puşcoci, Mircea Stoenescu şi „tatăl lor” Jean Pădureanu.
Cu o asemenea distribuţie, meciul cu procurorii lui Morar este demn de o Ligă a Campionilor Luptei împotriva Corupţiei. Întâlnirea se anunţă extrem de spectaculoasă din punct de vedere mediatic, dar are o problemă mare. DNA a atacat o zonă, fotbalul, unde blaturile şi aranjamentele şi şmecheriile sunt o tradiţie încă de pe vremea lui Ceauşescu, iar „oamenii de fotbal” sunt foarte bine antrenaţi .
Dacă din zece inşi băgaţi la „presing” nu va obţine nici un dosar coerent şi nici o condamnare, echipa lui Morar va pierde meciul de imagine la un scor de forfait. Asta pentru că nimeni nu mai poate să spună că aici e vorba de o dispută politică gen „Năstase – Zambaccian”. Giovanni Becali, spre exemplu, are o imagine pregnantă de „tatăl şmecherilor” mult deasupra oricărei conotaţii politice, într-o ţară unde până şi femeile de serviciu au început să ţipe că sunt persecutate politic. Din acest motiv, intrarea în prelungiri nesfârşite a acestui meci şi, în final, posibila pierdere a lui înseamnă pentru DNA un singur lucru: incompetenţă profesională sută la sută.
Altfel, cei vizaţi, pe care DNA îi vrea îmbrăcaţi în tricourile lui Juventus (albe cu dungi negre verticale), sunt foarte siguri de ei.
„Ştiu că este o anchetă mai veche în fotbalul românesc, de circa un an, legată de transferuri, şi probabil că acum au ajuns şi la mine, e normal”, ne luminează fratele mai mic
al lui Giovanni. La fel de liniştit, îl completează Copos, „Nu e problema mea, nu mă priveşte”.
Borcea nu şi-a programat nici o vizită la Parchet, MM Stoica se laudă că are acte beton, „Tata Jean” o să ne lămurească mai târziu cum stă treaba, iar fostul student Gigi Becali ne predă la televizor lecţii de drept: „Facem un pariu. Nu au ce să-i facă lui Giovanni şi Victor Becali, nu se pot atinge de Giovanni. Eu fac pariu că din toate actele astea, pe care eu le am în faţă, şi pe ce sunt acuzaţi Giovani şi Victor, nu se pot atinge de ei".
Şi până acum Gigi are dreptate. DNA joacă meciul numai prin ziare şi după mai bine de doi ani de la demararea anchetei nu s-a schimbat nimic. Fraţii Becali vând şi cumpără fotbalişti în continuare, Borcea şi Neţoiu fac şi desfac la Dinamo, „Tata Jean” se pregăteşte de o pensie liniştită, iar de Stoenescu şi Puşcoci n-a mai auzit nimeni.
Oricum, un lucru este clar. Lovitura de începere a fost dată
, spectatorii sunt în tribune, iar toţi microbiştii aşteaptă goluri multe. Goluri în birourile
impresarilor, în conducerilor cluburilor şi, evident, goluri în conturile ticsite cu bani care s-au plimbat prin toată lumea din off-shore în off-shore.
Cu o asemenea distribuţie, meciul cu procurorii lui Morar este demn de o Ligă a Campionilor Luptei împotriva Corupţiei. Întâlnirea se anunţă extrem de spectaculoasă din punct de vedere mediatic, dar are o problemă mare. DNA a atacat o zonă, fotbalul, unde blaturile şi aranjamentele şi şmecheriile sunt o tradiţie încă de pe vremea lui Ceauşescu, iar „oamenii de fotbal” sunt foarte bine antrenaţi .
Dacă din zece inşi băgaţi la „presing” nu va obţine nici un dosar coerent şi nici o condamnare, echipa lui Morar va pierde meciul de imagine la un scor de forfait. Asta pentru că nimeni nu mai poate să spună că aici e vorba de o dispută politică gen „Năstase – Zambaccian”. Giovanni Becali, spre exemplu, are o imagine pregnantă de „tatăl şmecherilor” mult deasupra oricărei conotaţii politice, într-o ţară unde până şi femeile de serviciu au început să ţipe că sunt persecutate politic. Din acest motiv, intrarea în prelungiri nesfârşite a acestui meci şi, în final, posibila pierdere a lui înseamnă pentru DNA un singur lucru: incompetenţă profesională sută la sută.
Altfel, cei vizaţi, pe care DNA îi vrea îmbrăcaţi în tricourile lui Juventus (albe cu dungi negre verticale), sunt foarte siguri de ei.
„Ştiu că este o anchetă mai veche în fotbalul românesc, de circa un an, legată de transferuri, şi probabil că acum au ajuns şi la mine, e normal”, ne luminează fratele mai mic
al lui Giovanni. La fel de liniştit, îl completează Copos, „Nu e problema mea, nu mă priveşte”.
Borcea nu şi-a programat nici o vizită la Parchet, MM Stoica se laudă că are acte beton, „Tata Jean” o să ne lămurească mai târziu cum stă treaba, iar fostul student Gigi Becali ne predă la televizor lecţii de drept: „Facem un pariu. Nu au ce să-i facă lui Giovanni şi Victor Becali, nu se pot atinge de Giovanni. Eu fac pariu că din toate actele astea, pe care eu le am în faţă, şi pe ce sunt acuzaţi Giovani şi Victor, nu se pot atinge de ei".
Şi până acum Gigi are dreptate. DNA joacă meciul numai prin ziare şi după mai bine de doi ani de la demararea anchetei nu s-a schimbat nimic. Fraţii Becali vând şi cumpără fotbalişti în continuare, Borcea şi Neţoiu fac şi desfac la Dinamo, „Tata Jean” se pregăteşte de o pensie liniştită, iar de Stoenescu şi Puşcoci n-a mai auzit nimeni.
Oricum, un lucru este clar. Lovitura de începere a fost dată
, spectatorii sunt în tribune, iar toţi microbiştii aşteaptă goluri multe. Goluri în birourile
impresarilor, în conducerilor cluburilor şi, evident, goluri în conturile ticsite cu bani care s-au plimbat prin toată lumea din off-shore în off-shore.
Nemţii plastografi
În „scandalul Nokia", politicienii germani falsifică spiritul şi… logica Europei Unite
femeie în lacrimi ţinând într-o mână un telefon mobil
Nokia, iar în cealaltă un banner de protest. Imaginea de pe prima pagină a ediţiei de joi a ziarelor germane reflectă starea de spirit a momentului în cel mai dezvoltat stat european – indignarea (furia, cum notează "Business Week") că finlandezii de la Nokia îşi închid fabrica din Bochum, landul Renania de Nord-Westfalia şi o mută în România, invocând că, acolo, costurile cu forţa de muncă sunt de 10 ori mai mici.
„Când Nokia a primit subvenţii de 88 milioane de euro, m-a asigurat că menţine 2.856 de locuri de muncă în Bochum pe termen lung", spune ministrul economiei landului, Christa Thoben. Jurgen Ruttgers, guvernatorul landului, numeşte compania
finlandeză "lăcusta subvenţiilor". Ca ţară care de 18 ani încercăm să reînvăţăm capitalismul, inclusiv de la profesori germani, şi tot suntemla faza "lăcustiară" (sălbatică), putem avea înţelegere faţă de asemenea patetice, jalnice reacţii.
Ca venind dintr-o zonă fără rectitudinea morală renană, acceptăm poate şi manopera politicienilor germani, cu "Nokia a primit ajutoare europene ca să se mute în România". Vorba ceea, unde e în joc enteresul ţării, ca orice neamţ, a încercat omu’ politic să speculeze că parcul industrial de la Cluj unde s-a instalat Nokia s-a ridicat cu fonduri PHARE.
Pentru că ştie cât ţine Bruxelles-ul la onoare, cum vrea competiţie curată, "fără distorsiuni/ajutoare". Dar, în calitate de cetăţeni europeni, nu trebuie să trecem uşor peste această plastografie nemţească. Actualii politicieni germani, urmaşii părinţilor Europei, falsifică, pur şi simplu
, spiritul şi… logica Europei Unite. Le-a răspuns corect şi pragmatic Jose Manuel Barroso, preşedintele Executivului european (poate nu întâmplător un portughez) –, Germania a câştigat din extinderea UE, inclusiv din aceste relocări.
Nokia i-a răspuns deschis popularului ziar german "Bild" – da, poate am primit indirect ajutor în România, pentru construirea drumului de acces la fabrică. Şi care e problema?, par să spună finlandezii. Adică de ce în Germania capitalistă poţi să dai bani pentru locuri de muncă, dar mai la periferia Europei, nu, exclus, nicht.
În definitiv, ce spune Europa că urmăreşte prin acordarea de fonduri comunitare? Să ajute dezvoltarea economiilor statelor membre şi, în final, să-i aducă pe toţi europenii la acelaşi standard de viaţă.
Ascultaţi-vă, domnilor politiceni germani, propriii conaţionali lucizi. "Dacă salariile şi condiţiile de muncă vor rămâne mizerabile în România, faptul ar fi fatal pentru UE nu doar dintr-o perspectivă morală, ci şi socială. Pentru că, într-o piaţă unică, companiile
vor prefera întotdeauna să meargă acolo unde salariile sunt cele mai mici
", spun editoraliştii de la "Die Tageszeitung".
femeie în lacrimi ţinând într-o mână un telefon mobil
Nokia, iar în cealaltă un banner de protest. Imaginea de pe prima pagină a ediţiei de joi a ziarelor germane reflectă starea de spirit a momentului în cel mai dezvoltat stat european – indignarea (furia, cum notează "Business Week") că finlandezii de la Nokia îşi închid fabrica din Bochum, landul Renania de Nord-Westfalia şi o mută în România, invocând că, acolo, costurile cu forţa de muncă sunt de 10 ori mai mici.
„Când Nokia a primit subvenţii de 88 milioane de euro, m-a asigurat că menţine 2.856 de locuri de muncă în Bochum pe termen lung", spune ministrul economiei landului, Christa Thoben. Jurgen Ruttgers, guvernatorul landului, numeşte compania
finlandeză "lăcusta subvenţiilor". Ca ţară care de 18 ani încercăm să reînvăţăm capitalismul, inclusiv de la profesori germani, şi tot suntemla faza "lăcustiară" (sălbatică), putem avea înţelegere faţă de asemenea patetice, jalnice reacţii.
Ca venind dintr-o zonă fără rectitudinea morală renană, acceptăm poate şi manopera politicienilor germani, cu "Nokia a primit ajutoare europene ca să se mute în România". Vorba ceea, unde e în joc enteresul ţării, ca orice neamţ, a încercat omu’ politic să speculeze că parcul industrial de la Cluj unde s-a instalat Nokia s-a ridicat cu fonduri PHARE.
Pentru că ştie cât ţine Bruxelles-ul la onoare, cum vrea competiţie curată, "fără distorsiuni/ajutoare". Dar, în calitate de cetăţeni europeni, nu trebuie să trecem uşor peste această plastografie nemţească. Actualii politicieni germani, urmaşii părinţilor Europei, falsifică, pur şi simplu
, spiritul şi… logica Europei Unite. Le-a răspuns corect şi pragmatic Jose Manuel Barroso, preşedintele Executivului european (poate nu întâmplător un portughez) –, Germania a câştigat din extinderea UE, inclusiv din aceste relocări.
Nokia i-a răspuns deschis popularului ziar german "Bild" – da, poate am primit indirect ajutor în România, pentru construirea drumului de acces la fabrică. Şi care e problema?, par să spună finlandezii. Adică de ce în Germania capitalistă poţi să dai bani pentru locuri de muncă, dar mai la periferia Europei, nu, exclus, nicht.
În definitiv, ce spune Europa că urmăreşte prin acordarea de fonduri comunitare? Să ajute dezvoltarea economiilor statelor membre şi, în final, să-i aducă pe toţi europenii la acelaşi standard de viaţă.
Ascultaţi-vă, domnilor politiceni germani, propriii conaţionali lucizi. "Dacă salariile şi condiţiile de muncă vor rămâne mizerabile în România, faptul ar fi fatal pentru UE nu doar dintr-o perspectivă morală, ci şi socială. Pentru că, într-o piaţă unică, companiile
vor prefera întotdeauna să meargă acolo unde salariile sunt cele mai mici
", spun editoraliştii de la "Die Tageszeitung".
Mapa lui Codrut
Presedintele Traian Basescu a refuzat numirea Noricai Nicolai in functia de ministru al Justitiei invocand mai multe erori profesionale ale acesteia. Seful statului a dat publicitatii
mapa profesionala a procurorului Norica Nicolai, fosta Clinci, scotand in evidenta doua cazuri in care aceasta ar fi incalcat legea. Nu aceeasi atitudine critica a avut-o presedintele atunci cand a semnat numirea in functii a unor controversati procurori. Traian Basescu nu s-a aratat deloc interesat de mapele profesionale ale acestora. Desi continutul lor este unul extrem de grav. Ceea ce arata ca seful statului actioneaza selectiv in functie de interesele sale. In numarul de azi, vom dezvalui continutul mapei profesionale a unuia dintre cei mai importanti procurori din Romania, numit in functie in 2007 la propunerea fostului ministru al Justitiei, Monica Macovei. Este vorba despre Codrut Olaru, seful Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism (DIICOT) din cadrul Parchetului General.
Desi mapa profesionala a acestuia scoate la iveala o serie de scandaluri si grave acuze venite din partea unor colegi de-ai lui Olaru, presedintele Basescu nu a reactionat deloc precum in cazul Norica Nicolai. ZIUA a intrat in posesia mai multor documente
care probeaza comiterea de catre tanarul magistrat bacauan Codrut Olaru a unor acte de abuz de in serviciu, favorizare a infractorului si trafic de influenta. Actualul sef al DIICOT a incercat, in 2001, sa o determine pe procuroarea Gabriela Burca sa ii scape de puscarie pe membrii unei retele care a falsificat 15.000 de cupoane agricole si 29.500 de timbre de marcaj, utilizate de mafia alcoolului din Moldova, prejudiciind astfel bugetul de stat cu peste doua milioane de euro. In rechizitoriul din dosarul nr.672/P/2000, (cunoscut sub numele "Dosarul interlopilor Niki-Tonio-Dutu-Laloi-Bulgaru"), intocmit de procurorul bacauan Mariana Iftode, la 1 februarie 2001, se stabileau fapte uluitoare. Reteaua de falsificatori bacauani avea la dispozitie o tiparnita artizanala cu care s-au multiplicat peste 15.000 de cupoane agricole, vandute la negru, si au contrafacut 29.500 de timbre pentru marcaje de bauturi alcoolice. Din 13 noiembrie 2000, instanta Judecatoriei Bacau le-a emis si prelungit acuzatilor mandatele de arestare preventiva, spre disperarea procurorului-sef Codrut Olaru, care avea mari interese in acea cauza, declarate mai tarziu chiar in fata adjunctei sale Gabriela Burca si a unor colegi-subalterni.
Pila pentru interlopi
La termenul din 8 februarie 2001, Codrut Olaru si-a dat arama pe fata. Rugat de un judecator de la Curtea de Apel Bacau, dar si presat de interlopii carora le promisese eliberarea din arestul preventiv, Codrut Olaru, in calitate de sef al Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau, i-a cerut procurorului Gabriela Burca sa actioneze in asa fel incat inculpatii sa fie pusi in libertate. Astfel, Olaru a incercat sa schimbe si cursul cercetarii judecatoresti, care se baza si pe audierea a 19 martori. Acestia deja primisera amenintari
de la lumea interlopa pentru a-si schimba declaratiile in fata instantei de fond, iar punerea in libertate a inculpatilor din dosar ar fi intimidat si mai mult martorii si partile vatamate.
Interventia CSM, asteptata
Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui, in mod normal, sa deschida o ancheta referitoare la faptele de care este acuzat actualul sef al DIICOT. Astfel, CSM trebuie sa ii audieze pe cei trei magistrati Gabriela Burca, Valeriu Macovei si Vasile Alixandri, pentru a vedea daca acestia sustin in continuare ceea ce reclamau in 2001. De asemenea, Consiliul ar trebui sa investigheze cum a fost posibil ca procurorul Codrut Olaru sa scape de sanctiunea disciplinara sau chiar de raspunderea penala. Pe de alta parte, CSM ar trebui sa se sesizeze si in ceea ce priveste existenta anumitor mape profesionale ale unor procurori la Parchetul General. Asta intrucat, conform legii, Consiliul Superior al Magistraturii este din 2004, cel putin teoretic, singurul gestionar al mapelor profesionale.
Interventia procurorului Codrut Olaru
Redam in continuare continutul unui document existent in mapa profesionala a actualului sef DIICOT, Codrut Olaru. Consideram ca orice comentariu ar fi de prisos dupa lecturarea referatului cu nr.610/VI/14/2001 din 28 februarie 2001 (vezi facsimil 1), intocmit si semnat de catre Gabriela Burca, prim-procurorul adjunct de atunci al Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau.
"Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau, nr.610/VI/14/2001.
Referat - 28 februarie 2001. Burca Gabriela, prim-procuror adjunct:
Din anul 1998, lucrez in sectorul judiciar al Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau, iar din data de 8 noiembrie 1998 am fost numita in functia de prim procuror adjunct. In conditiile unui volum foarte mare de activitate
, in cadrul conducerii s-au stabilit impartirea sarcinilor in asa fel incat eu ma ocupam in intregime de sectorul judiciar, prin aceasta intelegandu-se si semnarea intregii corespondente, planificarea serviciilor pe unitate si planificarea procurorilor. Fara vreo discutie prealabila, de circa doua luni, domnul Codrut Olaru, prim procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau a inceput sa modifice planificarile facute de mine, treptat ajungandu-se in situatia in care am constatat ca atunci cand voiam sa fac planificarile ele erau deja facute de domnul Olaru (...), din aceste planificari el excluzandu-l pe procurorul Cristi Ursulescu, desi acesta are in lucru dosare. Am intocmit prezentul referat in urma discutiei purtate in sedinta de analiza din data de 23 februarie 2001. In data
de 22 februarie 2001, am declarat recurs impotriva incheierii de sedinta din dosarul nr.1412/2001 al Judecatoriei Bacau, prin care s-a dispus inlocuirea masurii arestarii preventive cu cea a interzicerii de a nu parasi localitatea a inculpatilor Mitoiu Antonio si Stefan Adrian, arestati de Parchetul Judetean Bacau pentru art. 215, art. 282, art. 283 si art. 285 C.P.
Il rugase cineva
In aceeasi zi, domnul Codrut Olaru a venit la mine in birou, intrebandu-ma de ce nu l-am anuntat ca am promovat recurs, reprosandu-mi ca fac asemenea gafe in timpul controlului de fond, afirmand ca il rugase cineva de la Curte si ca-i promisese, si nu stie ce sa raspunda cand il va intreba. In final m-a intrebat ce mai putem face, iar eu i-am raspuns, cum era si normal, ca nu-mi ramane altceva de facut decat sa motivez recursul. In ziua de vineri, 23 februarie 2001, domnul Olaru Codrut, foarte agitat si suparat, mi-a reprosat ca am declarat recurs in dosarul sus-mentionat fara sa-i spun, ca i-am stricat relatiile cu judecatorii, ca a promis cuiva de la Curtea de Apel ca nu va declara recurs si ca acum nu mai stie ce sa-i spuna acelei persoane si ca, oricum, recursul ar fi fost declarat si ar fi fost respins, iar eu ar fi trebuit sa astept ziua de vineri, sa discutam si abia apoi sa declaram recurs. Precizez ca am declarat acest recurs dupa ce am vazut solutia din dosarul Judecatoriei, la fel ca in alte cauze cu arestati, intrucat, atunci cand am asteptat pana in ultima zi de recurs, inculpatii erau deja pusi in stare de libertate, iar judecatorii ne reprosau ca am asteptat atat. (...) Comportamentul domnului Olaru Codrut a creat disensiuni in cadrul unitatii, toata discutia purtandu-se de fata cu ceilalti procurori", scria procuroarea Gabriela Burca.
Trafic de influenta
In mapa profesionala a lui Codrut Olaru mai exista un alt document care face referire la acelasi episod. Este vorba despre adresa cu circuit intern nr. 776/VI/4/2001 din 5 martie 2001 elaborata si semnata de seful de atunci al Parchetului Tribunalului Bacau, Valeriu Macovei.
Respectiva adresa sintetiza faptele denuntate de Gabriela Burca si concluziile unei sedinte de analiza cu toti procurorii Parchetului, care au luat cunostinta de comportamentul lui Olaru. Adresa a fost expediata, in vederea sanctionarii disciplinare si penale, catre Parchetul General, prin intermediul procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau, Vasile Alixandri, fost membru CSM, intre 2002-2004, actualmente judecator la instanta suprema. Prim procurorul Parchetului Judetean Bacau, Valeriu Macovei, a informat despre situatia cauzata de traficul de influenta comis de Codrut Olaru. Redam mai jos integral adresa respectiva:
"Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau.Nr.776/VI/4/2001 - 5 martie 2001.
Catre Procurorul General al PCA bacau, Vasile Alixandri:
- este necesara o nota explicativa din partea domnului prim procuror Codrut Olaru cu privire la cele petrecute si de ce nu a informat conducerea Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau in legatura cu solutia instantei, masura arestarii preventive a celor doi inculpati fiind luata de PT Bacau, care a solutionat si dosarul cu rechizitoriu;
- din referat rezulta ca atmosfera din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau este proasta, drept pentru care cerem explicatii cu privire la modalitatea in care intelege domnul Codrut Olaru sa conduca o unitate cu un mare volum de activitate in aceste conditii (...). Prim-procuror Valeriu Macovei".
Palmaresul lui Olaru
Procurorul bacauan Codrut Olaru, in varsta de 37 ani, a fost numit sef al DIICOT-structura centrala in anul 2007, la propunerea ministrului Monica Macovei, in urma unei preselectii efectuata de procurorul general al Romaniei Laura Codruta Kovesi. Este cel mai tanar procuror cu functie de conducere din structura Parchetului General. Intre 1996-1999, a lucrat ca procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau. In anul 2000, a fost numit prim-procuror al acestei unitati de parchet. In anul 2002, a reusit promovarea ca procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. In anul 2003, cand Ilie Botos a infiintat DIICOT, ca unitate de elita, Codrut Olaru s-a transferat in cadrul Biroului Teritorial Bacau. In anul 2006, sub ministeriatul Monica Macovei, ajunge procuror sef al DIICOT-Serviciul Teritorial Bacau. Sub conducerea sa, aceasta structura teritoriala nu s-a remarcat la bilantul anual cu nici un rechizitoriu de rasunet. In anul 2007, ministrul Macovei l-a propus pe Olaru pentru numirea in functia de procuror sef al DIICOT-structura centrala, iar presedintele Traian Basescu a aprobat. Atuul sau a fost tineretea. A primit misiunea sa refaca imaginea DIICOT dupa fuga din tara a teroristului Hayssam, in 2006. Insa DIICOT-ul ramane, in continuare, cel mai mare devorator de buget public din Ministerul Public, cu o eficienta aproape zero, daca se tine cont de returnarile de dosare, in avalansa, dispuse in anul 2007, de mai multe instante.
Bubele lui Draghici, ignorate de presedinte
Codrut Olaru nu este singurul magistrat in mapa caruia apar grave probleme. La fel stau lucrurile si in ceea ce-l priveste pe procurorul Gheorghe Draghici, cel denumit de presa "procurorul-catastrofa". Acesta a ajuns inspector la CSM, fara ca Traian Basescu sa remarce petele din cariera acestuia. Ca sef al Sectiei a II-a din Parchetul General, intre 2005-2006, Draghici a oferit numeroase NUP-uri unor procurori si judecatori acuzati in plangeri penale ca au dat si confirmat, la randul lor, NUP-uri si SUP-uri unor faptuitori si invinuiti care, "intamplator", erau membri PD sau oameni cu afaceri grele in zona PD. La mapa profesionala a lui Draghici exista, spre exemplu, o adresa cu circuit intern, in care se consemna masluirea unui rechizitoriu de catre acest magistrat in anul 2002. Seful Parchetului Teleorman, Ioan Tironeac, il informa la 29 octombrie 2004 pe procurorul general al Parchetului Curtii de Apel Galati, adica pe seful direct al lui Draghici, ca "urmare a rechizitoriului din 14 martie 2002, intocmit de Gheorghe Draghici, procuror sef de sectie la PCA Galati, privind pe inculpatii (...), va facem cunoscut ca (...) expertii, prin concluziile lor, contrazic in mare parte situatia de fapt retinuta in rechizitoriu, iar in finalul raportului de expertiza se precizeaza ca nu se poate identifica in contabilitate existenta unui prejudiciu cert". Desi masluirea unui rechizitoriu constituie cea mai grava abatere (si disciplinara, si penala) din cariera unui procuror, promovarea la CSM a lui Draghici nu l-a scandalizat deloc pe presedintele Traian Basescu.
mapa profesionala a procurorului Norica Nicolai, fosta Clinci, scotand in evidenta doua cazuri in care aceasta ar fi incalcat legea. Nu aceeasi atitudine critica a avut-o presedintele atunci cand a semnat numirea in functii a unor controversati procurori. Traian Basescu nu s-a aratat deloc interesat de mapele profesionale ale acestora. Desi continutul lor este unul extrem de grav. Ceea ce arata ca seful statului actioneaza selectiv in functie de interesele sale. In numarul de azi, vom dezvalui continutul mapei profesionale a unuia dintre cei mai importanti procurori din Romania, numit in functie in 2007 la propunerea fostului ministru al Justitiei, Monica Macovei. Este vorba despre Codrut Olaru, seful Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism (DIICOT) din cadrul Parchetului General.
Desi mapa profesionala a acestuia scoate la iveala o serie de scandaluri si grave acuze venite din partea unor colegi de-ai lui Olaru, presedintele Basescu nu a reactionat deloc precum in cazul Norica Nicolai. ZIUA a intrat in posesia mai multor documente
care probeaza comiterea de catre tanarul magistrat bacauan Codrut Olaru a unor acte de abuz de in serviciu, favorizare a infractorului si trafic de influenta. Actualul sef al DIICOT a incercat, in 2001, sa o determine pe procuroarea Gabriela Burca sa ii scape de puscarie pe membrii unei retele care a falsificat 15.000 de cupoane agricole si 29.500 de timbre de marcaj, utilizate de mafia alcoolului din Moldova, prejudiciind astfel bugetul de stat cu peste doua milioane de euro. In rechizitoriul din dosarul nr.672/P/2000, (cunoscut sub numele "Dosarul interlopilor Niki-Tonio-Dutu-Laloi-Bulgaru"), intocmit de procurorul bacauan Mariana Iftode, la 1 februarie 2001, se stabileau fapte uluitoare. Reteaua de falsificatori bacauani avea la dispozitie o tiparnita artizanala cu care s-au multiplicat peste 15.000 de cupoane agricole, vandute la negru, si au contrafacut 29.500 de timbre pentru marcaje de bauturi alcoolice. Din 13 noiembrie 2000, instanta Judecatoriei Bacau le-a emis si prelungit acuzatilor mandatele de arestare preventiva, spre disperarea procurorului-sef Codrut Olaru, care avea mari interese in acea cauza, declarate mai tarziu chiar in fata adjunctei sale Gabriela Burca si a unor colegi-subalterni.
Pila pentru interlopi
La termenul din 8 februarie 2001, Codrut Olaru si-a dat arama pe fata. Rugat de un judecator de la Curtea de Apel Bacau, dar si presat de interlopii carora le promisese eliberarea din arestul preventiv, Codrut Olaru, in calitate de sef al Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau, i-a cerut procurorului Gabriela Burca sa actioneze in asa fel incat inculpatii sa fie pusi in libertate. Astfel, Olaru a incercat sa schimbe si cursul cercetarii judecatoresti, care se baza si pe audierea a 19 martori. Acestia deja primisera amenintari
de la lumea interlopa pentru a-si schimba declaratiile in fata instantei de fond, iar punerea in libertate a inculpatilor din dosar ar fi intimidat si mai mult martorii si partile vatamate.
Interventia CSM, asteptata
Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui, in mod normal, sa deschida o ancheta referitoare la faptele de care este acuzat actualul sef al DIICOT. Astfel, CSM trebuie sa ii audieze pe cei trei magistrati Gabriela Burca, Valeriu Macovei si Vasile Alixandri, pentru a vedea daca acestia sustin in continuare ceea ce reclamau in 2001. De asemenea, Consiliul ar trebui sa investigheze cum a fost posibil ca procurorul Codrut Olaru sa scape de sanctiunea disciplinara sau chiar de raspunderea penala. Pe de alta parte, CSM ar trebui sa se sesizeze si in ceea ce priveste existenta anumitor mape profesionale ale unor procurori la Parchetul General. Asta intrucat, conform legii, Consiliul Superior al Magistraturii este din 2004, cel putin teoretic, singurul gestionar al mapelor profesionale.
Interventia procurorului Codrut Olaru
Redam in continuare continutul unui document existent in mapa profesionala a actualului sef DIICOT, Codrut Olaru. Consideram ca orice comentariu ar fi de prisos dupa lecturarea referatului cu nr.610/VI/14/2001 din 28 februarie 2001 (vezi facsimil 1), intocmit si semnat de catre Gabriela Burca, prim-procurorul adjunct de atunci al Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau.
"Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau, nr.610/VI/14/2001.
Referat - 28 februarie 2001. Burca Gabriela, prim-procuror adjunct:
Din anul 1998, lucrez in sectorul judiciar al Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau, iar din data de 8 noiembrie 1998 am fost numita in functia de prim procuror adjunct. In conditiile unui volum foarte mare de activitate
, in cadrul conducerii s-au stabilit impartirea sarcinilor in asa fel incat eu ma ocupam in intregime de sectorul judiciar, prin aceasta intelegandu-se si semnarea intregii corespondente, planificarea serviciilor pe unitate si planificarea procurorilor. Fara vreo discutie prealabila, de circa doua luni, domnul Codrut Olaru, prim procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau a inceput sa modifice planificarile facute de mine, treptat ajungandu-se in situatia in care am constatat ca atunci cand voiam sa fac planificarile ele erau deja facute de domnul Olaru (...), din aceste planificari el excluzandu-l pe procurorul Cristi Ursulescu, desi acesta are in lucru dosare. Am intocmit prezentul referat in urma discutiei purtate in sedinta de analiza din data de 23 februarie 2001. In data
de 22 februarie 2001, am declarat recurs impotriva incheierii de sedinta din dosarul nr.1412/2001 al Judecatoriei Bacau, prin care s-a dispus inlocuirea masurii arestarii preventive cu cea a interzicerii de a nu parasi localitatea a inculpatilor Mitoiu Antonio si Stefan Adrian, arestati de Parchetul Judetean Bacau pentru art. 215, art. 282, art. 283 si art. 285 C.P.
Il rugase cineva
In aceeasi zi, domnul Codrut Olaru a venit la mine in birou, intrebandu-ma de ce nu l-am anuntat ca am promovat recurs, reprosandu-mi ca fac asemenea gafe in timpul controlului de fond, afirmand ca il rugase cineva de la Curte si ca-i promisese, si nu stie ce sa raspunda cand il va intreba. In final m-a intrebat ce mai putem face, iar eu i-am raspuns, cum era si normal, ca nu-mi ramane altceva de facut decat sa motivez recursul. In ziua de vineri, 23 februarie 2001, domnul Olaru Codrut, foarte agitat si suparat, mi-a reprosat ca am declarat recurs in dosarul sus-mentionat fara sa-i spun, ca i-am stricat relatiile cu judecatorii, ca a promis cuiva de la Curtea de Apel ca nu va declara recurs si ca acum nu mai stie ce sa-i spuna acelei persoane si ca, oricum, recursul ar fi fost declarat si ar fi fost respins, iar eu ar fi trebuit sa astept ziua de vineri, sa discutam si abia apoi sa declaram recurs. Precizez ca am declarat acest recurs dupa ce am vazut solutia din dosarul Judecatoriei, la fel ca in alte cauze cu arestati, intrucat, atunci cand am asteptat pana in ultima zi de recurs, inculpatii erau deja pusi in stare de libertate, iar judecatorii ne reprosau ca am asteptat atat. (...) Comportamentul domnului Olaru Codrut a creat disensiuni in cadrul unitatii, toata discutia purtandu-se de fata cu ceilalti procurori", scria procuroarea Gabriela Burca.
Trafic de influenta
In mapa profesionala a lui Codrut Olaru mai exista un alt document care face referire la acelasi episod. Este vorba despre adresa cu circuit intern nr. 776/VI/4/2001 din 5 martie 2001 elaborata si semnata de seful de atunci al Parchetului Tribunalului Bacau, Valeriu Macovei.
Respectiva adresa sintetiza faptele denuntate de Gabriela Burca si concluziile unei sedinte de analiza cu toti procurorii Parchetului, care au luat cunostinta de comportamentul lui Olaru. Adresa a fost expediata, in vederea sanctionarii disciplinare si penale, catre Parchetul General, prin intermediul procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau, Vasile Alixandri, fost membru CSM, intre 2002-2004, actualmente judecator la instanta suprema. Prim procurorul Parchetului Judetean Bacau, Valeriu Macovei, a informat despre situatia cauzata de traficul de influenta comis de Codrut Olaru. Redam mai jos integral adresa respectiva:
"Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau.Nr.776/VI/4/2001 - 5 martie 2001.
Catre Procurorul General al PCA bacau, Vasile Alixandri:
- este necesara o nota explicativa din partea domnului prim procuror Codrut Olaru cu privire la cele petrecute si de ce nu a informat conducerea Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau in legatura cu solutia instantei, masura arestarii preventive a celor doi inculpati fiind luata de PT Bacau, care a solutionat si dosarul cu rechizitoriu;
- din referat rezulta ca atmosfera din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau este proasta, drept pentru care cerem explicatii cu privire la modalitatea in care intelege domnul Codrut Olaru sa conduca o unitate cu un mare volum de activitate in aceste conditii (...). Prim-procuror Valeriu Macovei".
Palmaresul lui Olaru
Procurorul bacauan Codrut Olaru, in varsta de 37 ani, a fost numit sef al DIICOT-structura centrala in anul 2007, la propunerea ministrului Monica Macovei, in urma unei preselectii efectuata de procurorul general al Romaniei Laura Codruta Kovesi. Este cel mai tanar procuror cu functie de conducere din structura Parchetului General. Intre 1996-1999, a lucrat ca procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau. In anul 2000, a fost numit prim-procuror al acestei unitati de parchet. In anul 2002, a reusit promovarea ca procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. In anul 2003, cand Ilie Botos a infiintat DIICOT, ca unitate de elita, Codrut Olaru s-a transferat in cadrul Biroului Teritorial Bacau. In anul 2006, sub ministeriatul Monica Macovei, ajunge procuror sef al DIICOT-Serviciul Teritorial Bacau. Sub conducerea sa, aceasta structura teritoriala nu s-a remarcat la bilantul anual cu nici un rechizitoriu de rasunet. In anul 2007, ministrul Macovei l-a propus pe Olaru pentru numirea in functia de procuror sef al DIICOT-structura centrala, iar presedintele Traian Basescu a aprobat. Atuul sau a fost tineretea. A primit misiunea sa refaca imaginea DIICOT dupa fuga din tara a teroristului Hayssam, in 2006. Insa DIICOT-ul ramane, in continuare, cel mai mare devorator de buget public din Ministerul Public, cu o eficienta aproape zero, daca se tine cont de returnarile de dosare, in avalansa, dispuse in anul 2007, de mai multe instante.
Bubele lui Draghici, ignorate de presedinte
Codrut Olaru nu este singurul magistrat in mapa caruia apar grave probleme. La fel stau lucrurile si in ceea ce-l priveste pe procurorul Gheorghe Draghici, cel denumit de presa "procurorul-catastrofa". Acesta a ajuns inspector la CSM, fara ca Traian Basescu sa remarce petele din cariera acestuia. Ca sef al Sectiei a II-a din Parchetul General, intre 2005-2006, Draghici a oferit numeroase NUP-uri unor procurori si judecatori acuzati in plangeri penale ca au dat si confirmat, la randul lor, NUP-uri si SUP-uri unor faptuitori si invinuiti care, "intamplator", erau membri PD sau oameni cu afaceri grele in zona PD. La mapa profesionala a lui Draghici exista, spre exemplu, o adresa cu circuit intern, in care se consemna masluirea unui rechizitoriu de catre acest magistrat in anul 2002. Seful Parchetului Teleorman, Ioan Tironeac, il informa la 29 octombrie 2004 pe procurorul general al Parchetului Curtii de Apel Galati, adica pe seful direct al lui Draghici, ca "urmare a rechizitoriului din 14 martie 2002, intocmit de Gheorghe Draghici, procuror sef de sectie la PCA Galati, privind pe inculpatii (...), va facem cunoscut ca (...) expertii, prin concluziile lor, contrazic in mare parte situatia de fapt retinuta in rechizitoriu, iar in finalul raportului de expertiza se precizeaza ca nu se poate identifica in contabilitate existenta unui prejudiciu cert". Desi masluirea unui rechizitoriu constituie cea mai grava abatere (si disciplinara, si penala) din cariera unui procuror, promovarea la CSM a lui Draghici nu l-a scandalizat deloc pe presedintele Traian Basescu.
Rus, Săniuţă, Blaga şi David, reclamaţi la Parchet de sindicatul poliţiştilor
Ioan Rus, Marian Săniuţă, Vasile Blaga şi Cristian David ar putea intra şi ei pe lista demnitarilor urmăriţi penal, dacă Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va da curs sesizării primite joi de la poliţiştii-sindicalişti. Exasperaţi de faptul că, de şase ani, poliţiştii nu-şi pot primi drepturile prevăzute de lege din cauză că miniştrii care s-au succedat în fotoliul Internelor nu au emis ordinele şi instrucţiunile necesare punerii în aplicare a unor legi cum ar fi Statutul Poliţistului, sindicaliştii din domeniu vor să-i vadă pe cei patru demnitari dând cu subsemnatul la Parchet.
Acuzaţiile formulate de Sindicatul poliţiştilor din România „Diamantul” sunt extrem de grave: cei patru ar fi blocat „cu rea credinţă” de la publicarea în Monitorul Oficial, în vederea intrării în vigoare, a „sute de ordine şi instrucţiuni cu caracter normativ, neclasificate, emise de minister în domeniul ordinii publice, al Poliţiei Române şi Poliţiei Judiciare, care erau necesare în aplicarea normelor imperative ale Legii 360/2002, Legii 364/2004 şi OG 38/2003, cât şi a altor acte legislative.” Fapta ar fi cu atât mai gravă cu cât actele
normative în cauză prevedeau în sarcina ministrului de interne obligaţia de a emite un ordin cu caracter normativ de aplicare a legii.
Sindicaliştii susţin că, „pe lângă împiedicarea publicării în Monitorul Oficial, miniştrii în cauză au instigat pe subordonaţii lor ce ocupau funcţii în conducerea Poliţiei Române să execute, în contra dispoziţiilor art.4 din Legea 360/2002 şi în contra principiului legalităţii, ordinele şi instrucţiunile în cauză, înainte de intrarea in vigoare a respectivelor acte normative, prin procedura reglementată de art.10 alin.1 din Legea 24/2000”.
Cea mai mare nemulţumire a poliţiştilor-sindicalişti este legată de blocarea aplicării legii privind Statutul poliţistului. Conform datelor prezentate de SPR „Diamantul”, din cele 82 de articole ale legii, 26 fac trimitere la necesitatea emiterii unor ordine ale ministrului, cu caracter normativ, care să facă legea aplicabilă. Conform articolului 81, ministrul era obligat să emită cele 26 de ordine în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, dar nici unul din cei patru miniştri nu a făcut asta, vreme de şase ani!
Replica Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) la aceste acuzaţii este tipic avocăţească: ordinele respective nu ar fi fost publicate în Monitorul Oficial pentru că au un domeniu de aplicare limitat, „situaţie în care nu se impune să fie aduse la cunoştinţa tuturor cetăţenilor”. În plus
, Marius Tache, directorul Oficiului Purtătorului de Cuvânt din MIRA, ne-a declarat că SPR „Diamantul” ar fi dat deja în judecată ministerul pe câteva ordine dintre cele incluse în plângerea depusă joi şi ar fi pierdut în instanţă.
Acuzaţiile formulate de Sindicatul poliţiştilor din România „Diamantul” sunt extrem de grave: cei patru ar fi blocat „cu rea credinţă” de la publicarea în Monitorul Oficial, în vederea intrării în vigoare, a „sute de ordine şi instrucţiuni cu caracter normativ, neclasificate, emise de minister în domeniul ordinii publice, al Poliţiei Române şi Poliţiei Judiciare, care erau necesare în aplicarea normelor imperative ale Legii 360/2002, Legii 364/2004 şi OG 38/2003, cât şi a altor acte legislative.” Fapta ar fi cu atât mai gravă cu cât actele
normative în cauză prevedeau în sarcina ministrului de interne obligaţia de a emite un ordin cu caracter normativ de aplicare a legii.
Sindicaliştii susţin că, „pe lângă împiedicarea publicării în Monitorul Oficial, miniştrii în cauză au instigat pe subordonaţii lor ce ocupau funcţii în conducerea Poliţiei Române să execute, în contra dispoziţiilor art.4 din Legea 360/2002 şi în contra principiului legalităţii, ordinele şi instrucţiunile în cauză, înainte de intrarea in vigoare a respectivelor acte normative, prin procedura reglementată de art.10 alin.1 din Legea 24/2000”.
Cea mai mare nemulţumire a poliţiştilor-sindicalişti este legată de blocarea aplicării legii privind Statutul poliţistului. Conform datelor prezentate de SPR „Diamantul”, din cele 82 de articole ale legii, 26 fac trimitere la necesitatea emiterii unor ordine ale ministrului, cu caracter normativ, care să facă legea aplicabilă. Conform articolului 81, ministrul era obligat să emită cele 26 de ordine în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, dar nici unul din cei patru miniştri nu a făcut asta, vreme de şase ani!
Replica Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) la aceste acuzaţii este tipic avocăţească: ordinele respective nu ar fi fost publicate în Monitorul Oficial pentru că au un domeniu de aplicare limitat, „situaţie în care nu se impune să fie aduse la cunoştinţa tuturor cetăţenilor”. În plus
, Marius Tache, directorul Oficiului Purtătorului de Cuvânt din MIRA, ne-a declarat că SPR „Diamantul” ar fi dat deja în judecată ministerul pe câteva ordine dintre cele incluse în plângerea depusă joi şi ar fi pierdut în instanţă.
Basescu si Melescanu se bat pe interceptarile SRI din dosarele ministrilor
Ministrul interimar al Justitiei, Teodor Melescanu, a cerut sa vada dosarele celor opt fosti si actuali ministri pentru care presedintele Basescu a dat aviz
de incepere a urmaririi penale.
La Palatul Cotroceni exista temerea, conform unor surse din Administratia Prezidentiala, ca miza acestei solicitari o reprezinta transcrierile interceptarilor telefonice efectuate de SRI - la care nu au acces, in aceasta faza a cercetarilor, nici macar invinuitii sau avocatii lor – si ca acestea ar putea ajunge in posesia unora dintre persoanele anchetate. Ministrul Melescanu a recunoscut ca studiaza posibilitatea de a afla ce este in dosare.
Administratia Prezidentiala a trimis Ministerului Justitiei, vineri seara, documentele cerute de acest minister in cazul urmaririi penale a celor opt fosti si actuali ministri. Anterior, in cursul zilei, ministrul interimar al Justitiei, Teodor Melescanu, anuntase ca refuza sa trimita mai departe, catre procurori, avizul dat miercuri de presedintele Traian Basescu. El motivase ca din actele primite de la Palatul Cotroceni lipsesc o serie de documente.
Conform unui comunicat al Ministerului Justitiei, “documentatia primita de la Presedintie este incompleta, constind doar in referatele procurorilor de cauza si ale procurorilor sefi ai structurilor de parchet, lipsind dosarele propriu-zise”. Intr-o atare imprejurare, “ministrul Justitiei nu a putut pune la dispozitia parchetului dosarele, in conditiile legii”, se spune in comunicat.
La patru ore dupa anuntul facut de Teodor Melescanu, Administratia Prezidentiala a transmis, printr-un comunicat de presa, ca “a luat nota de refuzul ministrului interimar al Justitiei de a inainta Parchetului General cererile de incepere a urmarii penale in cazul a opt fosti si actuali ministri”. Conform precizarilor Palatului Cotroceni, “toate documentele originale primite de la Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directia Nationala Anticoruptie ce vizeaza opt fosti si actuali ministri pentru care a fost ceruta declansarea procedurilor legale
pentru inceperea urmaririi penale au fost transmise ministrului Justitiei in data
de 16 ianuarie 2008”.
Cu toate acestea, conform comunicatului, “la Administratia Prezidentiala s-au mai aflat doar copii
ale documentelor care au stat la baza redactarii rapoartelor de solicitare a aprobarii inceperii urmaririi penale, elaborate de procurorul de caz si de seful institutiei care a facut solicitarea catre Presedintele Romaniei. Aceste copii au fost transmise de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directia Nationala Anticoruptie, originalele aflindu-se la aceste institutii”.
Chiar si asa, Cotrocenii au explicat ca, “pentru a nu mai putea fi invocate pretexte de blocare sau intrziere a actului de justitie, au transmis ministrului interimar al Justitiei, in cursul acestei zile (vineri - n.r.), toate documentele primite in copie de catre Presedintele Romaniei”.
Administratia Prezidentiala atrage insa atentia ca “legea nu prevede pentru ministrul Justitiei dreptul studierii documentelor care au stat la baza referatelor procurorilor, ci doar rolul de a primi dosarul cauzei si de a-l transmite catre Parchetul General”. Mai mult, conform acelorasi precizari, “nici ministrul Justitiei si nici o alta persoana din cadrul ministerului nu poate avea acces la copiile transmise, deoarece acestea se constituie ca probe la dosar. Aceste probe nu pot fi cercetate, copiate sau facute publice, avind in vedere faza procedurala in care se afla”.
In consecinta, Administratia Prezidentiala ii solicita ministrului Teodor Melescanu “sa ia toate masurile pentru a asigura securitatea
documentelor, in cadrul ministerului, si pentru a respecta sigiliul aplicat de Administratia Prezidentiala”. Nu in ultimul rind, Traian Basescu i-a solicitat ca aceste copii sa ajunga inapoi la Administratia Prezidentiala. Conform explicatiilor Palatului Cotroceni, “documentele inapoiate vor fi arhivate, intrucit este necesar ca Presedintele Romaniei sa poata face oricind dovada actelor si a documentelor care au stat la baza deciziei sale”.
Conform unor surse apropiate sefului statului, acesta i-a prezentat personal observatiile sale ministrului interimar al Justitiei, observatii care se regasesc in parte si in comunicatul oficial al Palatului Cotroceni. Sursele mentionate arata ca ministrul interimar al Justitei ar viza, de fapt, transcrierile interceptarilor telefonice realizate de serviciile secrete, interceptari care au fost aprobate de instanta in dosarele unora dintre cei opt fosti si actuali ministri. Aceste transcrieri nu se regasesc in documentele trimise initial, miercuri, de la Administratia Prezidentiala catre Ministerul Justitiei, ci abia in cele, suplimentare, care au ajuns vineri seara, sub paza stricta, prin curier special mandatat de seful statului.
Din setul de documente remis Ministerului Justitiei vineri seara au fost sigilate, cu sigiliul sefului statului, plicurile care contin transcrierea convorbirilor unora dintre cei opt demnitari. Impachetarea, transportul si predarea documentelor au fost filmate de cameramanul oficial al Administratiei Prezidentiale. La Cotroceni exista temerea, conform unor surse din interior, ca amintitele transcrieri, ca parte a probatoriului – la care nu au acces, in aceasta faza, nici macar invinuitii sau avocatii lor – ar putea ajunge in posesia persoanelor anchetate.
Ministrul Teodor Melescanu a declarat vineri la Antena 3 ca va studia posibilitatea de a afla ce este in dosare. "Daca cineva isi inchipuie ca poate sa-mi trimita un pachet in care pot sa fie taieturi din ziar si sa-l trimit inapoi, inseamna ca incercam sa impingem in ridicol o dispozitie a legii", a spus Melescanu.
Faptul ca sint sigilate “poate sa insemne doua lucruri”, a mai declarat ministrul, pentru NewsIn. “Fie ca sunt inchise si nu se pot vedea, fie ca sunt sigilate in sensul de a nu se putea scoate file din ele sau dovezi. Le vom analiza sa vedem daca putem trece la adoptarea masurilor prevazute in legea 115 (a raspunderii ministeriale – n.r.)", a afirmat Melescanu. "Imi asum responsabilitatea ca tot ceea ce exista acolo va ramine acolo ", a mai spus Melescanu.
Traian Basescu a dat aviz pozitiv de incepere a urmaririi penale pentru opt actuali si fosti ministri inca de miercuri, zi in care cererile de declansare a procedurii au fost trimise la Ministerul Justitiei. In prima sa zi de interimat, Teodor Melescanu declara ca joi va inainta cererile catre Parchet. Ulterior, explica faptul ca a avut nevoie de inca o zi pentru a se consulta cu juristii si a lua decizia retrimiterii documentelor catre Cotroceni.
Cei opt fosti si actuali ministri pentru care seful statului si-a dat acceptul sa poata fi cercetati de procurori sint: pesedistii Adrian Nastase si Miron Mitrea, liberalii Victor Babiuc, Tudor Chiuariu, Paul Pacuraru si Decebal Traian Remes, udemeristul Nagy Zsolt si conservatorul Ioan Codrut Seres.
de incepere a urmaririi penale.
La Palatul Cotroceni exista temerea, conform unor surse din Administratia Prezidentiala, ca miza acestei solicitari o reprezinta transcrierile interceptarilor telefonice efectuate de SRI - la care nu au acces, in aceasta faza a cercetarilor, nici macar invinuitii sau avocatii lor – si ca acestea ar putea ajunge in posesia unora dintre persoanele anchetate. Ministrul Melescanu a recunoscut ca studiaza posibilitatea de a afla ce este in dosare.
Administratia Prezidentiala a trimis Ministerului Justitiei, vineri seara, documentele cerute de acest minister in cazul urmaririi penale a celor opt fosti si actuali ministri. Anterior, in cursul zilei, ministrul interimar al Justitiei, Teodor Melescanu, anuntase ca refuza sa trimita mai departe, catre procurori, avizul dat miercuri de presedintele Traian Basescu. El motivase ca din actele primite de la Palatul Cotroceni lipsesc o serie de documente.
Conform unui comunicat al Ministerului Justitiei, “documentatia primita de la Presedintie este incompleta, constind doar in referatele procurorilor de cauza si ale procurorilor sefi ai structurilor de parchet, lipsind dosarele propriu-zise”. Intr-o atare imprejurare, “ministrul Justitiei nu a putut pune la dispozitia parchetului dosarele, in conditiile legii”, se spune in comunicat.
La patru ore dupa anuntul facut de Teodor Melescanu, Administratia Prezidentiala a transmis, printr-un comunicat de presa, ca “a luat nota de refuzul ministrului interimar al Justitiei de a inainta Parchetului General cererile de incepere a urmarii penale in cazul a opt fosti si actuali ministri”. Conform precizarilor Palatului Cotroceni, “toate documentele originale primite de la Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directia Nationala Anticoruptie ce vizeaza opt fosti si actuali ministri pentru care a fost ceruta declansarea procedurilor legale
pentru inceperea urmaririi penale au fost transmise ministrului Justitiei in data
de 16 ianuarie 2008”.
Cu toate acestea, conform comunicatului, “la Administratia Prezidentiala s-au mai aflat doar copii
ale documentelor care au stat la baza redactarii rapoartelor de solicitare a aprobarii inceperii urmaririi penale, elaborate de procurorul de caz si de seful institutiei care a facut solicitarea catre Presedintele Romaniei. Aceste copii au fost transmise de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directia Nationala Anticoruptie, originalele aflindu-se la aceste institutii”.
Chiar si asa, Cotrocenii au explicat ca, “pentru a nu mai putea fi invocate pretexte de blocare sau intrziere a actului de justitie, au transmis ministrului interimar al Justitiei, in cursul acestei zile (vineri - n.r.), toate documentele primite in copie de catre Presedintele Romaniei”.
Administratia Prezidentiala atrage insa atentia ca “legea nu prevede pentru ministrul Justitiei dreptul studierii documentelor care au stat la baza referatelor procurorilor, ci doar rolul de a primi dosarul cauzei si de a-l transmite catre Parchetul General”. Mai mult, conform acelorasi precizari, “nici ministrul Justitiei si nici o alta persoana din cadrul ministerului nu poate avea acces la copiile transmise, deoarece acestea se constituie ca probe la dosar. Aceste probe nu pot fi cercetate, copiate sau facute publice, avind in vedere faza procedurala in care se afla”.
In consecinta, Administratia Prezidentiala ii solicita ministrului Teodor Melescanu “sa ia toate masurile pentru a asigura securitatea
documentelor, in cadrul ministerului, si pentru a respecta sigiliul aplicat de Administratia Prezidentiala”. Nu in ultimul rind, Traian Basescu i-a solicitat ca aceste copii sa ajunga inapoi la Administratia Prezidentiala. Conform explicatiilor Palatului Cotroceni, “documentele inapoiate vor fi arhivate, intrucit este necesar ca Presedintele Romaniei sa poata face oricind dovada actelor si a documentelor care au stat la baza deciziei sale”.
Conform unor surse apropiate sefului statului, acesta i-a prezentat personal observatiile sale ministrului interimar al Justitiei, observatii care se regasesc in parte si in comunicatul oficial al Palatului Cotroceni. Sursele mentionate arata ca ministrul interimar al Justitei ar viza, de fapt, transcrierile interceptarilor telefonice realizate de serviciile secrete, interceptari care au fost aprobate de instanta in dosarele unora dintre cei opt fosti si actuali ministri. Aceste transcrieri nu se regasesc in documentele trimise initial, miercuri, de la Administratia Prezidentiala catre Ministerul Justitiei, ci abia in cele, suplimentare, care au ajuns vineri seara, sub paza stricta, prin curier special mandatat de seful statului.
Din setul de documente remis Ministerului Justitiei vineri seara au fost sigilate, cu sigiliul sefului statului, plicurile care contin transcrierea convorbirilor unora dintre cei opt demnitari. Impachetarea, transportul si predarea documentelor au fost filmate de cameramanul oficial al Administratiei Prezidentiale. La Cotroceni exista temerea, conform unor surse din interior, ca amintitele transcrieri, ca parte a probatoriului – la care nu au acces, in aceasta faza, nici macar invinuitii sau avocatii lor – ar putea ajunge in posesia persoanelor anchetate.
Ministrul Teodor Melescanu a declarat vineri la Antena 3 ca va studia posibilitatea de a afla ce este in dosare. "Daca cineva isi inchipuie ca poate sa-mi trimita un pachet in care pot sa fie taieturi din ziar si sa-l trimit inapoi, inseamna ca incercam sa impingem in ridicol o dispozitie a legii", a spus Melescanu.
Faptul ca sint sigilate “poate sa insemne doua lucruri”, a mai declarat ministrul, pentru NewsIn. “Fie ca sunt inchise si nu se pot vedea, fie ca sunt sigilate in sensul de a nu se putea scoate file din ele sau dovezi. Le vom analiza sa vedem daca putem trece la adoptarea masurilor prevazute in legea 115 (a raspunderii ministeriale – n.r.)", a afirmat Melescanu. "Imi asum responsabilitatea ca tot ceea ce exista acolo va ramine acolo ", a mai spus Melescanu.
Traian Basescu a dat aviz pozitiv de incepere a urmaririi penale pentru opt actuali si fosti ministri inca de miercuri, zi in care cererile de declansare a procedurii au fost trimise la Ministerul Justitiei. In prima sa zi de interimat, Teodor Melescanu declara ca joi va inainta cererile catre Parchet. Ulterior, explica faptul ca a avut nevoie de inca o zi pentru a se consulta cu juristii si a lua decizia retrimiterii documentelor catre Cotroceni.
Cei opt fosti si actuali ministri pentru care seful statului si-a dat acceptul sa poata fi cercetati de procurori sint: pesedistii Adrian Nastase si Miron Mitrea, liberalii Victor Babiuc, Tudor Chiuariu, Paul Pacuraru si Decebal Traian Remes, udemeristul Nagy Zsolt si conservatorul Ioan Codrut Seres.
Iulia Vantur back-ing vocal pentru Akcent!
La dorinta iubitului sau, Marius Moga, cel care a colaborat cu cei patru baieti, prezentatoarea tv a inregistrat, in studio, pentru ultima piesa a trupei.
Desi inca nu i-a scos un album, Marius Moga o “rodeaza” pe Iulia Vantur. Prezentatoarea a lucrat alaturi de iubitul sau, in studio, pentru ultima piesa a trupei Akcent, “Let’s talk about it”. Ea a facut backing-ul vocal, cei patru baieti declarandu-se la final multumiti de ceea ce au primit. “Este adevarat ca Iulia a colaborat la aceasta piesa, dar mai multe amanunte nu stiu, pentru ca nu am stat in studio”, a declarat Mihai, unul dintre componentii trupei. Colegul sau, Adrian, a adaugat: “Stiu doar ca Moga a compus melodia si el a ales cine sa faca backing-ul. Este o voce foarte frumoasa. Piesa a iesit asa cum ne-am dorit”. Iubitul Iuliei Vantur este celebru pentru experimentele pe care le realizeaza. Nu de putine ori, acesta a “cautat” voci care sa cada pe liniile melodice ale pieselor sale, chiar printre cei aflati in studio, indiferent ca acestia aveau vreo treaba sau nu cu cantatul. Se pare ca si de data
aceasta a nimerit-o, Iulia fiind exact “omul potrivit, la locul potrivit”, prestatia sa ridicandu-se la nivelul asteptarilor baietilor de la Akcent, care s-au aratat chiar uimiti cand au aflat pe cine au avut “in spate”. Este foarte posibil ca si pe viitor compozitorul sa mai apeleze la “serviciile” iubitei sale.
Debut muzical la “Dansez pentru tine”
Iulia Vantur si-a facut debutul muzical la penultima editie a show-ului “Dansez pentru tine”. Ea a cantat o piesa compusa special de Marius Moga. Desi s-a zvonit ca micutul Mozart o sa-i faca un album de 12 piese, acesta nu si-a gasit inca timp
pentru iubita sa, dat fiind faptul ca la usa sa stau la rand multe vedete deja consacrate. La randu-i, si Iulia a preferat sa se axeze in continuare pe televiziune, pentru ea muzica ramanand momentan doar un hobby.
Desi inca nu i-a scos un album, Marius Moga o “rodeaza” pe Iulia Vantur. Prezentatoarea a lucrat alaturi de iubitul sau, in studio, pentru ultima piesa a trupei Akcent, “Let’s talk about it”. Ea a facut backing-ul vocal, cei patru baieti declarandu-se la final multumiti de ceea ce au primit. “Este adevarat ca Iulia a colaborat la aceasta piesa, dar mai multe amanunte nu stiu, pentru ca nu am stat in studio”, a declarat Mihai, unul dintre componentii trupei. Colegul sau, Adrian, a adaugat: “Stiu doar ca Moga a compus melodia si el a ales cine sa faca backing-ul. Este o voce foarte frumoasa. Piesa a iesit asa cum ne-am dorit”. Iubitul Iuliei Vantur este celebru pentru experimentele pe care le realizeaza. Nu de putine ori, acesta a “cautat” voci care sa cada pe liniile melodice ale pieselor sale, chiar printre cei aflati in studio, indiferent ca acestia aveau vreo treaba sau nu cu cantatul. Se pare ca si de data
aceasta a nimerit-o, Iulia fiind exact “omul potrivit, la locul potrivit”, prestatia sa ridicandu-se la nivelul asteptarilor baietilor de la Akcent, care s-au aratat chiar uimiti cand au aflat pe cine au avut “in spate”. Este foarte posibil ca si pe viitor compozitorul sa mai apeleze la “serviciile” iubitei sale.
Debut muzical la “Dansez pentru tine”
Iulia Vantur si-a facut debutul muzical la penultima editie a show-ului “Dansez pentru tine”. Ea a cantat o piesa compusa special de Marius Moga. Desi s-a zvonit ca micutul Mozart o sa-i faca un album de 12 piese, acesta nu si-a gasit inca timp
pentru iubita sa, dat fiind faptul ca la usa sa stau la rand multe vedete deja consacrate. La randu-i, si Iulia a preferat sa se axeze in continuare pe televiziune, pentru ea muzica ramanand momentan doar un hobby.
A luat de pe tava cheile de la Bentley si 500 de euro!
Fetita miliardarilor Columbeanu a ales drumul pe care il va urma in viata. De pe tava cu obiecte simbolice care i s-a pus in fata ieri, la implinirea unui an de viata, Irina a ridicat, fara sa stea pe ganduri, cheile de la Bentley, o bancnota de 500 de euro si o bucata de paine.
Fetita da semne ca-si doreste sa calce pe urmele parintilor sai, intrucat, atunci cand i s-a pus in fata tava cu obiecte simbolice, Irina s-a ”servit” prima data
cu cheile de la masina Bentley a tatalui ei, mare pasionat de automobile de lux. Urmatorul obiect care a atras atentia copilului a fost o bancnota de 500 de euro. In final, Irina a mai luat de pe tava o bucata de paine, care semnifica prosperitatea.
La prima sa aniversare, micuta Irina Columbeanu a primit cadou
, din partea parintilor, un medalion in forma unei inimi, cu briliante. Bijuteria face parte dintr-un set care mai contine si doua lantisoare, unul mic
, pentru a-l purta in perioada copilariei si unul de dimensiuni mai mari, pentru cand Irina va fi o adevarata domnisoara.
La resedinta sotilor Columbeanu de la Izvorani a avut loc, ieri, o petrecere, insa nu cu mare fast, ci una intima, la care au fost prezenti doar membrii familiei si cativa prieteni foarte apropiati. Printre acestia s-au numarat parintii lui Irinel, nasii de cununie ai sotilor Columbeanu si bineinteles, nasii micutei, Stylianos Sofianos, presedintele unei banci grecesti, impreuna cu iubita lui. Una din marile surprize ale serii a fost aparitia Ramonei, sora Monicai, si ea invitata la eveniment, care a venit insotita de iubitul sau. Inca de anul trecut se tot zvonea ca Monica incearca sa-i gaseasca un iubit surorii sale, insa iata ca aceasta si-a gasit singura jumatatea. Iubitul Ramonei este un tanar pe nume Cosmin, despre care apropiatii fetei spun ca ar fi un om de afaceri foarte potent din punct de vedere financiar. La petrecere au mai fost prezenti si cativa verisori ai Monicai din Brasov, cu care s-a revazut aseara dupa trei ani in care nu prea au tinut legatura. “Intr-o seara m-am gandit sa-i invit si pe ei la petrecere si i-am sunat. I-am intrebat daca vor sa vina la petrecerea Irinei, moment in care ei s-au aratat extrem de incantati. Sunt foarte fericita ca i-am revazut dupa trei ani de zile in care nu prea am avut tangente unii cu altii”, ne-a declarat Monica.
Columbenii au amanat petrecerea
Sarbatorirea Irinei a fost programata initial pentru dupa-amiaza zilei de ieri, iar Monica si-a dat cu o zi inainte un examen de la facultate pe care trebuia sa-l sutina ieri. Insa, din cauza unei eveniment la care Irinel a trebuit sa fie neaparat prezent si pentru ca nasii micutei au avut si ei niste treburi de rezolvat, petrecerea a fost amanata pana seara, in jurul orei 19.00. La aceasta ora i-au cantat “La multi ani” si i-au rupt turta Irinei, dupa care, bineinteles, a avut loc si traditionalul moment cu tavita, de unde Irina a avut de ales intre farduri, bijuterii, bani, chei, pix si multe altele, in incercarea de a vedea ce cariera va imbratisa micuta atunci cand va creste.
Tort comandat prin telefon
La petrecerea ei de un an, Irina a avut un tort roz, imens, care a fost comandat prin telefon. “Nu am avut timp
sa merg pe la cofetarii si sa fac comanda. Am preferat sa-l comand prin telefon de la o firma
despre care stiam deja ce fel de prajituri face si, cu toate ca, la inceput ma temeam sa nu am vreo surpriza neplacuta, tortul a fost exact pe gustul nostru”. Pe langa tortul cumparat de parintii sai, Irina a mai primit inca unul, tot roz, cadou din partea televiziunii Prima Tv. Invitatii au gustat din amble prajituri si au mai putut manca si alte specialitati romanesti, printre care si chiftele, degustate inainte de insasi doamna Columbeanu, care a vrut sa se asigure ca au fost preparate ca la carte.
Fetita da semne ca-si doreste sa calce pe urmele parintilor sai, intrucat, atunci cand i s-a pus in fata tava cu obiecte simbolice, Irina s-a ”servit” prima data
cu cheile de la masina Bentley a tatalui ei, mare pasionat de automobile de lux. Urmatorul obiect care a atras atentia copilului a fost o bancnota de 500 de euro. In final, Irina a mai luat de pe tava o bucata de paine, care semnifica prosperitatea.
La prima sa aniversare, micuta Irina Columbeanu a primit cadou
, din partea parintilor, un medalion in forma unei inimi, cu briliante. Bijuteria face parte dintr-un set care mai contine si doua lantisoare, unul mic
, pentru a-l purta in perioada copilariei si unul de dimensiuni mai mari, pentru cand Irina va fi o adevarata domnisoara.
La resedinta sotilor Columbeanu de la Izvorani a avut loc, ieri, o petrecere, insa nu cu mare fast, ci una intima, la care au fost prezenti doar membrii familiei si cativa prieteni foarte apropiati. Printre acestia s-au numarat parintii lui Irinel, nasii de cununie ai sotilor Columbeanu si bineinteles, nasii micutei, Stylianos Sofianos, presedintele unei banci grecesti, impreuna cu iubita lui. Una din marile surprize ale serii a fost aparitia Ramonei, sora Monicai, si ea invitata la eveniment, care a venit insotita de iubitul sau. Inca de anul trecut se tot zvonea ca Monica incearca sa-i gaseasca un iubit surorii sale, insa iata ca aceasta si-a gasit singura jumatatea. Iubitul Ramonei este un tanar pe nume Cosmin, despre care apropiatii fetei spun ca ar fi un om de afaceri foarte potent din punct de vedere financiar. La petrecere au mai fost prezenti si cativa verisori ai Monicai din Brasov, cu care s-a revazut aseara dupa trei ani in care nu prea au tinut legatura. “Intr-o seara m-am gandit sa-i invit si pe ei la petrecere si i-am sunat. I-am intrebat daca vor sa vina la petrecerea Irinei, moment in care ei s-au aratat extrem de incantati. Sunt foarte fericita ca i-am revazut dupa trei ani de zile in care nu prea am avut tangente unii cu altii”, ne-a declarat Monica.
Columbenii au amanat petrecerea
Sarbatorirea Irinei a fost programata initial pentru dupa-amiaza zilei de ieri, iar Monica si-a dat cu o zi inainte un examen de la facultate pe care trebuia sa-l sutina ieri. Insa, din cauza unei eveniment la care Irinel a trebuit sa fie neaparat prezent si pentru ca nasii micutei au avut si ei niste treburi de rezolvat, petrecerea a fost amanata pana seara, in jurul orei 19.00. La aceasta ora i-au cantat “La multi ani” si i-au rupt turta Irinei, dupa care, bineinteles, a avut loc si traditionalul moment cu tavita, de unde Irina a avut de ales intre farduri, bijuterii, bani, chei, pix si multe altele, in incercarea de a vedea ce cariera va imbratisa micuta atunci cand va creste.
Tort comandat prin telefon
La petrecerea ei de un an, Irina a avut un tort roz, imens, care a fost comandat prin telefon. “Nu am avut timp
sa merg pe la cofetarii si sa fac comanda. Am preferat sa-l comand prin telefon de la o firma
despre care stiam deja ce fel de prajituri face si, cu toate ca, la inceput ma temeam sa nu am vreo surpriza neplacuta, tortul a fost exact pe gustul nostru”. Pe langa tortul cumparat de parintii sai, Irina a mai primit inca unul, tot roz, cadou din partea televiziunii Prima Tv. Invitatii au gustat din amble prajituri si au mai putut manca si alte specialitati romanesti, printre care si chiftele, degustate inainte de insasi doamna Columbeanu, care a vrut sa se asigure ca au fost preparate ca la carte.
Stefan Banica Jr cere 20000 euro ca sa cante la nunti
Sotul Andreei Marin este unul dintre cel mai bine cotati cantareti din Romania. Drept dovada stau tarifele pe care Stefan Banica Jr. le percepe atunci cand pune mana pe microfon pentru un recital. Mai mult, organizatorii de spectacole sau petreceri private trebuie sa indeplineasca anumite conditii pentru a-l avea "cap de afis". Desi pare o atitudine prea occidentala pentru piata muzicala romaneasca, in cazul lui Banica Jr. a prins.
Asadar, artistul primeste banii pe care ii cere si ofera in schimb un show de senzatie. Cu 7.000 de euro, Banica Jr. urca pe scena insotit de orchestra, backing vocals si dansatori. Potrivit unor surse din randul organizatorilor, datele problemei se schimba atunci cand vine vorba de nunti.
Artistul nu canta pentru miri decat daca petrecerea se desfasoara intr-o locatie selecta, cum ar fi hotelurile de lux din Bucuresti si din tara, sau Palatul Snagov, cea mai mare atractie din ultimul timp
pentru proaspetii insuratei cu bani.
Si daca nunta e de cinci stele, tariful lui Banica aproape se tripleaza. Un recital in cadrul unei astfel de petreceri private costa, conform surselor, 20.000 de euro, suma care nu se negociaza.
Asadar, artistul primeste banii pe care ii cere si ofera in schimb un show de senzatie. Cu 7.000 de euro, Banica Jr. urca pe scena insotit de orchestra, backing vocals si dansatori. Potrivit unor surse din randul organizatorilor, datele problemei se schimba atunci cand vine vorba de nunti.
Artistul nu canta pentru miri decat daca petrecerea se desfasoara intr-o locatie selecta, cum ar fi hotelurile de lux din Bucuresti si din tara, sau Palatul Snagov, cea mai mare atractie din ultimul timp
pentru proaspetii insuratei cu bani.
Si daca nunta e de cinci stele, tariful lui Banica aproape se tripleaza. Un recital in cadrul unei astfel de petreceri private costa, conform surselor, 20.000 de euro, suma care nu se negociaza.
Mama Natura mananca dulciuri ca sa nasca fetita
Mama Natură” e hotărâtă ca anul acesta să devină mamă, chiar dacă recunoaşte că sarcina o cam sperie puţin. În timp
ce Roxana îşi doreşte o fetiţă, soţul ei vrea băiat. Cu toate acestea, vedeta Antenei 1 are o şansă să-şi vadă visul împli-nit: un regim alimentar
care să influenţeze sexul copilului.
Deşi are numai 22 de ani, prezentatoarea emisiunii “Vreau să fiu mare vedetă” îşi doreşte cu ardoare ca anul acesta să dea naştere primului ei copil. Căsătorită de doi ani cu Laurenţiu, viaţa de familie nu pare să-i dea deloc dureri de cap Roxanei.
“Eu şi soţul meu ne iubim la fel ca-n prima zi şi ne străduim ca în relaţia noastră să nu intervină monotonia sau certurile. Ne facem surprize tot timpul, pentru a nu ne plictisi”, a declarat vedeta, pentru Click
!. Cu toate acestea, cei doi îndrăgostiţi au un motiv de “dispută”: sexul
primului lor copil.
Laurenţiu îşi doreşte un băiat
Astfel, ca în majoritatea familiilor, în timp ce Roxana doreşte să fie mamă de fetiţă, Laurenţiu vrea să fie tată de băiat: “Cam aşa se întâmplă în fiecare cuplu. Oricum, noi vom fi fericiţi, iar decizia îi aparţine lui Dumnezeu. Important e ca micuţul să fie sănătos”, a mai spus voluptuoasa prezentatoare. Întrebată dacă intenţionează să urmeze un regim alimentar special care să influenţeze sexul copilului, Roxana ne-a mărturisit că încă nu s-a interesat în detaliu în legătură cu acest aspect: “Din câte ştiu eu, e valabil mai mult pentru viitorii taţi”.
Însă, după zicala “Mănânci sărat, naşti băiat, mănânci dulce, naşti fată”, vedeta are toate şansele să devină mama unei fetiţe. Nu de alta, dar, pe lângă mâncarea gătită, printre preferinţele culinare ale Roxanei se numără peştele, legumele şi, mai ales, prăjiturile.
Roxana recunoaşte că se teme puţin de perioada celor nouă luni de sarcină, dar şi de fapul că un copil implică responsabilitate. Ea nu s-a hotărât dacă va apela la ajutorul unei bone, însă cert e faptul că mama sa va participa îndeaproape la creşterea primului ei nepot.
ce Roxana îşi doreşte o fetiţă, soţul ei vrea băiat. Cu toate acestea, vedeta Antenei 1 are o şansă să-şi vadă visul împli-nit: un regim alimentar
care să influenţeze sexul copilului.
Deşi are numai 22 de ani, prezentatoarea emisiunii “Vreau să fiu mare vedetă” îşi doreşte cu ardoare ca anul acesta să dea naştere primului ei copil. Căsătorită de doi ani cu Laurenţiu, viaţa de familie nu pare să-i dea deloc dureri de cap Roxanei.
“Eu şi soţul meu ne iubim la fel ca-n prima zi şi ne străduim ca în relaţia noastră să nu intervină monotonia sau certurile. Ne facem surprize tot timpul, pentru a nu ne plictisi”, a declarat vedeta, pentru Click
!. Cu toate acestea, cei doi îndrăgostiţi au un motiv de “dispută”: sexul
primului lor copil.
Laurenţiu îşi doreşte un băiat
Astfel, ca în majoritatea familiilor, în timp ce Roxana doreşte să fie mamă de fetiţă, Laurenţiu vrea să fie tată de băiat: “Cam aşa se întâmplă în fiecare cuplu. Oricum, noi vom fi fericiţi, iar decizia îi aparţine lui Dumnezeu. Important e ca micuţul să fie sănătos”, a mai spus voluptuoasa prezentatoare. Întrebată dacă intenţionează să urmeze un regim alimentar special care să influenţeze sexul copilului, Roxana ne-a mărturisit că încă nu s-a interesat în detaliu în legătură cu acest aspect: “Din câte ştiu eu, e valabil mai mult pentru viitorii taţi”.
Însă, după zicala “Mănânci sărat, naşti băiat, mănânci dulce, naşti fată”, vedeta are toate şansele să devină mama unei fetiţe. Nu de alta, dar, pe lângă mâncarea gătită, printre preferinţele culinare ale Roxanei se numără peştele, legumele şi, mai ales, prăjiturile.
Roxana recunoaşte că se teme puţin de perioada celor nouă luni de sarcină, dar şi de fapul că un copil implică responsabilitate. Ea nu s-a hotărât dacă va apela la ajutorul unei bone, însă cert e faptul că mama sa va participa îndeaproape la creşterea primului ei nepot.
Două săptămâni de căsnicie ajung! Eddie Murphy s-a despărţit de soţie
Un om nu se schimbă niciodată! Proastele obiceiuri, tarele de comportament nu dispar, indiferent de situaţie. Actorul de comedie Eddie Murphy şi-a dorit mult mariajul alături de Tracey Edmonds, însă, la doar două săptămâni de la ceremonia din Bora Bora, bărbatul de culoare şi-a dat arama pe faţă. Nici noua lui achiziţie nu a scăpat de gesturile grosolane pe care starul le aplică femeilor din viaţa lui. Urmarea: porumbeii s-au despărţit!
„Ne-am gândit mult şi am discutat. Vom merge fiecare pe drumul său. Ceea ce s-a întâmplat în Bora Bora este o expresie simbolică a dragostei profunde care ne-a legat, însă de acum înainte vom rămâne doar prieteni”, au transmis cei care cândva au format un cuplu.
Se pare că lucrurile s-au înrăutăţit în luna de miere, atunci când Murphy a început să ţipe în public la proaspăta lui soţie. „A urlat la ea de câteva ori în văzul lumii şi asta a fost foarte ruşinos şi stânjenitor pentru ea”, au declarat martori.
Din fericire, foştii parteneri
nu vor fi nevoiţi să se plimbe prin tribunale, pentru că, din punct de vedere legal
, nu sunt căsătoriţi. Nunta din Bora Bora a fost doar simbolică. Perechea urma să se oficializeze în Statele Unite, întrucât căsătoriile în străinătate nu sunt valabile. În mod evident nu-şi vor pune pirostriile pe bune...
„Ne-am gândit mult şi am discutat. Vom merge fiecare pe drumul său. Ceea ce s-a întâmplat în Bora Bora este o expresie simbolică a dragostei profunde care ne-a legat, însă de acum înainte vom rămâne doar prieteni”, au transmis cei care cândva au format un cuplu.
Se pare că lucrurile s-au înrăutăţit în luna de miere, atunci când Murphy a început să ţipe în public la proaspăta lui soţie. „A urlat la ea de câteva ori în văzul lumii şi asta a fost foarte ruşinos şi stânjenitor pentru ea”, au declarat martori.
Din fericire, foştii parteneri
nu vor fi nevoiţi să se plimbe prin tribunale, pentru că, din punct de vedere legal
, nu sunt căsătoriţi. Nunta din Bora Bora a fost doar simbolică. Perechea urma să se oficializeze în Statele Unite, întrucât căsătoriile în străinătate nu sunt valabile. În mod evident nu-şi vor pune pirostriile pe bune...
Invadata de suedezi
Miercuri, pina noaptea tirziu, juriul selectiei nationale pentru Eurovision a ales dintre 282 de propuneri, 24 de piese semifinaliste. Surprinzator este ca, desi se auzea ca reprezentanta României la editia viitoare va fi Andra, nici unul dintre compozitorii calificati n-a considerat de cuviinta sa-i incredinteze vreo partitura. Au aparut, in schimb, nume noi, de care nu s-a auzit inca. Dar surprizele nu se opresc aici. Lista semifinalistilor se deschide intr-un mod comic. Piesa "C`est la vie
" a fost compusa de Daniel Alexandrescu, pe un text semnat de, tineti-va bine: Sebastian Badiu, Constantin Irenne, Sabina Gherescu, Catalina Zanfir, Radu Fornea! Avem doua variante: 1. Cei cinci autori au scris o noua "Iliada" si piesa interpretata de Yanna dureaza vreo trei zile. 2. Unul a scris textul, ceilalti patru au tradus titlul in franceza
. In orice caz, daca se califica, cei cinci literati au o buna oportunitate de a face o excursie in Serbia, pe banii TVR. Este prezenta pe lista si Lucia Dumitrescu, favorita Mamaii de anul trecut, cu piesa "Dragostea mea", scrisa de inevitabilul danez Adrian Romcescu, pe textul Cristinei Stefan. Mult mai cumpatat din fire, Marius Moga a scris singur muzica si textul celor doua piese cu care s-a calificat, "Come this way" si "When We`re Together". Prima este interpretata de Zero (o fi noul lui pseudonim?) iar a doua, de Catalin Josan, care, slaaaaava Domnului, a reusit sa scape de pitulicea strepezita numita Maria Marinescu!
Vor cistiga vikingii pentru România?
Rednecsii se pare ca s-au indragostit de patria Mioritei, fiindca sint din nou pe lista, tot alaturi de Ro-Mania, intr-o desfasurare de forte care o depaseste in caraghioslic pe cea amintita mai sus: Muzica piesei "RailRoad, RailRoad" este compusa de Daniel Alexandrescu, Mircea Presel, Radu Fornea, Annika Ljungberg, Jens Sylsjo, Anders Lundstorm. Textul este scris de cei sase compozitori carora li s-au mai alaturat Razvan Stefaniu si Catalin Voicu. Astia or fi scris "Divina Comedie" plus "Odiseea"! Dar mai avem pe lista si alti suedezi care vor sa apere culorile României la Eurovision. Piesa "Dr Frankenstein" este compusa de Henrik Wikstrom si Niklas Edberger pe textul lui Kent Olsson. Interpret: Master Man. Acelasi Henrik Wikstrom apare intr-o alta formula (scriind muzica si textul impreuna cu Niklas Edberger si Mans Zelmerlow). Piesa se numeste "Shine" si e cintata de patru vikingi: Oscar, Lars, Alexander si Fredrik. Avem si o concurenta din Slovenia in inventar, Maya, cu "Time to Rise" ( M. Slatinsek, Ziga Pirnat). N-am reusit sa aflu cine este, de unde vine si ce vrea Imba, compozitorul, textierul si interpretul cintecelului "Yeke Yeke".
Nico si Nicola incearca din nou
"Fight for Love" (muzica si text: Radu Marius Alin) si "Pe o margine de lume (Andrei Tudor) o aduc pe Nico din nou in concurs, iar Nicola isi incearca norocul cu "Fairytale Story" de Andrei Stanoevici, pe textul cintaretei. Trupa Heaven lipseste de pe lista, figureaza, in schimb, concurenta, Paradise, cu "Your Love" (m.: George Popa, t.: Irina Gligor). Avem, totusi, un "Heaven" compus de Tudy Zaharescu si un strain intitulat Irvin Doomes, care este si interpretul piesei, in duet cu o alta necunoscuta, Ana Mardare. Tot un nume ocult, Tabasco, da glas compozitiei lui Norbert Kovacs, "Love Is All I Need" (de remarcat "originalitatea" titlurilor din concurs!). Mihai Alexandru - desi nu mai scrie pentru Nicola, figureaza si el cu doua piese "Mas conmigo" (cinta Viper) si "Prea mici
sint cuvintele" (Leo Iorga & Pacifica). Simona Nae si-a dat splendida voce pe mina lui Dinu Maxer ("The Key of Love") iar fostul ei partener cu cojile de portocala, Cristi Nistor, a lasat vocalizele pentru compozitie si i-a dat lui Adrian Enache piesa "Te iubesc". Ambele miscari par cam gresite. Eduard Circota revine cu "Sapte zile", "numarate" de Paula Seling& Provincialii, o combinatie destul de promitatoare! 3 Sud-Est s-a calificat cu deja plictisitorul "Vorbe care dor", New Effect feat Gentiana concureaza cu "Zamira" (M: Raoul Bogdan, t: George Lazar) iar neobositul Marin Petrache Pechea, a trimis-o in concurs pe o anume Daniela Nicol cu piesa "Why". Una peste alta, o sa ne distram destul de bine la selectia finala!
" a fost compusa de Daniel Alexandrescu, pe un text semnat de, tineti-va bine: Sebastian Badiu, Constantin Irenne, Sabina Gherescu, Catalina Zanfir, Radu Fornea! Avem doua variante: 1. Cei cinci autori au scris o noua "Iliada" si piesa interpretata de Yanna dureaza vreo trei zile. 2. Unul a scris textul, ceilalti patru au tradus titlul in franceza
. In orice caz, daca se califica, cei cinci literati au o buna oportunitate de a face o excursie in Serbia, pe banii TVR. Este prezenta pe lista si Lucia Dumitrescu, favorita Mamaii de anul trecut, cu piesa "Dragostea mea", scrisa de inevitabilul danez Adrian Romcescu, pe textul Cristinei Stefan. Mult mai cumpatat din fire, Marius Moga a scris singur muzica si textul celor doua piese cu care s-a calificat, "Come this way" si "When We`re Together". Prima este interpretata de Zero (o fi noul lui pseudonim?) iar a doua, de Catalin Josan, care, slaaaaava Domnului, a reusit sa scape de pitulicea strepezita numita Maria Marinescu!
Vor cistiga vikingii pentru România?
Rednecsii se pare ca s-au indragostit de patria Mioritei, fiindca sint din nou pe lista, tot alaturi de Ro-Mania, intr-o desfasurare de forte care o depaseste in caraghioslic pe cea amintita mai sus: Muzica piesei "RailRoad, RailRoad" este compusa de Daniel Alexandrescu, Mircea Presel, Radu Fornea, Annika Ljungberg, Jens Sylsjo, Anders Lundstorm. Textul este scris de cei sase compozitori carora li s-au mai alaturat Razvan Stefaniu si Catalin Voicu. Astia or fi scris "Divina Comedie" plus "Odiseea"! Dar mai avem pe lista si alti suedezi care vor sa apere culorile României la Eurovision. Piesa "Dr Frankenstein" este compusa de Henrik Wikstrom si Niklas Edberger pe textul lui Kent Olsson. Interpret: Master Man. Acelasi Henrik Wikstrom apare intr-o alta formula (scriind muzica si textul impreuna cu Niklas Edberger si Mans Zelmerlow). Piesa se numeste "Shine" si e cintata de patru vikingi: Oscar, Lars, Alexander si Fredrik. Avem si o concurenta din Slovenia in inventar, Maya, cu "Time to Rise" ( M. Slatinsek, Ziga Pirnat). N-am reusit sa aflu cine este, de unde vine si ce vrea Imba, compozitorul, textierul si interpretul cintecelului "Yeke Yeke".
Nico si Nicola incearca din nou
"Fight for Love" (muzica si text: Radu Marius Alin) si "Pe o margine de lume (Andrei Tudor) o aduc pe Nico din nou in concurs, iar Nicola isi incearca norocul cu "Fairytale Story" de Andrei Stanoevici, pe textul cintaretei. Trupa Heaven lipseste de pe lista, figureaza, in schimb, concurenta, Paradise, cu "Your Love" (m.: George Popa, t.: Irina Gligor). Avem, totusi, un "Heaven" compus de Tudy Zaharescu si un strain intitulat Irvin Doomes, care este si interpretul piesei, in duet cu o alta necunoscuta, Ana Mardare. Tot un nume ocult, Tabasco, da glas compozitiei lui Norbert Kovacs, "Love Is All I Need" (de remarcat "originalitatea" titlurilor din concurs!). Mihai Alexandru - desi nu mai scrie pentru Nicola, figureaza si el cu doua piese "Mas conmigo" (cinta Viper) si "Prea mici
sint cuvintele" (Leo Iorga & Pacifica). Simona Nae si-a dat splendida voce pe mina lui Dinu Maxer ("The Key of Love") iar fostul ei partener cu cojile de portocala, Cristi Nistor, a lasat vocalizele pentru compozitie si i-a dat lui Adrian Enache piesa "Te iubesc". Ambele miscari par cam gresite. Eduard Circota revine cu "Sapte zile", "numarate" de Paula Seling& Provincialii, o combinatie destul de promitatoare! 3 Sud-Est s-a calificat cu deja plictisitorul "Vorbe care dor", New Effect feat Gentiana concureaza cu "Zamira" (M: Raoul Bogdan, t: George Lazar) iar neobositul Marin Petrache Pechea, a trimis-o in concurs pe o anume Daniela Nicol cu piesa "Why". Una peste alta, o sa ne distram destul de bine la selectia finala!
Apple a vandut patru milioane de telefoane mobile iPhone
Grupul Apple Inc. a vandut deja patru milioane de telefoane iPhone de la lansarea acestui model, la sfarsitului lunii iunie 2007, a anunţat directorul executiv al companiei americane, Steve Jobs, informeaza AFP.
"Acest lucru inseamna ca am vandut 20.000 de telefoane iPhone pe zi", a adaugat Jobs, cu ocazia discursului inaugural al salonului Macworld Expo din San Francisco, declarandu-se foarte mulţumit de aceasta performanţa.
Jobs s-a felicitat apoi in cee ce priveste cooperarea cu gigantul informaţional Google, cu care a dezvoltat o aplicaţie de localizare, care arata pe o harta poziţia aproximativa al proprietarului telefonului mobil
, cu ajutorul antenelor - relee folosite.
"Am dezvoltata aceasta aplicaţie in cooperare cu Google", a precizat Jobs. "Este o colaborare foarte buna si imi place foarte mult sa lucrez cu ei", a adaugat acesta, conform AFP.
La dezvoltarea acestei aplicaţii a participat si compania
SkyHook, ce a cartografiat 23 de milioane de relee in Statele Unite ale Americii si Canada, continuand operaţiunea de cartografiere in Europa.
"Acest lucru inseamna ca am vandut 20.000 de telefoane iPhone pe zi", a adaugat Jobs, cu ocazia discursului inaugural al salonului Macworld Expo din San Francisco, declarandu-se foarte mulţumit de aceasta performanţa.
Jobs s-a felicitat apoi in cee ce priveste cooperarea cu gigantul informaţional Google, cu care a dezvoltat o aplicaţie de localizare, care arata pe o harta poziţia aproximativa al proprietarului telefonului mobil
, cu ajutorul antenelor - relee folosite.
"Am dezvoltata aceasta aplicaţie in cooperare cu Google", a precizat Jobs. "Este o colaborare foarte buna si imi place foarte mult sa lucrez cu ei", a adaugat acesta, conform AFP.
La dezvoltarea acestei aplicaţii a participat si compania
SkyHook, ce a cartografiat 23 de milioane de relee in Statele Unite ale Americii si Canada, continuand operaţiunea de cartografiere in Europa.
InfoWorld a lansat campania de salvare a XP-ului
Poate ştiu ei ce ştiu, sau poate sunt doar ambiţioşi, dar revista online InfoWorld este de părere că cei de la Microsoft ar trebui să păstreze un timp nedefinit vechiul Windows XP în vânzare. Cel puţin până la apariţia succesorului lui Vista...
Iniţiativa revistei susmenţionate se concretizează în semnarea unei petiţii publice (evident, tot online
), pe care cei de la Microsoft o pot accesa, la fel ca oricare altă personă. Interesant mi se pare faptul că deşi campania
a fost lansată doar de pe data
de 16 ianuarie, a reuşit să adune deja un număr de 21.500 de semnatari. Adică într-o singură zi...
InfoWorld este de părere că cei de la Microsoft nu trebuie nici măcar să se recunoască înfrânţi (sau mai bine zis auto-înfrânţi) în legătură cu Windows Vista. După cum puteţi citi pe adresa http://weblog.infoworld.com/save-xp/archives/2008/01/save_windows_xp.html, InfoWorld ne atrage atenţia asupra celor trei precedente sisteme
de operare a căror prestaţie a fost destul de scurtă şi soarta lor a fost uitarea. Cel mai notabil exemplu este Windows Me, care nu a fost capabil să înlocuiască sistemul de operare Win 98 SE.
Dacă doriţi să semnaţi petiţia, adresa este www.savexp.com . Oare după ce apare SP1 pentru Vista lucrurile vor sta la fel? Dacă percepţia consumatorilor relativ la Vista nu se va schimba post SP1, poate petiţia asta se va dovedi o bună iniţiativă...
Iniţiativa revistei susmenţionate se concretizează în semnarea unei petiţii publice (evident, tot online
), pe care cei de la Microsoft o pot accesa, la fel ca oricare altă personă. Interesant mi se pare faptul că deşi campania
a fost lansată doar de pe data
de 16 ianuarie, a reuşit să adune deja un număr de 21.500 de semnatari. Adică într-o singură zi...
InfoWorld este de părere că cei de la Microsoft nu trebuie nici măcar să se recunoască înfrânţi (sau mai bine zis auto-înfrânţi) în legătură cu Windows Vista. După cum puteţi citi pe adresa http://weblog.infoworld.com/save-xp/archives/2008/01/save_windows_xp.html, InfoWorld ne atrage atenţia asupra celor trei precedente sisteme
de operare a căror prestaţie a fost destul de scurtă şi soarta lor a fost uitarea. Cel mai notabil exemplu este Windows Me, care nu a fost capabil să înlocuiască sistemul de operare Win 98 SE.
Dacă doriţi să semnaţi petiţia, adresa este www.savexp.com . Oare după ce apare SP1 pentru Vista lucrurile vor sta la fel? Dacă percepţia consumatorilor relativ la Vista nu se va schimba post SP1, poate petiţia asta se va dovedi o bună iniţiativă...
Seagate introduce pe piaţă noua platformă D.A.V.E.
Compania
americană, Seagate Technology a lansat la începutul anului 2007 o platformă (D.A.V.E. - Digital Audio Video
Experience) pentru accesul wireless la unităţi de stocare pentru telefoanele mobile. Ulterior, compania a anunţat că platforma se va putea utiliza între orice dispozitiv cu suport D.A.V.E. şi o unitate de stocare
Seagate ce are la bază aceeaşi platformă.
Chiar după ediţia din acest an a binecunoscutului târg CES 2008, Sanyo a devenit prima companie ce va susţine noua tehnologie. Ba mai mult, compania niponă a introdus deja pe piaţă un model de cameră video high-definition (VPC-HD1000) ce oferă posibilitatea conectării prin Bluetooth, WiFi sau USB la orice unitate de stocare marca Seagate ce oferă suport pentru D.A.V.E..
De asemenea, Seagate este în tratative avansate cu Harman/Becker, o divizie a companiei multinaţionale Harman International, pentru implementarea noii tehnologii în automobile. Dacă tratativele vor fi încununate de succes, platforma D.A.V.E. va fi implementată pe noile automobile Chrysler pentru a putea conecta, un hard-disk cu capacitate mare de stocare, de exemplu, cu filme, muzică şi jocuri la sistemul
audio/video din maşină.
Nevoia de avea capacitate mare de stocare pentru dispozitivele
mobile este una absolut firească. Un argument în acest sens este de exemplu, un film, în format HD ce poate ocupa, de unul singur, câţiva zeci de GB. În aceste condiţii, noua platformă a celor de la Seagate reprezintă o alternativă mai ieftină, dar mai puţin performantă la unităţile dedicate de stocare pentru dispozitivele mobile.
americană, Seagate Technology a lansat la începutul anului 2007 o platformă (D.A.V.E. - Digital Audio Video
Experience) pentru accesul wireless la unităţi de stocare pentru telefoanele mobile. Ulterior, compania a anunţat că platforma se va putea utiliza între orice dispozitiv cu suport D.A.V.E. şi o unitate de stocare
Seagate ce are la bază aceeaşi platformă.
Chiar după ediţia din acest an a binecunoscutului târg CES 2008, Sanyo a devenit prima companie ce va susţine noua tehnologie. Ba mai mult, compania niponă a introdus deja pe piaţă un model de cameră video high-definition (VPC-HD1000) ce oferă posibilitatea conectării prin Bluetooth, WiFi sau USB la orice unitate de stocare marca Seagate ce oferă suport pentru D.A.V.E..
De asemenea, Seagate este în tratative avansate cu Harman/Becker, o divizie a companiei multinaţionale Harman International, pentru implementarea noii tehnologii în automobile. Dacă tratativele vor fi încununate de succes, platforma D.A.V.E. va fi implementată pe noile automobile Chrysler pentru a putea conecta, un hard-disk cu capacitate mare de stocare, de exemplu, cu filme, muzică şi jocuri la sistemul
audio/video din maşină.
Nevoia de avea capacitate mare de stocare pentru dispozitivele
mobile este una absolut firească. Un argument în acest sens este de exemplu, un film, în format HD ce poate ocupa, de unul singur, câţiva zeci de GB. În aceste condiţii, noua platformă a celor de la Seagate reprezintă o alternativă mai ieftină, dar mai puţin performantă la unităţile dedicate de stocare pentru dispozitivele mobile.
Cum vrea Nichita sa cheltuiasca 250 milioane de euro
In acest an electoral, bugetul general ajunge la 900 milioane de lei. Este format din bugetul local (474 milioane), credite externe (177 milioane), fonduri nerambursabile (136 milioane) si venituri proprii ale institutiilor subordonate. Intregul Iasi va fi transformat in santier. Daca bugetul propus de primarul Gheorghe Nichita va fi aprobat de plenul Consiliului Local, se vor face asfaltari de 45 milioane lei.
Primarul Gheorghe Nichita pregateste cel mai mare santier pe care l-au vazut iesenii vreodata. Bugetul pentru anul in care se decide soarta actualului edil este unul record pentru Iasi. Municipalitatea va avea la dispozitie un buget general de aproximativ 900 milioane de lei, aproape dublu fata de estimarile de la inceputul anului 2007.
Din aceasta suma, peste 230 milioane de lei sunt reprezentate de fondurile destinate investitiilor. S-au pregatit lucrari pentru toate cartierele municipiului, spatii de joaca, reabilitari de monumente, asfaltari de strazi, construirea de noi fintini arteziene sau refacerea liniilor de tramvai.
Propunerile municipalitatii au fost afisate la sediul Primariei si urmeaza sa fie postate si pe site-ul www.primaria-iasi.ro. Bugetul pentru 2008 va fi supus dezbaterii publice pentru o perioada de 15 zile, dupa care, in luna februarie, urmeaza sa fie discutat in cadrul Consiliului Local. „Este un buget de lucru. Urmeaza sa vedem daca apar alte propuneri. Oricine poate sa depuna sugestii privind bugetul local", a declarat primarul Gheorghe Nichita.
„Ziarul de Iasi" va prezinta o analiza privind alocarea fondurilor propusa de Nichita pentru 2008, comparativ cu propunerea de la inceputul anului trecut, precum si investitiile anuntate de municipalitate. Timp de doua saptamini, il veti putea intreba pe primar de ce a propus alocarea unei sume sau alteia pentru investitii si ii veti putea solicita redistribuirea banilor catre alte lucrari.
40% din buget, pentru invatamint
Bugetul general al municipiului este format din mai multe parti. Astfel, la bugetul local, format din fonduri alocate de la Guvern, taxe si impozite locale se adauga imprumuturile facute de municipalitate. Tot in cadrul bugetului general se aduna si veniturile proprii ale institutiilor subordonate municipalitatii, cum ar fi Politia Comunitara sau DSPM.
„Veniturile la bugetul local au fost estimate la peste 474 milioane de lei, cu 3% mai mari decit cele realizate in 2007. La venituri proprii s-a prognozat o crestere de 13% fata de ce s-a realizat anul trecut. In schimb, vom primi sume mai mici la Guvern. Astfel, sumele defalcate din TVA vor fi in 2008 de 6,5 milioane lei, fata de aproape 10 milioane de lei cit am primit anul trecut. Tot de la Guvern vom primi 3,8 milioane de lei ca sume defalcate din impozitul pe venit. Anul trecut am primit 3,5 milioane de lei la acest capitol", a explicat Victorel Lupu, directorul economic al Primariei.
La capitolul cheltuieli, 9% din bugetul local, adica aproape 43 milioane de lei, a fost alocat pentru drepturile salariale ale angajatilor, plata utilitatilor pentru cladirile Primariei, achizitii de mobila, reparatii, deplasari. La inceputul lui 2007, acest capitol avea 8,11% din bugetul estimat.
Ca si anul trecut, fondul de rezerva aflat la dispozitia primarului are o valoare de 10 milioane lei. Pentru 2008, municipalitatea va avea de achitat in jur de 13,6 milioane de lei in contul imprumuturilor luate de la Dexia si BERD. De la prima banca s-au imprumutat 200 milioane de lei, iar de la BERD in jur de 50 milioane de lei destinati investitiilor in sina de tramvai. Bani mai multi va primi in 2008 si Politia Comunitara.
Pentru capitolul de ordine publica a fost propusa o suma de 12,6 milioane de lei. Aici intra si serviciul de protectie civila din cadrul Primariei. Cel mai consistent capitol din bugetul local il reprezinta invatamintul. Practic, 39% din totalul bugetului este alocat acestui sector. La inceputul anului trecut, la invatamint s-a alocat 42% din bugetul estimat.
„La invatamint avem 185 milioane de lei, din care aproape 145 milioane reprezinta salariile profesorilor, platite de la bugetul de stat. De la bugetul local, suma de 25 milioane de lei este destinata platii utilitatilor si reparatiilor, iar 14,1 milioane de lei se vor aloca pentru investitii", a precizat Lupu. La inceputul lui 2007, pentru investitii la scoli a fost prevazuta aceeasi suma.
Sume egale pentru sport si pentru "Iasi-600"
Spitalele aflate in administrarea Primariei au alocat doar un procent de 0,6 din bugetul total, fata de 1% la inceputul lui 2007. In toamna anului trecut, Spitalul Parhon a trecut din administrarea Primariei la Ministerul Sanatatii. Acum municipalitatea mai are in administrare doar Spitalul Sf. Spiridon si Spitalul de Recuperare.
O crestere spectaculoasa se va inregistra la capitolul cultura, recreere si religie. Aici intra fonduri pentru amenajarea si intretinerea spatiilor verzi, a parcurilor, dar si finantarea sportului. Astfel, Primaria propune pentru 2008 o suma de aproape 40 milioane de lei, reprezentind 8,42% din total buget. La acelasi capitol, la inceputul anului trecut se alocasera doar 5,74% din total buget estimat pentru 2007.
Astfel, in 2008 municipalitatea propune un buget de 6,5 milioane lei pentru Fundatia Sportului Iesean, de unde este finantat si clubul de fotbal. Tot in acest capitol au fost incluse si fonduri de 7 milioane lei, pentru organizarea manifestarilor dedicate celor 600 de ani de la prima atestare documentara a municipiului.
La capitolul de asistenta
sociala au fost propuse 34 milioane de lei, adica 7,15% din totalul bugetului estimat pe 2008. Alte 38,8 milioane lei vor fi cheltuite pentru intretinerea si amenajarea de noi spatii de joaca, realizarea de mobilier
urban, plata energiei electrice pentru iluminatul public, semnalizare stradala.
Ce nu s-a facut in 2007, se reia in 2008
Municipalitatea a prins in buget si 8,5 milioane de lei pentru salubrizare, deszapezire, hingherit. „Vom continua alocarea de subventii de la bugetul local pentru CET. Pentru 2008 au fost propuse 10 milioane de lei. Le vom da pentru investitii si redeventa platita in 2007 catre Primarie de 6,5 milioane de lei. Si RATP va primi o subventie de 10 milioane de lei in 2008", a adaugat Lupu. El a mai spus ca pentru plombarea strazilor din municipiu s-a propus o suma de 12 milioane de lei.
In 2008 municipalitatea intentioneaza sa isi faca simtita prezenta in toate zonele orasului. Multe din investitiile propuse pentru 2008 s-au regasit insa si pe lista de anul trecut. Ele nu au fost insa realizate. In aceasta situatie este proiectul de refacere a fostei case de pensii din spatele Primariei, montarea de lifturi la citeva blocuri
sau reparatia capitala a Podului de Piatra.
Una dintre cele mai mari investitii pregatite de la bugetul local vizeaza extinderea Strandului din zona Cicoarei. Pentru acest proiect au fost pregatite 3 milioane de lei. Primaria va aloca alte 1,5 milioane de lei pentru modernizarea spatiilor de joaca pentru copii
.
Nici stadionul Emil Alexandrescu nu a fost uitat, in 2008 intentionindu-se alocarea a 600.000 lei pentru dotarea pistei de atletism cu echipamente sportive. Municipalitatea a pregatit si 150.000 lei pentru un proiect de modernizare a stadionului Tineretului din Tatarasi. Anul acesta ar urma sa fie continuata si reabilitarea Pietei Unirii.
Se cheltuiesc toti banii din creditul Dexia
Municipalitatea intentioneaza sa refaca pasajul pietonal, dar si portiunea dintre Piata Unirii si bulevardul Independentei. O suma totala de 2 milioane de lei a fost pregatita pentru dezvoltarea cartierului Ticau. Municipalitatea intentioneaza sa modernizeze toata infrastructura din acest cartier, pornind de la retelele de canalizare si pina la trotuare. Investitia va fi demarata in acest an, urmind a fi terminata in 2009.
Anul acesta ar urma sa fie realizate si proiectele tehnice pentru doua noi fintini arteziene, una in Alexandru cel Bun si alta in Nicolina. In buget au fost prinse sume pentru proiectarea acestor lucrari. Si pasarela Tatarasi urmeaza sa fie scoasa de la naftalina. Municipalitatea vrea sa aloce 300.000 de lei pentru refacerea proiectului care ar urma sa lege bulevardul Anastasie Panu de strada Pictorului.
Tot o suma de 300.000 de lei este prevazuta pentru construirea de mansarde la blocurile intrate in programul
de reabilitare termica. Sefii Primariei propun achitarea sumei ce revine proprietarilor in schimbul cedarii drepturilor asupra acoperisului. In 2008 se intentioneaza proiectarea si construirea a 50 de apartamente de acest fel.
Cele mai mari sume la capitolul investitii vor fi alocate din imprumutul Dexia. „In 2008 intentionam sa cheltuim toate cele 155 milioane de lei ramase din credit", a explicat Lupu. Astfel, Primaria intentioneaza sa finalizeze „marea asfaltare", dar si sa demareze alta.
In 2008 ar urma sa se organizeze o licitatie pentru modenizarea de strazi, lucrarile fiind estimate la 45 milioane de lei. Finalizarea pasajului de la Hala Centrala, achizitia de locuinte, dar si constructia apartamentelor sociale din Gradinari sint alte investitii prinse in creditul Dexia.
In 2008 ar urma sa demareze si lucrarile de la sinele de tramvai, din creditul BERD. Municipalitatea a alocat 22 milioane de lei pentru anul in curs, restul lucrarilor pina la 50 milioane de lei urmind a fi efectuate in 2009.
Primarul Gheorghe Nichita pregateste cel mai mare santier pe care l-au vazut iesenii vreodata. Bugetul pentru anul in care se decide soarta actualului edil este unul record pentru Iasi. Municipalitatea va avea la dispozitie un buget general de aproximativ 900 milioane de lei, aproape dublu fata de estimarile de la inceputul anului 2007.
Din aceasta suma, peste 230 milioane de lei sunt reprezentate de fondurile destinate investitiilor. S-au pregatit lucrari pentru toate cartierele municipiului, spatii de joaca, reabilitari de monumente, asfaltari de strazi, construirea de noi fintini arteziene sau refacerea liniilor de tramvai.
Propunerile municipalitatii au fost afisate la sediul Primariei si urmeaza sa fie postate si pe site-ul www.primaria-iasi.ro. Bugetul pentru 2008 va fi supus dezbaterii publice pentru o perioada de 15 zile, dupa care, in luna februarie, urmeaza sa fie discutat in cadrul Consiliului Local. „Este un buget de lucru. Urmeaza sa vedem daca apar alte propuneri. Oricine poate sa depuna sugestii privind bugetul local", a declarat primarul Gheorghe Nichita.
„Ziarul de Iasi" va prezinta o analiza privind alocarea fondurilor propusa de Nichita pentru 2008, comparativ cu propunerea de la inceputul anului trecut, precum si investitiile anuntate de municipalitate. Timp de doua saptamini, il veti putea intreba pe primar de ce a propus alocarea unei sume sau alteia pentru investitii si ii veti putea solicita redistribuirea banilor catre alte lucrari.
40% din buget, pentru invatamint
Bugetul general al municipiului este format din mai multe parti. Astfel, la bugetul local, format din fonduri alocate de la Guvern, taxe si impozite locale se adauga imprumuturile facute de municipalitate. Tot in cadrul bugetului general se aduna si veniturile proprii ale institutiilor subordonate municipalitatii, cum ar fi Politia Comunitara sau DSPM.
„Veniturile la bugetul local au fost estimate la peste 474 milioane de lei, cu 3% mai mari decit cele realizate in 2007. La venituri proprii s-a prognozat o crestere de 13% fata de ce s-a realizat anul trecut. In schimb, vom primi sume mai mici la Guvern. Astfel, sumele defalcate din TVA vor fi in 2008 de 6,5 milioane lei, fata de aproape 10 milioane de lei cit am primit anul trecut. Tot de la Guvern vom primi 3,8 milioane de lei ca sume defalcate din impozitul pe venit. Anul trecut am primit 3,5 milioane de lei la acest capitol", a explicat Victorel Lupu, directorul economic al Primariei.
La capitolul cheltuieli, 9% din bugetul local, adica aproape 43 milioane de lei, a fost alocat pentru drepturile salariale ale angajatilor, plata utilitatilor pentru cladirile Primariei, achizitii de mobila, reparatii, deplasari. La inceputul lui 2007, acest capitol avea 8,11% din bugetul estimat.
Ca si anul trecut, fondul de rezerva aflat la dispozitia primarului are o valoare de 10 milioane lei. Pentru 2008, municipalitatea va avea de achitat in jur de 13,6 milioane de lei in contul imprumuturilor luate de la Dexia si BERD. De la prima banca s-au imprumutat 200 milioane de lei, iar de la BERD in jur de 50 milioane de lei destinati investitiilor in sina de tramvai. Bani mai multi va primi in 2008 si Politia Comunitara.
Pentru capitolul de ordine publica a fost propusa o suma de 12,6 milioane de lei. Aici intra si serviciul de protectie civila din cadrul Primariei. Cel mai consistent capitol din bugetul local il reprezinta invatamintul. Practic, 39% din totalul bugetului este alocat acestui sector. La inceputul anului trecut, la invatamint s-a alocat 42% din bugetul estimat.
„La invatamint avem 185 milioane de lei, din care aproape 145 milioane reprezinta salariile profesorilor, platite de la bugetul de stat. De la bugetul local, suma de 25 milioane de lei este destinata platii utilitatilor si reparatiilor, iar 14,1 milioane de lei se vor aloca pentru investitii", a precizat Lupu. La inceputul lui 2007, pentru investitii la scoli a fost prevazuta aceeasi suma.
Sume egale pentru sport si pentru "Iasi-600"
Spitalele aflate in administrarea Primariei au alocat doar un procent de 0,6 din bugetul total, fata de 1% la inceputul lui 2007. In toamna anului trecut, Spitalul Parhon a trecut din administrarea Primariei la Ministerul Sanatatii. Acum municipalitatea mai are in administrare doar Spitalul Sf. Spiridon si Spitalul de Recuperare.
O crestere spectaculoasa se va inregistra la capitolul cultura, recreere si religie. Aici intra fonduri pentru amenajarea si intretinerea spatiilor verzi, a parcurilor, dar si finantarea sportului. Astfel, Primaria propune pentru 2008 o suma de aproape 40 milioane de lei, reprezentind 8,42% din total buget. La acelasi capitol, la inceputul anului trecut se alocasera doar 5,74% din total buget estimat pentru 2007.
Astfel, in 2008 municipalitatea propune un buget de 6,5 milioane lei pentru Fundatia Sportului Iesean, de unde este finantat si clubul de fotbal. Tot in acest capitol au fost incluse si fonduri de 7 milioane lei, pentru organizarea manifestarilor dedicate celor 600 de ani de la prima atestare documentara a municipiului.
La capitolul de asistenta
sociala au fost propuse 34 milioane de lei, adica 7,15% din totalul bugetului estimat pe 2008. Alte 38,8 milioane lei vor fi cheltuite pentru intretinerea si amenajarea de noi spatii de joaca, realizarea de mobilier
urban, plata energiei electrice pentru iluminatul public, semnalizare stradala.
Ce nu s-a facut in 2007, se reia in 2008
Municipalitatea a prins in buget si 8,5 milioane de lei pentru salubrizare, deszapezire, hingherit. „Vom continua alocarea de subventii de la bugetul local pentru CET. Pentru 2008 au fost propuse 10 milioane de lei. Le vom da pentru investitii si redeventa platita in 2007 catre Primarie de 6,5 milioane de lei. Si RATP va primi o subventie de 10 milioane de lei in 2008", a adaugat Lupu. El a mai spus ca pentru plombarea strazilor din municipiu s-a propus o suma de 12 milioane de lei.
In 2008 municipalitatea intentioneaza sa isi faca simtita prezenta in toate zonele orasului. Multe din investitiile propuse pentru 2008 s-au regasit insa si pe lista de anul trecut. Ele nu au fost insa realizate. In aceasta situatie este proiectul de refacere a fostei case de pensii din spatele Primariei, montarea de lifturi la citeva blocuri
sau reparatia capitala a Podului de Piatra.
Una dintre cele mai mari investitii pregatite de la bugetul local vizeaza extinderea Strandului din zona Cicoarei. Pentru acest proiect au fost pregatite 3 milioane de lei. Primaria va aloca alte 1,5 milioane de lei pentru modernizarea spatiilor de joaca pentru copii
.
Nici stadionul Emil Alexandrescu nu a fost uitat, in 2008 intentionindu-se alocarea a 600.000 lei pentru dotarea pistei de atletism cu echipamente sportive. Municipalitatea a pregatit si 150.000 lei pentru un proiect de modernizare a stadionului Tineretului din Tatarasi. Anul acesta ar urma sa fie continuata si reabilitarea Pietei Unirii.
Se cheltuiesc toti banii din creditul Dexia
Municipalitatea intentioneaza sa refaca pasajul pietonal, dar si portiunea dintre Piata Unirii si bulevardul Independentei. O suma totala de 2 milioane de lei a fost pregatita pentru dezvoltarea cartierului Ticau. Municipalitatea intentioneaza sa modernizeze toata infrastructura din acest cartier, pornind de la retelele de canalizare si pina la trotuare. Investitia va fi demarata in acest an, urmind a fi terminata in 2009.
Anul acesta ar urma sa fie realizate si proiectele tehnice pentru doua noi fintini arteziene, una in Alexandru cel Bun si alta in Nicolina. In buget au fost prinse sume pentru proiectarea acestor lucrari. Si pasarela Tatarasi urmeaza sa fie scoasa de la naftalina. Municipalitatea vrea sa aloce 300.000 de lei pentru refacerea proiectului care ar urma sa lege bulevardul Anastasie Panu de strada Pictorului.
Tot o suma de 300.000 de lei este prevazuta pentru construirea de mansarde la blocurile intrate in programul
de reabilitare termica. Sefii Primariei propun achitarea sumei ce revine proprietarilor in schimbul cedarii drepturilor asupra acoperisului. In 2008 se intentioneaza proiectarea si construirea a 50 de apartamente de acest fel.
Cele mai mari sume la capitolul investitii vor fi alocate din imprumutul Dexia. „In 2008 intentionam sa cheltuim toate cele 155 milioane de lei ramase din credit", a explicat Lupu. Astfel, Primaria intentioneaza sa finalizeze „marea asfaltare", dar si sa demareze alta.
In 2008 ar urma sa se organizeze o licitatie pentru modenizarea de strazi, lucrarile fiind estimate la 45 milioane de lei. Finalizarea pasajului de la Hala Centrala, achizitia de locuinte, dar si constructia apartamentelor sociale din Gradinari sint alte investitii prinse in creditul Dexia.
In 2008 ar urma sa demareze si lucrarile de la sinele de tramvai, din creditul BERD. Municipalitatea a alocat 22 milioane de lei pentru anul in curs, restul lucrarilor pina la 50 milioane de lei urmind a fi efectuate in 2009.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
