n spatele victoriei PD-L stă, aproape asfixiat de lipsa de recunoaştere, un triumf milimetric şi, totuşi, categoric: insistenţa discernământului.
Alegătorii au decis, repetând o mantră democratică aparent inactuală. Inegalitatea de şansă a fost perfect orchestrată, în favoarea unui viitor regim de dominaţie Rompetrol-Hrebenciuc. Această ofertă
a fost răsturnată de un electorat anemiat de indiferenţă şi obosit de propria scârbă. Rezultatul central al alegerilor e tocmai această demonstraţie de vitalitate, apărută pe patul de moarte. Electoratul s-a menţinut la instinctul corect, în condiţii de ostilitate nemaiîntâlnite.
Alegătorii au reuşit să bată imperiul, după ce au străpuns trei sisteme formidabile: mediile de informare prin omisiune, sondajele de opinie asupra opiniilor patronilor institutelor de sondaj şi sistemul de vot împotriva votului direct
.
În consecinţă, prima
sarcină a viitorului guvern al României a fost fixată: să fie de dreapta. Iar agenda acestui Guvern are, deja, o prioritate: înlăturarea curburii care a adus procesul electoral democratic la uşa cazinoului. Problema mediilor de informare e imediat rezolvabilă. Mediile private sunt în posesia unei uriaşe rezerve de slugărnicie, pe care o vor scoate pe piaţă, îndată după formarea noului guvern.
Cu un guvern de dreapta şi ipocrizia mediatică va fi de dreapta. Un timp. Mult mai important, televiziunea publică trebuie readusă în circuitul public. Sassu şi PSD trebuie înlocuiţi. Nu cu un anti-Sassu-pro-PD-L, ci cu gazetari flămânzi de ştiri şi dezbateri reale. Problema sondajelor poate fi atenuată prin selectarea institutelor pe baza performanţelor precedente. Însă tema cea mai urgentă e demontarea sistemului de vot. Uninominalul ticluit de trioul Hrebenciuc-Olteanu-Pîrvulescu e un sistem pervers, pentru că nu reflectă direct votul alegătorilor, adică nu e uninominal. Sistemul a fost croit pentru a împinge în Parlament cât mai mulţi candidaţi liberali şi pentru a exclude cât mai mulţi candidaţi PD-L. Rezultatul e supradimensionarea grotescă a PNL. Consecinţele morale sunt mai însemnate.
Sistemul în care câştigătorul pierde, iar învinsul ia tot a explicat alegătorilor că votează degeaba şi a şoptit societăţii că zvonul, după care democraţia e mai tare decât şpaga şi clanul, e fals. Regizorii noştri electorali pariază pe deruta şi corupţia morală. Logic, pentru oameni învinşi de propriile idealuri, contacte şi contracte. Votul alb, adică votul depus de omul care se oferă să nu fie luat în seamă, a fost susţinut public de C. Pîrvulescu şi C.T. Popescu. De aici, 180.000 de victime nevinovate, într-o competiţie cu diferenţă finală de 90.000 de voturi. La ce bun? Ne vor spune cei mai sus-amintiţi, după ce vor cere scuze alegătorilor.
O altă limită acum vizibilă pentru o societate civilă alertă, dar naivă, e problema calităţii candidaţilor. Ea se reduce la întrebarea: cine e mai periculos? Cutare candidat nămolos şi corupt sau educatul şi supertehnicul Bogdan Olteanu? Da, amândoi sunt un eşec. Acum ştim însă că numai unul are competenţa detaliată care transformă frauda în normă şi eşecul în regim de stat.
marți, 21 iulie 2009
Cu demisia in plic
altul de la neincrederea din campania
electorala la increderea care trebuie sa stea la temelia unei coalitii puternice este urias si dureros. Urias fiindca au existat mult prea multe incompatibilitati intre programe si oameni si mult prea mult dispret si ura si dureros pentru ca nu au trecut, in definitiv, decat cateva zile de cand marii si micii actori politici s-au improscat cu injurii in Capitala si in intreaga tara. Situatia este agravata de existenta unui conflict deschis intre partidele politice, mai putin PD-L, si seful statului - care vrea, nu vrea, se afla in campanie electorala prezidentiala, de rezultatul extrem de strans al alegerilor intre PSD si PD-L, care face ca balanta sa fie in mana liberalilor, precum si de consecintele dramatice previzibile ale crizei mondiale. Asadar, cum poate fi depasita neincrederea?
O soluTie posibilA, pe care am lansat-o sambata la emisiunea 3x3 a lui Stelian Tanase, pare socanta. Dar, la o analiza mai atenta, nu e. Ar putea exista, la capatul negocie-rilor, o demisie in plic. O demisie a celui care va fi premier. Intr-o parte, cel putin, a esichierului politic, in varianta unei coalitii PSD-PNL, aceasta formula ar putea avea castig de cauza.
Iese la luminA faptul ca trei partide au avut, inca inaintea campa-niei electorale, o intelegere incheiata la nivelul esalonului doi. Si anume ca, imediat dupa anuntarea rezulta-telor, indiferent ce fluctuatii in plus
sau in minus vor avea acestea - ele fiind, totusi, in linii mari, previzibile - PSD, PNL si UDMR sa anunte constituirea unei majoritati parlamentare. Si decizia de a face pe loc o puternica coalitie in vederea guvernarii. Un asemenea gest public i-ar fi asigurat prezumtivei coalitii preluarea initiativei si i-ar fi pus intr-o mare dificultate atat pe reprezentantii PD-L, cat si pe presedintele Traian Basescu, intere-sat in mod evident in plasarea la Victoria a partidului sau. Un asemenea act politic curajos de preluare a initiativei ar fi fost de natura sa genereze grave greseli si derapaje ale sefului statului. Putand motiva eventuala sa suspendare. Dar increderea intre cele trei partide a fost subminata de fel de fel de suspiciuni. Adevarul este ca negocie-rile nu au fost facute la varf, au fost secrete si mult prea generale. Nu se raspunsese la intrebarile esentiale: "in baza carui program
vor guverna?" si "cine va conduce Guvernul?". Dar intentia celor trei partide de a face o nunta, fie ea si furtunoasa, este in continuare cat se poate de serioasa. Din simplul motiv ca, in comparatie cu PSD, PD-L are un dublu handicap. Primul handicap il descriu sub forma unui silogism. Basescu nu se tine de cuvant. Basescu conduce PD-L. Deci PD-L nu se tine de cuvant. Ceea ce inseamna ca fie liberalii, fie social-democratii cooptati intr-o coalitie cu partidul prezidential pot fi oricand dati afara. Al doilea hadicap este candidatura la functia prezidentiala. Orice alianta cu PD-L presupune renuntarea la un candidat propriu si asigurarea
, pentru Traian Basescu, a unui al doilea mandat de cinci ani. Fix ceea ce nu vor, in ruptul capului, PNL si PSD.
Dar In ceea ce priveSte alianta PSD-PNL, la care s-ar ralia si UDMR, in timp ce programele pot fi compatibilizate, nu s-a ajuns la o intelegere privind premierul. Liberalii se tem ca, daca nu au premier, vor fi intr-o buna zi aruncati in strada, iar PSD se teme ca, daca imparte aceasta functie cu liberalii, Tariceanu sau altcineva va refuza sa demisioneze la termenul convenit, pentru a-i ceda locul lui Geoana sau altui reprezentant PSD. Pe de alta parte, daca PNL se aliaza cu PD-L, situatia e aceeasi si, in plus, va fi transformat de catre Traian Basescu in sac de box in anul de criza si electoral care urmeaza. Asa ca nu se contureaza decat o singura solutie: alianta PSD-PNL-UDMR, cu Tariceanu premier doi ani si cu demisia in plic a acestuia semnata, datata si predata oficial si public, inca de acum, secretarului general PSD. Un penelist, premier de sacrificiu, poate conduce onorabil un Guvern de criza.
electorala la increderea care trebuie sa stea la temelia unei coalitii puternice este urias si dureros. Urias fiindca au existat mult prea multe incompatibilitati intre programe si oameni si mult prea mult dispret si ura si dureros pentru ca nu au trecut, in definitiv, decat cateva zile de cand marii si micii actori politici s-au improscat cu injurii in Capitala si in intreaga tara. Situatia este agravata de existenta unui conflict deschis intre partidele politice, mai putin PD-L, si seful statului - care vrea, nu vrea, se afla in campanie electorala prezidentiala, de rezultatul extrem de strans al alegerilor intre PSD si PD-L, care face ca balanta sa fie in mana liberalilor, precum si de consecintele dramatice previzibile ale crizei mondiale. Asadar, cum poate fi depasita neincrederea?
O soluTie posibilA, pe care am lansat-o sambata la emisiunea 3x3 a lui Stelian Tanase, pare socanta. Dar, la o analiza mai atenta, nu e. Ar putea exista, la capatul negocie-rilor, o demisie in plic. O demisie a celui care va fi premier. Intr-o parte, cel putin, a esichierului politic, in varianta unei coalitii PSD-PNL, aceasta formula ar putea avea castig de cauza.
Iese la luminA faptul ca trei partide au avut, inca inaintea campa-niei electorale, o intelegere incheiata la nivelul esalonului doi. Si anume ca, imediat dupa anuntarea rezulta-telor, indiferent ce fluctuatii in plus
sau in minus vor avea acestea - ele fiind, totusi, in linii mari, previzibile - PSD, PNL si UDMR sa anunte constituirea unei majoritati parlamentare. Si decizia de a face pe loc o puternica coalitie in vederea guvernarii. Un asemenea gest public i-ar fi asigurat prezumtivei coalitii preluarea initiativei si i-ar fi pus intr-o mare dificultate atat pe reprezentantii PD-L, cat si pe presedintele Traian Basescu, intere-sat in mod evident in plasarea la Victoria a partidului sau. Un asemenea act politic curajos de preluare a initiativei ar fi fost de natura sa genereze grave greseli si derapaje ale sefului statului. Putand motiva eventuala sa suspendare. Dar increderea intre cele trei partide a fost subminata de fel de fel de suspiciuni. Adevarul este ca negocie-rile nu au fost facute la varf, au fost secrete si mult prea generale. Nu se raspunsese la intrebarile esentiale: "in baza carui program
vor guverna?" si "cine va conduce Guvernul?". Dar intentia celor trei partide de a face o nunta, fie ea si furtunoasa, este in continuare cat se poate de serioasa. Din simplul motiv ca, in comparatie cu PSD, PD-L are un dublu handicap. Primul handicap il descriu sub forma unui silogism. Basescu nu se tine de cuvant. Basescu conduce PD-L. Deci PD-L nu se tine de cuvant. Ceea ce inseamna ca fie liberalii, fie social-democratii cooptati intr-o coalitie cu partidul prezidential pot fi oricand dati afara. Al doilea hadicap este candidatura la functia prezidentiala. Orice alianta cu PD-L presupune renuntarea la un candidat propriu si asigurarea
, pentru Traian Basescu, a unui al doilea mandat de cinci ani. Fix ceea ce nu vor, in ruptul capului, PNL si PSD.
Dar In ceea ce priveSte alianta PSD-PNL, la care s-ar ralia si UDMR, in timp ce programele pot fi compatibilizate, nu s-a ajuns la o intelegere privind premierul. Liberalii se tem ca, daca nu au premier, vor fi intr-o buna zi aruncati in strada, iar PSD se teme ca, daca imparte aceasta functie cu liberalii, Tariceanu sau altcineva va refuza sa demisioneze la termenul convenit, pentru a-i ceda locul lui Geoana sau altui reprezentant PSD. Pe de alta parte, daca PNL se aliaza cu PD-L, situatia e aceeasi si, in plus, va fi transformat de catre Traian Basescu in sac de box in anul de criza si electoral care urmeaza. Asa ca nu se contureaza decat o singura solutie: alianta PSD-PNL-UDMR, cu Tariceanu premier doi ani si cu demisia in plic a acestuia semnata, datata si predata oficial si public, inca de acum, secretarului general PSD. Un penelist, premier de sacrificiu, poate conduce onorabil un Guvern de criza.
Coalitia "dezbinarii" nationale
Dupa negocierile de pâna acum pentru formarea unei noi majoritati parlamentare, toate cele trei solutii posibile sunt la fel de probabile. O noutate: dupa negocierile PSD–PNL, Tariceanu nu a mai sustinut ca functia de prim-ministru este nenegociabila. Ceea ce arata o vaga apropiere dintre cele doua partide. Exista o singura certitudine: viitorul guvern va fi unul al “dezbinarii” nationale, un rezultat al profundei crize morale românesti. Fiecare dintre cele trei solutii de guvernare (PSD-PD-L, PSD-PNL, PD-L-PNL) ar fi doar expresii ale acestei dezbinari. Prapastia dintre PSD si PD-L este cea mai adânca si mai plina de resturile bataliilor politice anterioare, de la suspendarea lui Traian Basescu la jignirile neprotocolare dintre liderii celor doua partide, dintre Basescu si liderii PSD-isti sau la justitia televizata a DNA. Pe locul doi se afla crevasa dintre PNL si PD-L: acuzatiile dure
dintre fostii colegi de guvernare, relatia cu Basescu, ruperea PNL, blocarea lui Constantin Ticu Dumitrescu la presedintia CNSAS, blocarea lui Varujan Vosganian în functia de comisar european, suspendarea din guvern a lui Teodor Atanasiu, Tudor Chiuariu, blocarea Noricai Nicolai în functia de ministru al justitiei, critica permanenta a politicii de guvernare, motiunile de cenzura si simple la adresa guvernului Tariceanu etc. În cazul unei coalitii PSD-PNL, “incompatibilitatile” de acest fel sunt mai putine, dar ramâne una fundamentala: aceea de program
si de orientare politica. De aceea, orice coalitie va fi o “fortare” a majoritatii parlamentare si nu poate garanta stabilitatea politica. Va fi doar semnul dezbinarii profunde, întretinuta energic de clasa politica de-a lungul timpului. În plus
, la aceasta situatie deja grea se adauga Basescu, care în ultimii patru ani a asigurat
premisele de vreme rea din politica româneasca. El este cel care, asa cum a anuntat deja, poate ignora o majoritate parlamentara constituita cu greu de catre partide, numind un prim-ministru din afara acestei majoritati. Este singurul gest care - în acest moment în care partidele sunt obligate sa se înteleaga - poate accentua puternic dezbinarile din politica româneasca si, implicit, pe cele din societatea româneasca. De aceea, orice formula de guvernare va rezulta, ea nu poate fi decât una a “dezbinarii” nationale.
dintre fostii colegi de guvernare, relatia cu Basescu, ruperea PNL, blocarea lui Constantin Ticu Dumitrescu la presedintia CNSAS, blocarea lui Varujan Vosganian în functia de comisar european, suspendarea din guvern a lui Teodor Atanasiu, Tudor Chiuariu, blocarea Noricai Nicolai în functia de ministru al justitiei, critica permanenta a politicii de guvernare, motiunile de cenzura si simple la adresa guvernului Tariceanu etc. În cazul unei coalitii PSD-PNL, “incompatibilitatile” de acest fel sunt mai putine, dar ramâne una fundamentala: aceea de program
si de orientare politica. De aceea, orice coalitie va fi o “fortare” a majoritatii parlamentare si nu poate garanta stabilitatea politica. Va fi doar semnul dezbinarii profunde, întretinuta energic de clasa politica de-a lungul timpului. În plus
, la aceasta situatie deja grea se adauga Basescu, care în ultimii patru ani a asigurat
premisele de vreme rea din politica româneasca. El este cel care, asa cum a anuntat deja, poate ignora o majoritate parlamentara constituita cu greu de catre partide, numind un prim-ministru din afara acestei majoritati. Este singurul gest care - în acest moment în care partidele sunt obligate sa se înteleaga - poate accentua puternic dezbinarile din politica româneasca si, implicit, pe cele din societatea româneasca. De aceea, orice formula de guvernare va rezulta, ea nu poate fi decât una a “dezbinarii” nationale.
Sorin Oprescu, salvatorul PNL
na Lupea: "PNL are un singur motiv să intre în opoziţie: ambiţia lui Dinu Patriciu de a-l vedea pe Traian Băsescu învins la alegerile prezidenţiale din 2009."
Într-o guvernare cu PDL, liberalii ar fi obligaţi să renunţe la o nominalizare şi să susţină candidatura preşedintelui. Opoziţia este haină grea, iar liberalii nu ar îmbrăca-o decât pentru un scop pragmatic şi tangibil. Va abate asupra PNL discordia, trădarea unor organizaţii locale şi parlamentari, iar modificarea sistemului electoral prin introducerea votului uninominal în două tururi de scrutin ar face aproape imposibil accesul partidului în următorul parlament. Doar în basme partidele renunţă la putere din onoare. Abandonând guvernarea, PNL încearcă doar să-şi maximalizeze şansele la prezidenţialele în care-l va susţine, după toate semnele, pe primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu.
În singura ieşire publică pe teme politice din ultimii ani, Dinu Patriciu a redus variantele PNL la una, opoziţia, în condiţiile în care o coaliţie PSD-PNL este greu realizabilă, obstacol fiind acelaşi Traian Băsescu. Prin alegerea de a-şi transmite mesajul de la televizor - şi nu într-un cadru privat -, omul de afaceri i-a făcut pe liberali prizonieri planului lui personal de răzbunare. Dinu Patriciu pofteşte la un alt preşedinte la Cotroceni, eventualitate în care liberalii nu vor avea de îndurat opoziţia până la capăt. Iar Sorin Oprescu a fost mult prea alintat de guvernul Tăriceanu pentru ca interesul PNL să fie legat doar de utilizarea capitalului acestuia de imagine pentru candidaţii săi din Bucureşti. Un liberal de frunte spunea, neoficial, că Dinu Patriciu a investit, la alegerile locale, mai mult în Sorin Oprescu decât în candidatul PNL Ludovic Orban.
De la instalarea sa, primarul general Sorin Oprescu a fost vizitat de premierul Călin Popescu-Tăriceanu cât n-a fost Adriean Videanu, fostul primar general, în tot mandatul. Premierul s-a dus cu sacul plin: vilele de protocol ale RAAPPS, blocurile gemene de la Piaţa Naţiunile Unite, proiectul metroului uşor Gara de Nord-Aeroportul Otopeni, Palatul Copiilor
şi, nu în ultimul rând, spitalele din Bucureşti. Primarul Capitalei a obţinut tot ceea ce-i putea oferi guvernul pentru a-şi transforma primul
an de mandat într-un triumf.
Pentru PNL, Sorin Oprescu este candidatul ideal la preşedinţie. Cota lui de popularitate este cu doar două procente sub cea a preşedintelui Traian Băsescu. Chiar dacă PSD va intra la guvernare cu PDL şi îi va garanta lui Traian Băsescu sprijinul, acesta s-ar putea afla în situaţ ia lui Cristian Diaconescu la alegerile locale. Oprescu a demonstrat că poate rupe electoratul social-democrat şi că poate atrage inclusiv alegători de dreapta. Misiune uşurată de dezamăgirea inevitabilă a unor simpatizanţi ai preşedintelui, dacă acesta va binecuvânta o coaliţ ie de guvernare PDL-PSD. Chiar dacă astăzi multora li se pare o ipoteză absurdă, Sorin Oprescu are şanse reale la preşedinţie în 2009.
Într-o guvernare cu PDL, liberalii ar fi obligaţi să renunţe la o nominalizare şi să susţină candidatura preşedintelui. Opoziţia este haină grea, iar liberalii nu ar îmbrăca-o decât pentru un scop pragmatic şi tangibil. Va abate asupra PNL discordia, trădarea unor organizaţii locale şi parlamentari, iar modificarea sistemului electoral prin introducerea votului uninominal în două tururi de scrutin ar face aproape imposibil accesul partidului în următorul parlament. Doar în basme partidele renunţă la putere din onoare. Abandonând guvernarea, PNL încearcă doar să-şi maximalizeze şansele la prezidenţialele în care-l va susţine, după toate semnele, pe primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu.
În singura ieşire publică pe teme politice din ultimii ani, Dinu Patriciu a redus variantele PNL la una, opoziţia, în condiţiile în care o coaliţie PSD-PNL este greu realizabilă, obstacol fiind acelaşi Traian Băsescu. Prin alegerea de a-şi transmite mesajul de la televizor - şi nu într-un cadru privat -, omul de afaceri i-a făcut pe liberali prizonieri planului lui personal de răzbunare. Dinu Patriciu pofteşte la un alt preşedinte la Cotroceni, eventualitate în care liberalii nu vor avea de îndurat opoziţia până la capăt. Iar Sorin Oprescu a fost mult prea alintat de guvernul Tăriceanu pentru ca interesul PNL să fie legat doar de utilizarea capitalului acestuia de imagine pentru candidaţii săi din Bucureşti. Un liberal de frunte spunea, neoficial, că Dinu Patriciu a investit, la alegerile locale, mai mult în Sorin Oprescu decât în candidatul PNL Ludovic Orban.
De la instalarea sa, primarul general Sorin Oprescu a fost vizitat de premierul Călin Popescu-Tăriceanu cât n-a fost Adriean Videanu, fostul primar general, în tot mandatul. Premierul s-a dus cu sacul plin: vilele de protocol ale RAAPPS, blocurile gemene de la Piaţa Naţiunile Unite, proiectul metroului uşor Gara de Nord-Aeroportul Otopeni, Palatul Copiilor
şi, nu în ultimul rând, spitalele din Bucureşti. Primarul Capitalei a obţinut tot ceea ce-i putea oferi guvernul pentru a-şi transforma primul
an de mandat într-un triumf.
Pentru PNL, Sorin Oprescu este candidatul ideal la preşedinţie. Cota lui de popularitate este cu doar două procente sub cea a preşedintelui Traian Băsescu. Chiar dacă PSD va intra la guvernare cu PDL şi îi va garanta lui Traian Băsescu sprijinul, acesta s-ar putea afla în situaţ ia lui Cristian Diaconescu la alegerile locale. Oprescu a demonstrat că poate rupe electoratul social-democrat şi că poate atrage inclusiv alegători de dreapta. Misiune uşurată de dezamăgirea inevitabilă a unor simpatizanţi ai preşedintelui, dacă acesta va binecuvânta o coaliţ ie de guvernare PDL-PSD. Chiar dacă astăzi multora li se pare o ipoteză absurdă, Sorin Oprescu are şanse reale la preşedinţie în 2009.
Mai bine guvern minoritar decat mezalianta
Negocierile pentru formarea noului guvern nu anunta nimic bun. si nu ma refer la skandenbergul orgoliilor dintre pretendentii la pozitia de prim-ministru. Era clar inca inainte de alegeri ca nici Mircea Geoana si nici Calin Popescu Tariceanu nu vor renunta usor la pretentia de a conduce Executivul. Ei si gruparile care ii sustin in interiorul
partidelor stiu ca pozitia de premier asigura nu numai acces la banii publici, ci si control pe termen lung; doar asa pot fi siguri ca nu vor fi basculati de la putere dupa cateva luni, eventual cand momentul maxim al crizei va fi depasit. Sau, in cel mai bun caz, dupa alegerile prezidentiale.
Mult mai periculoasa decat inclestarea pentru aceasta functie insa mi se pare lejeritatea cu care liderii anunta de cate ori deschid gura ca nu exista incompatibilitati intre programele de guvernare si ca ele pot fi armonizate in doi timpi si trei miscari. In traducere libera, declaratiile lor inseamna ca, atat timp cat partidele pe care le reprezinta se inteleg asupra a cat din putere si resurse ii revine fiecaruia, nimic altceva nu mai conteaza.
Efectele guvernarii asupra noastra, a cetatenilor, raman chestiuni secundare.
In Romania, o armonie larga intre partide este un semn cat se poate de rau.
Pentru ca, de fiecare data cand s-a infiripat, ea nu s-a realizat in jurul unor principii juste sau pe o platforma comuna de obiective de interes national. Care a fost cea mai eficienta alianta politica de pana acum?
PSD-PNL-PC-UDMR. Forta "coalitiei 322", dupa numele sub care va intra in istorie, a fost data de aversiunea fata de un presedinte ostil si de frica de inchisoare a liderilor ei. Celalalt Frankenstein politic, "patrulaterul rosu" (PDSR-PRM-PSM-PUNR), s-a nascut din disperarea oligarhiei neo-comuniste si nationaliste ca va fi obligata sa renunte la statutul de casta privilegiata.
Nici infrastructura, nici relansarea agriculturii, nici educatia, nici sanatatea si nici o alta prioritate nationala nu au coagulat in jurul lor o coalitie politica atat de coerenta si de eficienta. si de aceea Romania a ramas la coada Europei.
In cazul de fata, nici pericolul crizei economice nu va functiona ca un liant politic, care sa amuteasca populismul demagogic de partid si sa dea prioritate unor decizii care sa stimuleze economia
.
Mircea Geoana a declarat fara ocolisuri ieri, dupa iesirea de la negocieri, ca prioritatea unei guvernari PSD ar fi "continuarea cresterii salariilor si pensiilor mici". La doar doua zile dupa ce Guvernul a amanat majorarea unor categorii de pensii pentru ca nu exista bani la buget. O masura despre care ministrul Muncii, Mariana Campeanu, recunoaste sincer ca a fost una politica si ca de abia acum se cauta "suportul material".
Ce va face un eventual nou guvern de coalitie cu obligatiile si promisiunile pe care PSD si PNL le-au angajat cu marinimie in campania
electorala? De unde va gasi bani sa le onoreze, in conditiile in care, pentru a depasi criza, resursele financiare
ar trebui folosite in primul rand pentru stimularea companiilor – un adevar care nu are legatura cu ideologia si de care ar trebui sa tina cont chiar si partidele declarate de stanga?
Raspunsurile la aceste intrebari nu sunt deloc facile. si mai ales nu vin in jumatati de masura. In enuntarea si aplicarea masurilor care ar trebui sa ajute Romania sa-si continue dezvoltarea economica va conta enorm doctrina: dreapta are anumite solutii, stanga, altele. Ambele in acelasi timp sunt o imposibilitate practica. Noul guvern va trebui sa aleaga transant intocmai cum aleg in acest moment toate guvernele lumii: iesire dureroasa, dar rapida din criza sau iesire lenta, dar mai putin impovaratoare pentru oamenii cu venituri mici? Orice ezitare intre cele doua optiuni va insemna blocaj politic si economic. Masuri anticriza contradictorii si hartuiala sterila intre partide care vor incerca sa-si paseze reciproc responsabilitatea situatiei dificile. Asta anunta declaratiile conciliante ale politicienilor care nu vad incompatibilitati cu programele de guvernare ale rivalilor.
Disponibilitatea partidelor de a renunta la principiile in numele carora au cerut voturile alegatorilor si de a se balaci in mocirla politicilor de compromis, doar pentru a pune mana pe putere, trebuie curmata.
Singurul care poate face asta este presedintele. Pentru el, cea mai convenabila varianta de guvernare ar fi, dupa cum a si anuntat prin vocea lui Emil Boc, refacerea aliantei PD-L–PNL. Daca insa acest lucru nu va fi posibil, indiferent din ce motiv, Traian Basescu trebuie sa ia o decizie din pozitia de presedinte actual al Romaniei, si nu din cea de candidat pentru un nou mandat, care ar fi avantajat de prezenta la guvernare a cat mai multor partide. Adica, sa transeze lucrurile in interesul tarii: ori guvern PD-L, ori guvern PSD, chiar si minoritare.
In acest fel, presedintele poate obliga la asumarea deplina a responsabilitatii, nu pe bucati, nu cu amendamente. In plus
, poate da o sansa dreptei si stangii sa se separe si in fapte, nu numai prin vorbe. Fie ca se afla la putere, fie in opozitie. O clarificare esentiala pe care romanii o asteapta de mult.
partidelor stiu ca pozitia de premier asigura nu numai acces la banii publici, ci si control pe termen lung; doar asa pot fi siguri ca nu vor fi basculati de la putere dupa cateva luni, eventual cand momentul maxim al crizei va fi depasit. Sau, in cel mai bun caz, dupa alegerile prezidentiale.
Mult mai periculoasa decat inclestarea pentru aceasta functie insa mi se pare lejeritatea cu care liderii anunta de cate ori deschid gura ca nu exista incompatibilitati intre programele de guvernare si ca ele pot fi armonizate in doi timpi si trei miscari. In traducere libera, declaratiile lor inseamna ca, atat timp cat partidele pe care le reprezinta se inteleg asupra a cat din putere si resurse ii revine fiecaruia, nimic altceva nu mai conteaza.
Efectele guvernarii asupra noastra, a cetatenilor, raman chestiuni secundare.
In Romania, o armonie larga intre partide este un semn cat se poate de rau.
Pentru ca, de fiecare data cand s-a infiripat, ea nu s-a realizat in jurul unor principii juste sau pe o platforma comuna de obiective de interes national. Care a fost cea mai eficienta alianta politica de pana acum?
PSD-PNL-PC-UDMR. Forta "coalitiei 322", dupa numele sub care va intra in istorie, a fost data de aversiunea fata de un presedinte ostil si de frica de inchisoare a liderilor ei. Celalalt Frankenstein politic, "patrulaterul rosu" (PDSR-PRM-PSM-PUNR), s-a nascut din disperarea oligarhiei neo-comuniste si nationaliste ca va fi obligata sa renunte la statutul de casta privilegiata.
Nici infrastructura, nici relansarea agriculturii, nici educatia, nici sanatatea si nici o alta prioritate nationala nu au coagulat in jurul lor o coalitie politica atat de coerenta si de eficienta. si de aceea Romania a ramas la coada Europei.
In cazul de fata, nici pericolul crizei economice nu va functiona ca un liant politic, care sa amuteasca populismul demagogic de partid si sa dea prioritate unor decizii care sa stimuleze economia
.
Mircea Geoana a declarat fara ocolisuri ieri, dupa iesirea de la negocieri, ca prioritatea unei guvernari PSD ar fi "continuarea cresterii salariilor si pensiilor mici". La doar doua zile dupa ce Guvernul a amanat majorarea unor categorii de pensii pentru ca nu exista bani la buget. O masura despre care ministrul Muncii, Mariana Campeanu, recunoaste sincer ca a fost una politica si ca de abia acum se cauta "suportul material".
Ce va face un eventual nou guvern de coalitie cu obligatiile si promisiunile pe care PSD si PNL le-au angajat cu marinimie in campania
electorala? De unde va gasi bani sa le onoreze, in conditiile in care, pentru a depasi criza, resursele financiare
ar trebui folosite in primul rand pentru stimularea companiilor – un adevar care nu are legatura cu ideologia si de care ar trebui sa tina cont chiar si partidele declarate de stanga?
Raspunsurile la aceste intrebari nu sunt deloc facile. si mai ales nu vin in jumatati de masura. In enuntarea si aplicarea masurilor care ar trebui sa ajute Romania sa-si continue dezvoltarea economica va conta enorm doctrina: dreapta are anumite solutii, stanga, altele. Ambele in acelasi timp sunt o imposibilitate practica. Noul guvern va trebui sa aleaga transant intocmai cum aleg in acest moment toate guvernele lumii: iesire dureroasa, dar rapida din criza sau iesire lenta, dar mai putin impovaratoare pentru oamenii cu venituri mici? Orice ezitare intre cele doua optiuni va insemna blocaj politic si economic. Masuri anticriza contradictorii si hartuiala sterila intre partide care vor incerca sa-si paseze reciproc responsabilitatea situatiei dificile. Asta anunta declaratiile conciliante ale politicienilor care nu vad incompatibilitati cu programele de guvernare ale rivalilor.
Disponibilitatea partidelor de a renunta la principiile in numele carora au cerut voturile alegatorilor si de a se balaci in mocirla politicilor de compromis, doar pentru a pune mana pe putere, trebuie curmata.
Singurul care poate face asta este presedintele. Pentru el, cea mai convenabila varianta de guvernare ar fi, dupa cum a si anuntat prin vocea lui Emil Boc, refacerea aliantei PD-L–PNL. Daca insa acest lucru nu va fi posibil, indiferent din ce motiv, Traian Basescu trebuie sa ia o decizie din pozitia de presedinte actual al Romaniei, si nu din cea de candidat pentru un nou mandat, care ar fi avantajat de prezenta la guvernare a cat mai multor partide. Adica, sa transeze lucrurile in interesul tarii: ori guvern PD-L, ori guvern PSD, chiar si minoritare.
In acest fel, presedintele poate obliga la asumarea deplina a responsabilitatii, nu pe bucati, nu cu amendamente. In plus
, poate da o sansa dreptei si stangii sa se separe si in fapte, nu numai prin vorbe. Fie ca se afla la putere, fie in opozitie. O clarificare esentiala pe care romanii o asteapta de mult.
Nu votam securisti, turnatori si escroci
artea a II-a: Pericolul activarii clauzei de salvgardare
In editorialul de ieri va aratam ca avem cu cine sa votam, ca avem pe cine sa punem stampila, ca nu trebuie sa ne mai lamentam si sa spunem "altii mai buni nu sunt". Eu si ziarul ZIUA nu am facut un secret din faptul ca refuzam sa credem ca bucurestenii din Sectorul 4 il vor vota pe Dan Voiculescu, fie ei si fani PSD. Pana zilele trecute am incercat sa vi-l prezentam pe Dan Voiculescu prin intermediul umorului negru, al satirei - uneori folosind chiar mistoul de cartier. L-am facut "Felix Turnatorul", l-am poreclit "Felix the Rat", iar din "Martanul Securist", "escrocul politic" si "tradatorul familiei" nu l-am scos. Acum a venit vremea sa va prezentam Pericolul Dan Voiculescu cat se poate de serios, cu toate implicatiile politice interne si externe. Imi pare sincer rau ca pe umerii alegatorilor din Colegiul 8 a cazut aceasta pacoste numita Dan Voiculescu. Insa si pe umerii alegatorilor de la alte colegii s-au cocotat hahalere politice. Va invit, asadar, sa va ganditi de sapte ori inainte de a pune stampila pe candidatii din categoria lui Voiculescu.
In cazul liderului PC, lucrurile sunt foarte clare: Dan Voiculescu are motive personale extrem de serioase - ce tin de viata
si de moarte - sa doreasca sa fie ales si apoi sa ajunga in functia de presedinte al Senatului, ce ii ofera statutul de al doilea om in stat, conform Constitutiei.
Ne IntrebAm cu toTii daca are Dan Voiculescu cu ce sa-i santajeze pe pesedisti. Sunt Geoana, Nastase, Hrebenciuc si Mitrea lacheii lui Voiculescu? De ce nu se distanteaza cei patru muschetari pesedeisti de Voiculescu? Este Voiculescu o entitate politica fara de care PSD nu poate sa functioneze coerent? Trustul media Intact, cu antenele si jurnalele sale, sunt atat de necesare pesedistilor?
ParTial da, dar in esenta lucrurile stau altfel. Daca luam de bun ultimul sondaj INSOMAR, atunci presedintele va fi obligat moral sa numeasca un premier PSD. Daca nu o va face, un alt premier propus de Traian Basescu va fi zdrobit de parlamentari. S-a spus ca presedintele va forta nota cu numirea unor premieri neagreati de anumite partide, tocmai pentru a obliga parlamentarii sa nu-i voteze de trei ori, si sa ajungem, astfel, la alegeri anticipate. Nici vorba. Nu vom avea alegeri anticipate, pentru ca cei alesi nu vor accepta in ruptul capului sa-si piarda fotoliul de parlamentar si privilegiile care ii asteapta vreme de patru ani. (Aici merita sa punctam ca Basescu, intr-o emisiune la Realitatea TV, a spus ca presedintele Romaniei ar trebui sa aiba posibilitatea sa dizolve Parlamentul in anumite momente de criza. Cum il stim noi pe Basescu, neacceptarea de catre parlamentari a unui premier agreat de el ar fi un mare moment de criza! Si atunci - pac-pac - Parlamentul dizolvat, apoi alegeri anticipate. Din nefericire pentru Basescu, actuala Constitutie nu ii da acest drept. Poate viitoarea).
Eu sunt convins cA, dupa primul nume respins de alesi, presedintele va numi un premier agreat de o alianta politica majoritara in Parlament. Si aici apare buba Voiculescu si legendarul combinator Viorel Hrebenciuc.
DupA cum se Stie, i-am luat un interviu pesedistului de frunte Viorel Hrebenciuc, interviu publicat in ZIUA in urma cu ceva timp.
Din rAspunsurile "pe dungA" oferite de Viorel, precum si din alte declaratii date de Geoana si Voiculescu, am inteles ca PSD-PC are doua planuri de bataie.
Planul A se bazeaza pe intrarea in Parlament a lui Dan Voiculescu, si apoi numirea lui ca presedinte al Senatului. Dupa inscaunarea lui Voiculescu, se va trece la suspendarea presedintelui, pe motivul - evident ilegal al aliantei PSD-PC - ca Basescu nu-l numeste premier pe Geoana. In timpul suspendarii, Voiculescu, care va fi presedintele Romaniei fara sa fie ales de dumneavoastra - adica un turnator si un escroc politic va ajunge in fruntea tarii -, il va desemna prim-ministru pe Geoana, iar parlamentarii din posibila alianta PSD-PC & PNL & UDMR vor vota guvernul. Cu Chiuariu la timona Ministerului Justitiei, cu complicitatea CSM-ului si cu acordul semnat cu doua maini de Dan Voiculescu vor fi schimbati sefii Parchetului
si DNA - Laura Kovesi, respectiv Daniel Morar. In urma acestor manevre anticonstitutionale, Voiculescu va bloca toate dosarele
penale pe care le are el si fiica sa Camelia. Efectul acestui catastrofal Plan A, pus la cale de PSD-PC si acceptat tacit de PNL si UDMR, va duce la activarea, de catre Uniunea Europeana, a clauzei de salvgardare pe Justitie. Adica, din acel moment, toate hotararile tribunalelor romanesti nu vor mai fi recunoscute in UE. Va fi un haos general atat pe plan uman, cat si financiar. Atat persoanele fizice, cat si cele juridice vor refuza sa respecte deciziile judecatorilor. Vom ajunge la o anarhie juridica de neimaginat. Acest Plan A pritocit de PSD-PC este de o ticalosenie fara margini. Iar daca mai punem la socoteala si faptul ca Voiculescu, intr-o emisiune electorala la Antena 3, a spus si repetat de nenumarate ori ca PSD-PC va face 100% alianta politica cu PNL, atunci Planul A prinde contur. Este clar ca lumina zilei ca Voiculescu a discutat cu Patriciu aceasta alianta. Eu cred insa ca vor fi multi din PNL care se vor opune aceste aliante. Daca totusi se va infaptui, atunci vom avea o alta ruptura in PNL, si un alt calut isi va lua zborul din partidul condus de Tariceanu. Dar daca luam in calcul faptul ca Planul A este extrem de periculos - intrucat poate genera activarea clauzei de salvgardare pe Justitie -, eu zic ca nici macar PSD nu poate risca un astfel de incident cu UE.
Planul B este mioritic pana in maduva oaselor, si se bazeaza pe binecunoscuta meteahna a politicienilor romani: tradarea.
In interviul acordat ZIUA, "legendarul combinator" pesedist Viorel Hrebenciuc ne-a spus ca "va negocia oricand cu presedintele Traian Basescu, daca domnia-sa va dori acest lucru". L-am intrebat daca presedintele accepta dialogul si am aflat ca PSD are o moneda de schimb. "O sa vedeti la timpul potrivit", ne-a raspuns enigmatic Viorel. Eu cred ca Hrebenciuc nu este nici legenda, nici combinator. Viorel este diabolic. Atat pentru el, cat si pentru PSD, o andropauza politica de patru ani este prea mult. In acest moment, a fi la putere este o conditie vitala, ca apa necesara vietii.
In Planul B, Hrebenciuc a pregatit un personaj ideal de dus la esafod, pentru a ajunge premier un pesedist. Cum formarea unui guvern PD-L-PSD nu este deloc absurda - ba, mai mult, ar elimina pentru prima data UDMR dintr-o ecuatie politica -, calculul lui Hrebenciuc este sublim de parsiv. Ar obtine de la Basescu desemnarea premierului dorit de PSD, oferindu-i pe tava capul lui Voiculescu!
Numai cA Dan Voiculescu a inteles ca are gatul in latul PSD. De aceea, el a batut grabit la usa lui Patriciu, care l-a primit cu o cafea aburinda. Asa se explica disperarea lui Voiculescu de a da asigurari, la emisiunea "Stirea zilei", ca PSD si PC vor face alianta 100% cu PNL. Cand Ion Cristoiu i-a spus in fata ca "e o prostie", si ca "nu se va face o astfel de alianta", Voiculescu si-a strafulgerat crunt cu privirea lefegiul, replicandu-i apasat: "PSD-PC va face alianta cu PNL... impreuna cu UDMR". Ion Cristoiu nu s-a lasat, si i-a propus lui Voiculescu un pariu: "Nu se va face nicio alianta PSD-PC-PNL". Voiculescu a refuzat pariul si a repetat promisiunea. Cristoiu a ras, a dat din cap a lehamite si a schimbat subiectul. Daca punem la socoteala si declaratia extrem de clara a vicepresedintelui PSD, Victor Ponta, data la Realitatea Tv, conform careia "nimeni din fruntea partidului nu a vorbit cu reprezentantii PNL", Planul B pare ca si realizat.
In interviul ZIUA, Viorel ne-a explicat de ce a facut alianta cu PC: "Am avut un singur motiv, si anume sa aratam ca PSD vrea si face aliante cu alte partide". (De la interviu nu am mai vorbit cu Hrebenciuc, pentru ca intre mine si el s-au instaurat surzenia si orbirea.)
Pentru diabolicul Hrebenciuc, Dan Voiculescu este moneda ideala de schimb. Voiculescu nu face parte din PSD, are dosare penale, este turnator, face declaratii iresponsabile - a tipat la Antena 3 ca va scumpi bautura, tigarile si taxiul! - si, in plus
, este omul - alaturi de Patriciu - pe care Basescu il vrea in prapastie cu orice pret
. Iar in Planul B conceput de Viorel, Voiculescu este pe marginea prapastiei. Un simplu semn de la Traian si Leonidas-ul moldovean va da sutul dorit de presedinte. Iar asta pentru ca nici PSD nu-si poate permite activarea clauzei de salvgardare pe Justitie.
Despre Planul C, cu Geoana pe post de Acaru' Paun, nu vreau sa scriu.
In schimb, va spun ce plan a mai urzit Viorel Hrebenciuc dupa ce s-a sfatuit cu prietenii sai de la UE si din zona penelistilor: sa-i propuna presedintelui, ca premier, pe fratele lui Ludovic Orban, Leonard Orban - care in acest moment este comisar european si are o imagine extrem de buna printre oficialitatile de Bruxelles. Leonard Orban este un melanj intre tehnocrat si politician, iar cum Basescu a spus raspicat, la Realitatea TV, ca vrea ca prim-ministru un politician, Leonard Orban este personajul ideal: politicianul-tehnocrat.
In editorialul de ieri va aratam ca avem cu cine sa votam, ca avem pe cine sa punem stampila, ca nu trebuie sa ne mai lamentam si sa spunem "altii mai buni nu sunt". Eu si ziarul ZIUA nu am facut un secret din faptul ca refuzam sa credem ca bucurestenii din Sectorul 4 il vor vota pe Dan Voiculescu, fie ei si fani PSD. Pana zilele trecute am incercat sa vi-l prezentam pe Dan Voiculescu prin intermediul umorului negru, al satirei - uneori folosind chiar mistoul de cartier. L-am facut "Felix Turnatorul", l-am poreclit "Felix the Rat", iar din "Martanul Securist", "escrocul politic" si "tradatorul familiei" nu l-am scos. Acum a venit vremea sa va prezentam Pericolul Dan Voiculescu cat se poate de serios, cu toate implicatiile politice interne si externe. Imi pare sincer rau ca pe umerii alegatorilor din Colegiul 8 a cazut aceasta pacoste numita Dan Voiculescu. Insa si pe umerii alegatorilor de la alte colegii s-au cocotat hahalere politice. Va invit, asadar, sa va ganditi de sapte ori inainte de a pune stampila pe candidatii din categoria lui Voiculescu.
In cazul liderului PC, lucrurile sunt foarte clare: Dan Voiculescu are motive personale extrem de serioase - ce tin de viata
si de moarte - sa doreasca sa fie ales si apoi sa ajunga in functia de presedinte al Senatului, ce ii ofera statutul de al doilea om in stat, conform Constitutiei.
Ne IntrebAm cu toTii daca are Dan Voiculescu cu ce sa-i santajeze pe pesedisti. Sunt Geoana, Nastase, Hrebenciuc si Mitrea lacheii lui Voiculescu? De ce nu se distanteaza cei patru muschetari pesedeisti de Voiculescu? Este Voiculescu o entitate politica fara de care PSD nu poate sa functioneze coerent? Trustul media Intact, cu antenele si jurnalele sale, sunt atat de necesare pesedistilor?
ParTial da, dar in esenta lucrurile stau altfel. Daca luam de bun ultimul sondaj INSOMAR, atunci presedintele va fi obligat moral sa numeasca un premier PSD. Daca nu o va face, un alt premier propus de Traian Basescu va fi zdrobit de parlamentari. S-a spus ca presedintele va forta nota cu numirea unor premieri neagreati de anumite partide, tocmai pentru a obliga parlamentarii sa nu-i voteze de trei ori, si sa ajungem, astfel, la alegeri anticipate. Nici vorba. Nu vom avea alegeri anticipate, pentru ca cei alesi nu vor accepta in ruptul capului sa-si piarda fotoliul de parlamentar si privilegiile care ii asteapta vreme de patru ani. (Aici merita sa punctam ca Basescu, intr-o emisiune la Realitatea TV, a spus ca presedintele Romaniei ar trebui sa aiba posibilitatea sa dizolve Parlamentul in anumite momente de criza. Cum il stim noi pe Basescu, neacceptarea de catre parlamentari a unui premier agreat de el ar fi un mare moment de criza! Si atunci - pac-pac - Parlamentul dizolvat, apoi alegeri anticipate. Din nefericire pentru Basescu, actuala Constitutie nu ii da acest drept. Poate viitoarea).
Eu sunt convins cA, dupa primul nume respins de alesi, presedintele va numi un premier agreat de o alianta politica majoritara in Parlament. Si aici apare buba Voiculescu si legendarul combinator Viorel Hrebenciuc.
DupA cum se Stie, i-am luat un interviu pesedistului de frunte Viorel Hrebenciuc, interviu publicat in ZIUA in urma cu ceva timp.
Din rAspunsurile "pe dungA" oferite de Viorel, precum si din alte declaratii date de Geoana si Voiculescu, am inteles ca PSD-PC are doua planuri de bataie.
Planul A se bazeaza pe intrarea in Parlament a lui Dan Voiculescu, si apoi numirea lui ca presedinte al Senatului. Dupa inscaunarea lui Voiculescu, se va trece la suspendarea presedintelui, pe motivul - evident ilegal al aliantei PSD-PC - ca Basescu nu-l numeste premier pe Geoana. In timpul suspendarii, Voiculescu, care va fi presedintele Romaniei fara sa fie ales de dumneavoastra - adica un turnator si un escroc politic va ajunge in fruntea tarii -, il va desemna prim-ministru pe Geoana, iar parlamentarii din posibila alianta PSD-PC & PNL & UDMR vor vota guvernul. Cu Chiuariu la timona Ministerului Justitiei, cu complicitatea CSM-ului si cu acordul semnat cu doua maini de Dan Voiculescu vor fi schimbati sefii Parchetului
si DNA - Laura Kovesi, respectiv Daniel Morar. In urma acestor manevre anticonstitutionale, Voiculescu va bloca toate dosarele
penale pe care le are el si fiica sa Camelia. Efectul acestui catastrofal Plan A, pus la cale de PSD-PC si acceptat tacit de PNL si UDMR, va duce la activarea, de catre Uniunea Europeana, a clauzei de salvgardare pe Justitie. Adica, din acel moment, toate hotararile tribunalelor romanesti nu vor mai fi recunoscute in UE. Va fi un haos general atat pe plan uman, cat si financiar. Atat persoanele fizice, cat si cele juridice vor refuza sa respecte deciziile judecatorilor. Vom ajunge la o anarhie juridica de neimaginat. Acest Plan A pritocit de PSD-PC este de o ticalosenie fara margini. Iar daca mai punem la socoteala si faptul ca Voiculescu, intr-o emisiune electorala la Antena 3, a spus si repetat de nenumarate ori ca PSD-PC va face 100% alianta politica cu PNL, atunci Planul A prinde contur. Este clar ca lumina zilei ca Voiculescu a discutat cu Patriciu aceasta alianta. Eu cred insa ca vor fi multi din PNL care se vor opune aceste aliante. Daca totusi se va infaptui, atunci vom avea o alta ruptura in PNL, si un alt calut isi va lua zborul din partidul condus de Tariceanu. Dar daca luam in calcul faptul ca Planul A este extrem de periculos - intrucat poate genera activarea clauzei de salvgardare pe Justitie -, eu zic ca nici macar PSD nu poate risca un astfel de incident cu UE.
Planul B este mioritic pana in maduva oaselor, si se bazeaza pe binecunoscuta meteahna a politicienilor romani: tradarea.
In interviul acordat ZIUA, "legendarul combinator" pesedist Viorel Hrebenciuc ne-a spus ca "va negocia oricand cu presedintele Traian Basescu, daca domnia-sa va dori acest lucru". L-am intrebat daca presedintele accepta dialogul si am aflat ca PSD are o moneda de schimb. "O sa vedeti la timpul potrivit", ne-a raspuns enigmatic Viorel. Eu cred ca Hrebenciuc nu este nici legenda, nici combinator. Viorel este diabolic. Atat pentru el, cat si pentru PSD, o andropauza politica de patru ani este prea mult. In acest moment, a fi la putere este o conditie vitala, ca apa necesara vietii.
In Planul B, Hrebenciuc a pregatit un personaj ideal de dus la esafod, pentru a ajunge premier un pesedist. Cum formarea unui guvern PD-L-PSD nu este deloc absurda - ba, mai mult, ar elimina pentru prima data UDMR dintr-o ecuatie politica -, calculul lui Hrebenciuc este sublim de parsiv. Ar obtine de la Basescu desemnarea premierului dorit de PSD, oferindu-i pe tava capul lui Voiculescu!
Numai cA Dan Voiculescu a inteles ca are gatul in latul PSD. De aceea, el a batut grabit la usa lui Patriciu, care l-a primit cu o cafea aburinda. Asa se explica disperarea lui Voiculescu de a da asigurari, la emisiunea "Stirea zilei", ca PSD si PC vor face alianta 100% cu PNL. Cand Ion Cristoiu i-a spus in fata ca "e o prostie", si ca "nu se va face o astfel de alianta", Voiculescu si-a strafulgerat crunt cu privirea lefegiul, replicandu-i apasat: "PSD-PC va face alianta cu PNL... impreuna cu UDMR". Ion Cristoiu nu s-a lasat, si i-a propus lui Voiculescu un pariu: "Nu se va face nicio alianta PSD-PC-PNL". Voiculescu a refuzat pariul si a repetat promisiunea. Cristoiu a ras, a dat din cap a lehamite si a schimbat subiectul. Daca punem la socoteala si declaratia extrem de clara a vicepresedintelui PSD, Victor Ponta, data la Realitatea Tv, conform careia "nimeni din fruntea partidului nu a vorbit cu reprezentantii PNL", Planul B pare ca si realizat.
In interviul ZIUA, Viorel ne-a explicat de ce a facut alianta cu PC: "Am avut un singur motiv, si anume sa aratam ca PSD vrea si face aliante cu alte partide". (De la interviu nu am mai vorbit cu Hrebenciuc, pentru ca intre mine si el s-au instaurat surzenia si orbirea.)
Pentru diabolicul Hrebenciuc, Dan Voiculescu este moneda ideala de schimb. Voiculescu nu face parte din PSD, are dosare penale, este turnator, face declaratii iresponsabile - a tipat la Antena 3 ca va scumpi bautura, tigarile si taxiul! - si, in plus
, este omul - alaturi de Patriciu - pe care Basescu il vrea in prapastie cu orice pret
. Iar in Planul B conceput de Viorel, Voiculescu este pe marginea prapastiei. Un simplu semn de la Traian si Leonidas-ul moldovean va da sutul dorit de presedinte. Iar asta pentru ca nici PSD nu-si poate permite activarea clauzei de salvgardare pe Justitie.
Despre Planul C, cu Geoana pe post de Acaru' Paun, nu vreau sa scriu.
In schimb, va spun ce plan a mai urzit Viorel Hrebenciuc dupa ce s-a sfatuit cu prietenii sai de la UE si din zona penelistilor: sa-i propuna presedintelui, ca premier, pe fratele lui Ludovic Orban, Leonard Orban - care in acest moment este comisar european si are o imagine extrem de buna printre oficialitatile de Bruxelles. Leonard Orban este un melanj intre tehnocrat si politician, iar cum Basescu a spus raspicat, la Realitatea TV, ca vrea ca prim-ministru un politician, Leonard Orban este personajul ideal: politicianul-tehnocrat.
Drumurile deszăpezite cu soluţii de moment
ţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a revenit la vechi clienţi după ce jumătate din licitaţii au ajuns în instanţă.
În prag de iarnă, oficialii de la drumuri s-au văzut nevoiţi să încheie contracte pe o perioadă determinată pentru deszăpezirea şoselelor. Procedeul ales, mai puţin transparent, negociere fără publicarea unui anunţ prealabil, a fost justificat de necesitatea semnării unor contracte înainte de prima
ninsoare serioasă. „Sunt firme de apartament
care ne-au contestat caietele de sarcini, astfel că avem judeţe unde nu am reuşit să parafăm contractele“, a declarat, miercuri, Ludovic Orban, şeful de la Transporturi.
Spre exemplu, la Iaşi, potrivit directorului regionalei Dorina Tiron, contractele de întreţinere multianuală au putut fi semnate doar pe patru din cele nouă loturi, deoarece pe celelalte licitaţia a fost blocată de războiul contestaţiilor dintre firmele oamenilor de afaceri Costel Căşuneanu şi Dorinel Umbrărescu.
Până se va pronunţa Curtea de Apel, la începutul anului viitor, zăpada de pe drumurile naţionale din Bacău, Botoşani, Bârlad, Focşani şi Iaşi va fi curăţată tot de firma lui Umbrărescu, UMB Spedition, care a asigurat
deszăpezirea şi anul trecut.
În Capitală, regionala îşi pune la bătaie propriile utilaje
Dacă la Iaşi, serviciile au fost atribuite până la intrarea în vigoare a noilor
contracte de servicii pe patru ani, la Timişoara, ele au fost încheiate pe toată perioada iernii, noiembrie 2008-martie 2009.
Valoarea acestora se ridică la aproximativ 20 de milioane de lei, potrivit Nicoletei Pordea, director adjunct al regionalei. Până la finalul anului, oficialii din Banat se aşteaptă să parafeze primele trei contracte de întreţinere multianuală.
Doar Direcţia Regională Drumuri şi Poduri (DRDP) Bucureşti a hotărât să intervină cu utilaje proprii pentru eliberarea carosabilului în caz de ninsoare. Asta, deşi Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) a hotărât reluarea procedurii de licitaţie pe secţia Bucureşti Nord în urma contestaţiei depuse de Euroconstruct Trading, firma lui Dan Beşciu. Acest lot a fost iniţial câştigat de Pa&Co, pentru 176,6 milioane de lei.
În prag de iarnă, oficialii de la drumuri s-au văzut nevoiţi să încheie contracte pe o perioadă determinată pentru deszăpezirea şoselelor. Procedeul ales, mai puţin transparent, negociere fără publicarea unui anunţ prealabil, a fost justificat de necesitatea semnării unor contracte înainte de prima
ninsoare serioasă. „Sunt firme de apartament
care ne-au contestat caietele de sarcini, astfel că avem judeţe unde nu am reuşit să parafăm contractele“, a declarat, miercuri, Ludovic Orban, şeful de la Transporturi.
Spre exemplu, la Iaşi, potrivit directorului regionalei Dorina Tiron, contractele de întreţinere multianuală au putut fi semnate doar pe patru din cele nouă loturi, deoarece pe celelalte licitaţia a fost blocată de războiul contestaţiilor dintre firmele oamenilor de afaceri Costel Căşuneanu şi Dorinel Umbrărescu.
Până se va pronunţa Curtea de Apel, la începutul anului viitor, zăpada de pe drumurile naţionale din Bacău, Botoşani, Bârlad, Focşani şi Iaşi va fi curăţată tot de firma lui Umbrărescu, UMB Spedition, care a asigurat
deszăpezirea şi anul trecut.
În Capitală, regionala îşi pune la bătaie propriile utilaje
Dacă la Iaşi, serviciile au fost atribuite până la intrarea în vigoare a noilor
contracte de servicii pe patru ani, la Timişoara, ele au fost încheiate pe toată perioada iernii, noiembrie 2008-martie 2009.
Valoarea acestora se ridică la aproximativ 20 de milioane de lei, potrivit Nicoletei Pordea, director adjunct al regionalei. Până la finalul anului, oficialii din Banat se aşteaptă să parafeze primele trei contracte de întreţinere multianuală.
Doar Direcţia Regională Drumuri şi Poduri (DRDP) Bucureşti a hotărât să intervină cu utilaje proprii pentru eliberarea carosabilului în caz de ninsoare. Asta, deşi Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) a hotărât reluarea procedurii de licitaţie pe secţia Bucureşti Nord în urma contestaţiei depuse de Euroconstruct Trading, firma lui Dan Beşciu. Acest lot a fost iniţial câştigat de Pa&Co, pentru 176,6 milioane de lei.
Iliescu primeste cadou de la Tariceanu curtea casei in care locuieste
Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, va primi gratuit, de la Guvern, terenul de peste 1.000 de metri patrati (mp), aferent casei in care locuieste, pe strada Molière din cartierul Primaverii. Donatia a fost consfintita printr-o Hotarare de Guvern (HG) care prevede cedarea cu titlu gratuit, lui Ion Iliescu, a intregului teren in suprafata de 1.067,30 mp, reprezentand curtea imobilului in care locuieste fostul presedinte. Nota de fundamentare a HG este semnata de secretarul general al Guvernului, Gabriel Berca. Actul normativ urma sa fie aprobat zilele acestea.
♦ In martie a.c., Secretariatul General al Guvernului a decis sa majoreze chiriile proprietatilor RA-APPS, motiv pentru care Iliescu ar fi trebuit sa plateasca peste 1.000 de euro lunar pentru partea sa de curte. Deoarece a refuzat sa achite sumele cerute, RA-APPS a fost de acord ca Iliescu sa poata folosi gratuit curtea casei. Acum, pe ultima suta de metri a mandatului, liberalii s-au decis sa-i faca cadou terenul, si nu doar partea care ii cuvenea, ci si cea care revenea celorlalti doi locatari din imobil. Inainte de criza, terenul de 1.067 mp valora cam 5 milioane de euro.
♦ In mod misterios, celelalte doua familii care locuiesc in aceeasi casa cu Iliescu si care plateau chirie pentru partile lor din curte au renuntat la terenuri in favoarea presedintelui de onoare al PSD. Prin doua declaratii notariale, Razvan C. si Liviu T. au fost de acord cu trecerea in domeniul public al statului a terenurilor in suprafata totala de circa 600 de metri patrati, situate in strada Molière, si atribuirea destinatiei de resedinta oficiala a terenului „pentru o persoana care a avut calitatea de sef al statului, respectiv domnul Ion Iliescu”, proprietarul apartamentului numarul 1”.
Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, va primi
cadou de la statul roman terenul aferent casei in care locuieste, pe strada Molière din Cartierul Primaverii. Povestea acestei curti este mai veche. In luna martie a.c., fostul secretar general al Guvernului, Ilie Bolojan, a decis sa majoreze chiriile caselor apartinand RA-APPS, platite de fosti sau actuali demnitari, la pretul pietei. Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, alaturi de liderul partidului, Mircea Geoana, au fost cei mai aprigi critici ai acestei masuri. Ion Iliescu ar fi trebuit sa plateasca numai pentru curtea de circa 1.000 de metri patrati a vilei din strada Molière nr. 3-5, unde locuieste, peste 1.000 de euro lunar. Intrucat fostul sef al statului nu avea aceste posibilitati de plata, a refuzat categoric sa achite sumele cerute, catalogand decizia lui Ilie Bolojan drept „aberanta si nerealista”. In consecinta, cateva zile mai tarziu, RA-APPS aproba cererea fostului presedinte de a folosi gratuit curtea casei. Acum, pe ultima suta de metri a mandatului PNL, Iliescu a facut un mic „aranjament” cu premierul Tariceanu, determinandu-l pe acesta sa promoveze o hotarare de guvern prin care terenul respectiv sa-i fie oferit gratuit.
Seful SGG a semnat «actul de donatie»
Actualul secretar general al Guvernului, Gabriel Berca, este semnatarul notei de fundamentare a hotararii de guvern prin care Ion Iliescu va primi gratuit curtea cladirii din str. Molière nr. 3-5. „Potrivit reglementarilor mentionate, locuinta se atribuie, cu titlu gratuit, la propunerea Consiliului de Administratie al RA-APPS, cu avizul Secretariatul General al Guvernului. In aplicarea acestor dispozitii, Consiliul de Administratie al regiei a aprobat acordarea cu titlu gratuit (...) domnului Ion Iliescu, fost presedinte al Romaniei, intregul teren aferent imobilului situat in Bucuresti, str. Molière nr. 3-5, sector 1, in suprafata de 1.067,30 mp (...), Secretariatul General al Guvernului avizand propunerea”, se arata in nota de fundamentare semnata de Gabriel Berca.
♦ In martie a.c., Secretariatul General al Guvernului a decis sa majoreze chiriile proprietatilor RA-APPS, motiv pentru care Iliescu ar fi trebuit sa plateasca peste 1.000 de euro lunar pentru partea sa de curte. Deoarece a refuzat sa achite sumele cerute, RA-APPS a fost de acord ca Iliescu sa poata folosi gratuit curtea casei. Acum, pe ultima suta de metri a mandatului, liberalii s-au decis sa-i faca cadou terenul, si nu doar partea care ii cuvenea, ci si cea care revenea celorlalti doi locatari din imobil. Inainte de criza, terenul de 1.067 mp valora cam 5 milioane de euro.
♦ In mod misterios, celelalte doua familii care locuiesc in aceeasi casa cu Iliescu si care plateau chirie pentru partile lor din curte au renuntat la terenuri in favoarea presedintelui de onoare al PSD. Prin doua declaratii notariale, Razvan C. si Liviu T. au fost de acord cu trecerea in domeniul public al statului a terenurilor in suprafata totala de circa 600 de metri patrati, situate in strada Molière, si atribuirea destinatiei de resedinta oficiala a terenului „pentru o persoana care a avut calitatea de sef al statului, respectiv domnul Ion Iliescu”, proprietarul apartamentului numarul 1”.
Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, va primi
cadou de la statul roman terenul aferent casei in care locuieste, pe strada Molière din Cartierul Primaverii. Povestea acestei curti este mai veche. In luna martie a.c., fostul secretar general al Guvernului, Ilie Bolojan, a decis sa majoreze chiriile caselor apartinand RA-APPS, platite de fosti sau actuali demnitari, la pretul pietei. Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, alaturi de liderul partidului, Mircea Geoana, au fost cei mai aprigi critici ai acestei masuri. Ion Iliescu ar fi trebuit sa plateasca numai pentru curtea de circa 1.000 de metri patrati a vilei din strada Molière nr. 3-5, unde locuieste, peste 1.000 de euro lunar. Intrucat fostul sef al statului nu avea aceste posibilitati de plata, a refuzat categoric sa achite sumele cerute, catalogand decizia lui Ilie Bolojan drept „aberanta si nerealista”. In consecinta, cateva zile mai tarziu, RA-APPS aproba cererea fostului presedinte de a folosi gratuit curtea casei. Acum, pe ultima suta de metri a mandatului PNL, Iliescu a facut un mic „aranjament” cu premierul Tariceanu, determinandu-l pe acesta sa promoveze o hotarare de guvern prin care terenul respectiv sa-i fie oferit gratuit.
Seful SGG a semnat «actul de donatie»
Actualul secretar general al Guvernului, Gabriel Berca, este semnatarul notei de fundamentare a hotararii de guvern prin care Ion Iliescu va primi gratuit curtea cladirii din str. Molière nr. 3-5. „Potrivit reglementarilor mentionate, locuinta se atribuie, cu titlu gratuit, la propunerea Consiliului de Administratie al RA-APPS, cu avizul Secretariatul General al Guvernului. In aplicarea acestor dispozitii, Consiliul de Administratie al regiei a aprobat acordarea cu titlu gratuit (...) domnului Ion Iliescu, fost presedinte al Romaniei, intregul teren aferent imobilului situat in Bucuresti, str. Molière nr. 3-5, sector 1, in suprafata de 1.067,30 mp (...), Secretariatul General al Guvernului avizand propunerea”, se arata in nota de fundamentare semnata de Gabriel Berca.
Jurassic Park în Casa Poporului
deri de partide cu vechime de aproape două decenii în Parlament candidează din nou
la alegerile de duminică.
Sunt de 18 ani în parlament, iar gustul puterii, dorinţa de a trage sforile sau interesele financiare i-au determinat să încerce să obţină încă un mandat la alegerile uninominale de duminică. Fiecare partid îşi are oamenii care au semnat statele de plată la Parlament din 1990 încoace, pentru că din Dealul Mitropoliei sau din Casa Poporului au putut pune condiţii şi la centru, şi în teritoriu.
Pe partide, UDMR conduce detaşat în topul veteranilor: 9 candidaţi cu cinci mandate (prezenţi în parlament din 1990) şi 3 cu patru mandate. PSD are 5 „integralişti“ şi 5 candidaţi cu 4 mandate, PDL are un personaj cu 5 mandate (unul incomplet) şi 3 cu 4 legislaturi la activ, iar liberalii au 4 lideri care au adunat câte 4 mandate.
Legile şi dosarele
, jucate la ruleta votului
Pentru unii politicieni, parlamentul este locul în care îşi pun amprenta pe legile grele. Astfel, Doru Ioan Tărăcilă (PSD), senator din 1990 încoace, are un palmares covârşitor: de la ciopârţirea Legii caselor
naţionalizate, în 1998, până la modificarea reglementărilor pentru suspendarea preşedintelui, anul trecut. Modelul său este copiat de un alt PSD-ist, Eugen Nicolicea, deputat din 1992, dar care în ultimul mandat „a tăiat“ numeroase legi. Un rol similar, deşi pe alt palier, l-a jucat UDMR-istul Peter Eckstein Kovacs, şi el unul dintre juriştii Senatului încă din 1990.
Dacă unii aleşi vor să schimbe legile, alţii se mulţumesc să numere banii. Exemplul lui Verestoy Attila (UDMR), politicianul de top 300, este ultracunoscut, dar puţină lume l-a remarcat pe Ioan Oltean (PDL) care a acumulat patru mandate, dar şi afaceri cu energie plus închirierea caselor, în timp ce ia bani pentru chirie
de la Cameră
.
Pentru unii parlamentari, Casa Poporului este un scut împotriva procurorilor, după modelul deja brevetat de Adrian Năstase. Pentru Ovidiu Muşetescu (PSD), ale cărui decizii din fruntea AVAS au intrat în vizorul autorităţilor, un eventual al şaselea mandat de parlamentar s-ar putea dovedi folositor.
Baronii cu loc de parlamentar
Statutul de parlamentar este pentru unii politicieni o confirmare a celui de „baron local“, exemplul cel mai clar fiind cel al senatorului PSD Ion Vasile, parlamentar din 1990, sau al lui Gheorghe Albu (PDL), care a obţinut deja patru mandate de la cetăţenii din Dâmboviţa.
Din urmă vine puternic Viorel Hrebenciuc, unul dintre sforarii PSD şi artizan al mutărilor politice importante ale ultimilor ani: suspendarea preşedintelui sau negocierea susţinerii parlamentare a guvernului minoritar PNL.
Există însă şi politicieni pentru care tribuna parlamentului este locul cel mai potrivit pentru a-şi face reclamă, prin intervenţii bombastice. Îi putem menţiona pe liderul PRM Corneliu Vadim Tudor, senator din 1992, sau pe Adrian Păunescu (PSD).
Alţii vor să fie în parlament pentru a-şi satisface orgoliul personal, de pildă Varujan Vosganian (PNL), care din 1990 a lipsit doar patru ani din parlament.
la alegerile de duminică.
Sunt de 18 ani în parlament, iar gustul puterii, dorinţa de a trage sforile sau interesele financiare i-au determinat să încerce să obţină încă un mandat la alegerile uninominale de duminică. Fiecare partid îşi are oamenii care au semnat statele de plată la Parlament din 1990 încoace, pentru că din Dealul Mitropoliei sau din Casa Poporului au putut pune condiţii şi la centru, şi în teritoriu.
Pe partide, UDMR conduce detaşat în topul veteranilor: 9 candidaţi cu cinci mandate (prezenţi în parlament din 1990) şi 3 cu patru mandate. PSD are 5 „integralişti“ şi 5 candidaţi cu 4 mandate, PDL are un personaj cu 5 mandate (unul incomplet) şi 3 cu 4 legislaturi la activ, iar liberalii au 4 lideri care au adunat câte 4 mandate.
Legile şi dosarele
, jucate la ruleta votului
Pentru unii politicieni, parlamentul este locul în care îşi pun amprenta pe legile grele. Astfel, Doru Ioan Tărăcilă (PSD), senator din 1990 încoace, are un palmares covârşitor: de la ciopârţirea Legii caselor
naţionalizate, în 1998, până la modificarea reglementărilor pentru suspendarea preşedintelui, anul trecut. Modelul său este copiat de un alt PSD-ist, Eugen Nicolicea, deputat din 1992, dar care în ultimul mandat „a tăiat“ numeroase legi. Un rol similar, deşi pe alt palier, l-a jucat UDMR-istul Peter Eckstein Kovacs, şi el unul dintre juriştii Senatului încă din 1990.
Dacă unii aleşi vor să schimbe legile, alţii se mulţumesc să numere banii. Exemplul lui Verestoy Attila (UDMR), politicianul de top 300, este ultracunoscut, dar puţină lume l-a remarcat pe Ioan Oltean (PDL) care a acumulat patru mandate, dar şi afaceri cu energie plus închirierea caselor, în timp ce ia bani pentru chirie
de la Cameră
.
Pentru unii parlamentari, Casa Poporului este un scut împotriva procurorilor, după modelul deja brevetat de Adrian Năstase. Pentru Ovidiu Muşetescu (PSD), ale cărui decizii din fruntea AVAS au intrat în vizorul autorităţilor, un eventual al şaselea mandat de parlamentar s-ar putea dovedi folositor.
Baronii cu loc de parlamentar
Statutul de parlamentar este pentru unii politicieni o confirmare a celui de „baron local“, exemplul cel mai clar fiind cel al senatorului PSD Ion Vasile, parlamentar din 1990, sau al lui Gheorghe Albu (PDL), care a obţinut deja patru mandate de la cetăţenii din Dâmboviţa.
Din urmă vine puternic Viorel Hrebenciuc, unul dintre sforarii PSD şi artizan al mutărilor politice importante ale ultimilor ani: suspendarea preşedintelui sau negocierea susţinerii parlamentare a guvernului minoritar PNL.
Există însă şi politicieni pentru care tribuna parlamentului este locul cel mai potrivit pentru a-şi face reclamă, prin intervenţii bombastice. Îi putem menţiona pe liderul PRM Corneliu Vadim Tudor, senator din 1992, sau pe Adrian Păunescu (PSD).
Alţii vor să fie în parlament pentru a-şi satisface orgoliul personal, de pildă Varujan Vosganian (PNL), care din 1990 a lipsit doar patru ani din parlament.
Preşedintele Băsescu spune că nu pot începe consultările pentru noul Guvern înainte de validarea alegerilor
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că nu va începe consultările pentru formarea noului
Guvern decât după validarea votului pentru scrutinul de la 30 noiembrie, adică în jurul datei de 6 decembrie.
"Pentru că se apropie ziua alegerilor şi pentru că în acelaşi timp observ lansarea unor teorii cu privire la ce urmează după, consider obligatoriu să fac o decalraţie în care să prezint termenii legali
şi constituţionali care urmează până la instalarea viiotrului guvern", a spus Traian Băsescu.
Şeful statului a prezentat un calendar al procedurilor constituţionale, aşa cum decurg din Legea fundamentală, în cadrul căruia a precizat care ar urma să fie termenele la care convoacă partidele pentru consultarea în vederea formării noului Guvern, data la care convoacă noua legislatură, astfel încât la 6 decembrie, în urma validării votului de la 30 noiembrie, ar putea începe consultările în vederea desemnării noului prim-ministru.
"Estimez că alegerile vor fi validate de BEC în jurul datei de 6 decembrie. Numai după ce se face validarea alegerilor, poate intra în funcţiune art. 103 din Constituţie care obligă la începerea consultărilor dintre preşedinte şi Parlament pentru formarea Guvernului. Aici explicaţiile sunt simple, există partide la limita de a intra în Parlament. Nu poate fi omis nimeni de la discuţii. După data validării, voi începe consultările. Voi emite decretul de convocare a Parlamentului, în conformitate cu art. 100 din Constituţie. Data pentru care Parlamentul va fi convocat nu poate fi înainte de 13 decembrie", a explicat Băsescu.
"Nu mă voi abate în nicio situaţie, sub presiunea partidelor, de la acest calendar care este bazat pe termenele constituţionale", a adăugat şeful statului.
Traian Băsescu a făcut apel la partide, instituţii şi ziarişti să ţină seama de reperele constituţionale atunci când lansează comentarii şi analize, declaraţii despre negocierile în vederea formării noului Guvern. Şeful statului a făcut şi o referire indirectă la liderul PSD, Mircea Geoană, care a spus că în noaptea de 30 noiembrie PSD ar urma să înceapă negocierile pentru formarea noului Guvern iar acestea să se încheie curând.
Guvern decât după validarea votului pentru scrutinul de la 30 noiembrie, adică în jurul datei de 6 decembrie.
"Pentru că se apropie ziua alegerilor şi pentru că în acelaşi timp observ lansarea unor teorii cu privire la ce urmează după, consider obligatoriu să fac o decalraţie în care să prezint termenii legali
şi constituţionali care urmează până la instalarea viiotrului guvern", a spus Traian Băsescu.
Şeful statului a prezentat un calendar al procedurilor constituţionale, aşa cum decurg din Legea fundamentală, în cadrul căruia a precizat care ar urma să fie termenele la care convoacă partidele pentru consultarea în vederea formării noului Guvern, data la care convoacă noua legislatură, astfel încât la 6 decembrie, în urma validării votului de la 30 noiembrie, ar putea începe consultările în vederea desemnării noului prim-ministru.
"Estimez că alegerile vor fi validate de BEC în jurul datei de 6 decembrie. Numai după ce se face validarea alegerilor, poate intra în funcţiune art. 103 din Constituţie care obligă la începerea consultărilor dintre preşedinte şi Parlament pentru formarea Guvernului. Aici explicaţiile sunt simple, există partide la limita de a intra în Parlament. Nu poate fi omis nimeni de la discuţii. După data validării, voi începe consultările. Voi emite decretul de convocare a Parlamentului, în conformitate cu art. 100 din Constituţie. Data pentru care Parlamentul va fi convocat nu poate fi înainte de 13 decembrie", a explicat Băsescu.
"Nu mă voi abate în nicio situaţie, sub presiunea partidelor, de la acest calendar care este bazat pe termenele constituţionale", a adăugat şeful statului.
Traian Băsescu a făcut apel la partide, instituţii şi ziarişti să ţină seama de reperele constituţionale atunci când lansează comentarii şi analize, declaraţii despre negocierile în vederea formării noului Guvern. Şeful statului a făcut şi o referire indirectă la liderul PSD, Mircea Geoană, care a spus că în noaptea de 30 noiembrie PSD ar urma să înceapă negocierile pentru formarea noului Guvern iar acestea să se încheie curând.
The Economist: Economiile est-europene se prabusesc. Situatia cea mai grava este in Romania si Bulgaria
ctuala criza economica mondiala ar putea afecta grav tarile est-europene, efectul cel mai probabil urmand sa fie o perioada de cativa ani fara crestere economica sau cu o crestere economica slaba si puternice dezechilibre financiare, scrie vineri publicatia britanica The Economist, citata de Agerpres. 'Cele mai mari temeri sunt legate de Bulgaria
si Romania, cele mai sarace si mai prost guvernate tari dintre noile membre ale Uniunii Europene', noteaza jurnalistii britanici.
'Bulgarii au mainile legate de autoritatile cu responsabilitati in domeniul valutar, care au impus un sistem rigid de raportare a monedei bulgare leva la euro, ceea ce elimina posibilitatea devalorizarii monedei bulgare pentru a spori competitivitatea, afectand exporturile. Romania are un deficit de cont curent de 14 la suta din Produsul Intern Brut /PIB/, un curs flotant ce ofera o flexibilitate sporita si este mai putin dependenta de exporturile catre zona euro
decat Bulgaria', comenteaza publicatia britanica.
Totusi, Romania ar putea avea o 'aterizare' mai dificila - continua publicatia amintita - care explica aceasta prin faptul ca sistemul bancar
romanesc este mai putin eficient decat cel bulgar. Desi majoritatea bancilor din Romania sunt in proprietate straina, sistemul bancar din Romania pare sa se clatine; ratele dobanzilor interbancare aproape s-au dublat in acest an, ajungand la 15 la suta. Rezervele valutare sunt din ce in ce mai reduse si Fondul Monetar International recunoaste ca moneda nationala, leul, ar putea fi supraevaluata cu 19 la suta.
'In urma cheltuielilor populiste in perspectiva alegerilor parlamentare de la sfarsitul acestei saptamani, deficitul bugetar ar putea atinge 3,9 la suta din PIB la finalul anului, ceea ce nu inseamna mult dupa anumite standarde, dar ar putea influenta dorinta strainilor de a furniza lichiditati suplimentare. Indiferent de ce coalitie va rezulta din scrutinul din 30 noiembrie, pana la o reforma serioasa mai este un drum lung de parcurs. Politica din Bulgaria este si ea marcata de probleme. Legaturile politicienilor cu criminalitatea organizata sunt scandaloase, iar principalul partid pare sa dea vina pe minoritatea turca pentru prabusirea economiei. Dezastrul poate fi evitat, dar Balcanii de Est trebuie sa faca fata unei perioade grele', conchide The Economist.
si Romania, cele mai sarace si mai prost guvernate tari dintre noile membre ale Uniunii Europene', noteaza jurnalistii britanici.
'Bulgarii au mainile legate de autoritatile cu responsabilitati in domeniul valutar, care au impus un sistem rigid de raportare a monedei bulgare leva la euro, ceea ce elimina posibilitatea devalorizarii monedei bulgare pentru a spori competitivitatea, afectand exporturile. Romania are un deficit de cont curent de 14 la suta din Produsul Intern Brut /PIB/, un curs flotant ce ofera o flexibilitate sporita si este mai putin dependenta de exporturile catre zona euro
decat Bulgaria', comenteaza publicatia britanica.
Totusi, Romania ar putea avea o 'aterizare' mai dificila - continua publicatia amintita - care explica aceasta prin faptul ca sistemul bancar
romanesc este mai putin eficient decat cel bulgar. Desi majoritatea bancilor din Romania sunt in proprietate straina, sistemul bancar din Romania pare sa se clatine; ratele dobanzilor interbancare aproape s-au dublat in acest an, ajungand la 15 la suta. Rezervele valutare sunt din ce in ce mai reduse si Fondul Monetar International recunoaste ca moneda nationala, leul, ar putea fi supraevaluata cu 19 la suta.
'In urma cheltuielilor populiste in perspectiva alegerilor parlamentare de la sfarsitul acestei saptamani, deficitul bugetar ar putea atinge 3,9 la suta din PIB la finalul anului, ceea ce nu inseamna mult dupa anumite standarde, dar ar putea influenta dorinta strainilor de a furniza lichiditati suplimentare. Indiferent de ce coalitie va rezulta din scrutinul din 30 noiembrie, pana la o reforma serioasa mai este un drum lung de parcurs. Politica din Bulgaria este si ea marcata de probleme. Legaturile politicienilor cu criminalitatea organizata sunt scandaloase, iar principalul partid pare sa dea vina pe minoritatea turca pentru prabusirea economiei. Dezastrul poate fi evitat, dar Balcanii de Est trebuie sa faca fata unei perioade grele', conchide The Economist.
Deţinuţii din 12 penitenciare au pus la cale Prison break, etapa pe ţară
Comunicând prin intermediul telefoanelor mobile deţinute ilegal, câteva zeci de interlopi închişi în 12 penitenciare au planificat o revoltă generalizată, urmărind obţinerea de graţieri sau amnistieri colective după alegerile de duminică. Informaţia vine chiar de la Ioan Băla, şeful Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP). Pretextul revoltei a fost servit pe tavă de un ordin al ministrului Justiţiei, intrat în vigoare la începutul lunii şi care le interzice deţinuţilor să mai primească pachete cu alimente şi ţigări de la vizitatori. Repetiţia revoltei generalizate s-a produs
sâmbătă, când 200 de deţinuţi de la penitenciarul Jilava au protestat zgomotos, cerând anularea ordinului ministerial.
Represaliile nu au întârziat: 39 de deţinuţi de la penitenciarele Jilava, Rahova şi spital Jilava, între care şi fraţii Balint (Sile şi Nuţu Cămătaru), au fost transferaţi la închisori din Timişoara, Craiova, Mărgineni şi alte localităţi. Zeci de deţinuţi din alte 9 penitenciare au fost izolaţi, aflându-se sub supraveghere severă. În dimineaţa zilei de ieri, la Jilava, Rahova, Poarta Albă, Mărgineni şi Brăila, celulele deţinuţilor au fost percheziţionate de gardieni asistaţi de jandarmi. Ce s-a confiscat: 113 telefoane mobile, 226 de arme albe, o instalaţie improvizată de producere a alcoolului (la Jilava) şi 140 de litri de alcool. La un control recent (9 octombrie), la cei aproximativ 1.400 de deţinuţi din Jilava au fost găsite 25 de telefoane mobile, 19 bile de heroină, arme albe şi instalaţii artizanale pentru culturism. În celula lui Nuţu Cămătaru s-a găsit o cartelă SIM.
Protestele de sărbători
Băla susţine că deţinuţii orchestrează proteste cu prilejul diverselor sărbători (Crăciun, An Nou
, Paşti) sau în preajma alegerilor parlamentare sau chiar locale, sperând că vor obţine graţieri sau amnistii din partea celor care se instalează la putere. „Ce se întâmplă acum nu este o noutate absolută. Eram în alertă, am obţinut informaţii şi am acţionat preventiv”, spune directorul ANP.
Surse judiciare au declarat agenţiei Mediafax că fraţii Cămătaru ar fi iniţiatorii preconizatei revolte programate pentru luna decembrie. Vasile şi Ion Balint au fost condamnaţi, la începutul lunii martie, pentru sechestrarea de persoane, înşelăciune şi proxenetism.
Sile Cămătaru, mutat disciplinar pentru a treia oară la penitenciarul Craiova, a intrat în greva foamei. El a încercat să obţină astfel, fără succes, clemenţa judecătorilor Tribunalului Bucureşti, la termenul de marţi, în dosarul
în care este acuzat, alături de fratele său şi de alte 33 de persoane, de infracţiuni cu violenţă. Instanţa a respins cererea de amânare formulată de avocatul lui Balint, oferindu-i condamnatului posibilitatea să ceară medicamente sau hrană.
Motivul invocat de protestatarii de sâmbătă nu îşi are obiectul, susţine conducerea ANP, ordinul ministrului de interzicere a coletelor cu alimente şi ţigări fiind o aliniere la legislaţia europeană în domeniu şi destinat a preîntâmpina traficul de droguri (care erau ascunse în alimentele din colete). „Chiar dacă nu mai pot primi
aceste colete de la vizitatori, deţinuţii pot cumpăra cam tot ce legea le permite să deţină, de la chioşcurile penitenciarelor. Mai mult, dacă oferta
chioşcurilor nu îi satisface şi au banii potriviţi, pot comanda ce doresc - de pildă, o anumită marcă de ciocolată sau chiar un televizor”, precizează Dana Cenuşă, ofiţer de presă ANP.
sâmbătă, când 200 de deţinuţi de la penitenciarul Jilava au protestat zgomotos, cerând anularea ordinului ministerial.
Represaliile nu au întârziat: 39 de deţinuţi de la penitenciarele Jilava, Rahova şi spital Jilava, între care şi fraţii Balint (Sile şi Nuţu Cămătaru), au fost transferaţi la închisori din Timişoara, Craiova, Mărgineni şi alte localităţi. Zeci de deţinuţi din alte 9 penitenciare au fost izolaţi, aflându-se sub supraveghere severă. În dimineaţa zilei de ieri, la Jilava, Rahova, Poarta Albă, Mărgineni şi Brăila, celulele deţinuţilor au fost percheziţionate de gardieni asistaţi de jandarmi. Ce s-a confiscat: 113 telefoane mobile, 226 de arme albe, o instalaţie improvizată de producere a alcoolului (la Jilava) şi 140 de litri de alcool. La un control recent (9 octombrie), la cei aproximativ 1.400 de deţinuţi din Jilava au fost găsite 25 de telefoane mobile, 19 bile de heroină, arme albe şi instalaţii artizanale pentru culturism. În celula lui Nuţu Cămătaru s-a găsit o cartelă SIM.
Protestele de sărbători
Băla susţine că deţinuţii orchestrează proteste cu prilejul diverselor sărbători (Crăciun, An Nou
, Paşti) sau în preajma alegerilor parlamentare sau chiar locale, sperând că vor obţine graţieri sau amnistii din partea celor care se instalează la putere. „Ce se întâmplă acum nu este o noutate absolută. Eram în alertă, am obţinut informaţii şi am acţionat preventiv”, spune directorul ANP.
Surse judiciare au declarat agenţiei Mediafax că fraţii Cămătaru ar fi iniţiatorii preconizatei revolte programate pentru luna decembrie. Vasile şi Ion Balint au fost condamnaţi, la începutul lunii martie, pentru sechestrarea de persoane, înşelăciune şi proxenetism.
Sile Cămătaru, mutat disciplinar pentru a treia oară la penitenciarul Craiova, a intrat în greva foamei. El a încercat să obţină astfel, fără succes, clemenţa judecătorilor Tribunalului Bucureşti, la termenul de marţi, în dosarul
în care este acuzat, alături de fratele său şi de alte 33 de persoane, de infracţiuni cu violenţă. Instanţa a respins cererea de amânare formulată de avocatul lui Balint, oferindu-i condamnatului posibilitatea să ceară medicamente sau hrană.
Motivul invocat de protestatarii de sâmbătă nu îşi are obiectul, susţine conducerea ANP, ordinul ministrului de interzicere a coletelor cu alimente şi ţigări fiind o aliniere la legislaţia europeană în domeniu şi destinat a preîntâmpina traficul de droguri (care erau ascunse în alimentele din colete). „Chiar dacă nu mai pot primi
aceste colete de la vizitatori, deţinuţii pot cumpăra cam tot ce legea le permite să deţină, de la chioşcurile penitenciarelor. Mai mult, dacă oferta
chioşcurilor nu îi satisface şi au banii potriviţi, pot comanda ce doresc - de pildă, o anumită marcă de ciocolată sau chiar un televizor”, precizează Dana Cenuşă, ofiţer de presă ANP.
Alegeri cu final neasteptat la COSR
Noii-vechi conducatori au un mandat de patru ani.
» Elisabeta Lipa a ramas in afara Comitetului Executiv.
Nici o surpriza nu avea cum sa perturbe alegerile pentru functia de presedinte, respectiv pentru cei trei vicepresedinti ai forului olimpic roman, caci fostii ocupanti ai posturilor s-au aflat si acum, fara contracandidati, in cursa. Numai ca marea surpriza a venit atunci cand s-au ocupat locurile in Comitetul Executiv, acolo unde Georgeta Andrunache i-a suflat "la mustata" pozitia Elisabetei Lipa, cea mai buna canotoare a tuturor timpurilor iesind astfel din structura de conducere a COSR.
De ce au lipsit Belu si Bitang?
Octavian Morariu a fost reales presedinte al Comitetului Olimpic Sportiv Roman (COSR) la Adunarea Generala a forului, care a avut loc joi la Complexul Izvorani, fiind singurul candidat pentru aceasta functie. Morariu a acumulat 176 de voturi si este ales pentru al doilea mandat consecutiv in functia de presedinte COSR, dupa alegerile din 15 noiembrie 2004.
Pentru postul de vicepresedinte al COSR au fost trei locuri, pentru care au candidat trei personalitati: Nicu Vlad, 171 de voturi, Ana Pascu, 169 de voturi, si Marcel Popescu, 165 de voturi.
In Comitetul Executiv al COSR pentru sporturile de vara
au fost disponibile cinci locuri, pentru care au fost cinci candidati: Adrian Stoica (Gimnastica) – 173 de voturi, Gabriela Szabo (Atletism) – 171 de voturi, Cristian Gatu (Handbal) – 171 de voturi, Ioan Dospinescu (Canotaj) – 164 de voturi si Liviu Luca (Judo) – 152 de voturi.
In Comitetul Executiv exista si patru locuri pentru Personalitati Sportive, pentru care au candidat sapte oameni. Cele patru pozitii au fost ocupate de Ivan Patzaichin – 166 de voturi, Elena Francu – 136 de voturi, George Boroi – 122 de voturi, si Georgeta Andrunache – 90 de voturi. Marea invinsa a fost Elisabeta Lipa, care nu a reusit sa intre in Comitetul Executiv pentru doua voturi, ea avand 88. Au mai ratat
Pierre de Hillerin, care a avut 48 de voturi, si Cristinel Romanescu, 33 de voturi.
Pentru Sporturile de Iarna au fost alocate doua locuri, ocupate de Adrian Gaspar (Schi Biatlon) – 167 de voturi – si de Adrian Mladin (Bob si Sanie) – 113 voturi. Singurul care a mai candidat pentru aceasta pozitie a fost Robert Raduly (Hochei), care a strans 67 de voturi.
Pentru Sporturile Neolimpice a fost alocat un loc, ocupat de Constantin Alexandrescu (Orientare) – 121 de voturi. Celalalt candidat a fost Jorj Unciuleanu (Culturism si Fitness), care a adunat 49 de voturi. La Sporturi cu Handicap a fost alocat un singur loc, ocupat de Paul Ciobanelu – 108 voturi. Celalalt candidat a fost Bogdana Bad, cu 68 de voturi.
La Adunarea Generala a COSR au fost prezente 90 de persoane, iar ponderea voturilor fiecarui participant a fost in functie de importanta federatiei pe care o reprezinta.
Presedintele ANS, Octavian Belu, si consilierul prezidential Mariana Bitang au fost invitati la Adunarea COSR, dar acestia nu au venit.
» Elisabeta Lipa a ramas in afara Comitetului Executiv.
Nici o surpriza nu avea cum sa perturbe alegerile pentru functia de presedinte, respectiv pentru cei trei vicepresedinti ai forului olimpic roman, caci fostii ocupanti ai posturilor s-au aflat si acum, fara contracandidati, in cursa. Numai ca marea surpriza a venit atunci cand s-au ocupat locurile in Comitetul Executiv, acolo unde Georgeta Andrunache i-a suflat "la mustata" pozitia Elisabetei Lipa, cea mai buna canotoare a tuturor timpurilor iesind astfel din structura de conducere a COSR.
De ce au lipsit Belu si Bitang?
Octavian Morariu a fost reales presedinte al Comitetului Olimpic Sportiv Roman (COSR) la Adunarea Generala a forului, care a avut loc joi la Complexul Izvorani, fiind singurul candidat pentru aceasta functie. Morariu a acumulat 176 de voturi si este ales pentru al doilea mandat consecutiv in functia de presedinte COSR, dupa alegerile din 15 noiembrie 2004.
Pentru postul de vicepresedinte al COSR au fost trei locuri, pentru care au candidat trei personalitati: Nicu Vlad, 171 de voturi, Ana Pascu, 169 de voturi, si Marcel Popescu, 165 de voturi.
In Comitetul Executiv al COSR pentru sporturile de vara
au fost disponibile cinci locuri, pentru care au fost cinci candidati: Adrian Stoica (Gimnastica) – 173 de voturi, Gabriela Szabo (Atletism) – 171 de voturi, Cristian Gatu (Handbal) – 171 de voturi, Ioan Dospinescu (Canotaj) – 164 de voturi si Liviu Luca (Judo) – 152 de voturi.
In Comitetul Executiv exista si patru locuri pentru Personalitati Sportive, pentru care au candidat sapte oameni. Cele patru pozitii au fost ocupate de Ivan Patzaichin – 166 de voturi, Elena Francu – 136 de voturi, George Boroi – 122 de voturi, si Georgeta Andrunache – 90 de voturi. Marea invinsa a fost Elisabeta Lipa, care nu a reusit sa intre in Comitetul Executiv pentru doua voturi, ea avand 88. Au mai ratat
Pierre de Hillerin, care a avut 48 de voturi, si Cristinel Romanescu, 33 de voturi.
Pentru Sporturile de Iarna au fost alocate doua locuri, ocupate de Adrian Gaspar (Schi Biatlon) – 167 de voturi – si de Adrian Mladin (Bob si Sanie) – 113 voturi. Singurul care a mai candidat pentru aceasta pozitie a fost Robert Raduly (Hochei), care a strans 67 de voturi.
Pentru Sporturile Neolimpice a fost alocat un loc, ocupat de Constantin Alexandrescu (Orientare) – 121 de voturi. Celalalt candidat a fost Jorj Unciuleanu (Culturism si Fitness), care a adunat 49 de voturi. La Sporturi cu Handicap a fost alocat un singur loc, ocupat de Paul Ciobanelu – 108 voturi. Celalalt candidat a fost Bogdana Bad, cu 68 de voturi.
La Adunarea Generala a COSR au fost prezente 90 de persoane, iar ponderea voturilor fiecarui participant a fost in functie de importanta federatiei pe care o reprezinta.
Presedintele ANS, Octavian Belu, si consilierul prezidential Mariana Bitang au fost invitati la Adunarea COSR, dar acestia nu au venit.
11 septembrie in India
apitala economica a Indiei, Bombay, a fost cuprinsa miercuri de un val de atentate fara precedent. Aproximativ 10 locuri publice, printre care doua hoteluri
emblematice, de cinci stele, cateva cafenele, o gara si un spital, au fost luate cu asalt de persoane inarmate cu mitraliere si lansatoare de grenade. Atacurile s-au soldat, potrivit unui bilant provizoriu, cu 101 morti, intre care noua cetateni straini, si peste 300 de raniti. O grupare terorista necunoscuta - intitulata, dupa numele unei regiuni din centrul Indiei, "Mujahedinii Deccanului" - a revendicat actiunile de miercuri.
Premierul indian sustine ca atacurile ar fi fost puse la cale de forte straine. Conform datelor funizate de MAE de la Bucuresti, niciun cetatean roman nu a avut de suferit de pe urma acestor acte teroriste. In cursul zilei de ieri focuri de arma si noi explozii s-au auzit la Hotelurile Taj Mahal si Oberoi, unde 200 de persoane - intre care numerosi straini - erau inca tinute ostatice. Conform fortelor de securitate indiene, trei teroristi ar fi fost ucisi, iar noua arestati.
Tintele atacului par a fi cetatenii americani si britanici, fapt care sugereaza ca teroristii ar fi membri ai unei organizatii care are anumite legaturi sau este influentata de organizatii jihadiste internationale gen Al Queda, atacarea occidentalilor fiind tipica acestora. Cornologic, atacurile au inceput cand, miercuri seara, mai multe persoane inarmate cu pistol-mitraliera AK47 (Kalasnikov) au atacat Gara Centrala din Bombay, deschizand focul si aruncand grenade. Atacul s-a soldat cu cel putin 10 morti. Incidentele armate au avut loc si la spitalul Cama, ulterior un taxi capcana explodand in sud-estul Bombayului si provocand moartea a trei persoane, conform mai multor oficiali din Politia locala, citati de agentiile internationale de presa. Ulterior, Hotelul Taj Mahal impreuna cu un alt hotel de cinci stele al orasului, Trident Oberoi, au fost atacate de teroristi, care au luat ostatici dintre persoane cazate aici. Hotelurile au fost incercuite de forte de securitate si unitati de comando au patruns in ele. In cursul noptii de miercuri spre joi, flacari si un nor gros de fum se puteau vedea deasupra hotelului Taj Mahal, unde unitatile de elita au intervenit pentru a elibera ostaticii detinuti de barbati inarmati, informeaza Reuters. Nu s-a putut afla insa daca toti clientii luati ostatici au fost eliberati in timpul acestei operatiuni, dar imaginile au aratat ceea ce parea a fi un grup de ostatici care era evacuat din cladire
. Trupele de comando au lansat operatiuni si la Casa Nariman din Colaba, dupa ce doi barbati au aruncat o grenada spre o benzinarie. Teroristii au intrat apoi in Casa Nariman, intr-o cladire rezidentiala evreiasca, unde au omorat doua persoane.
Amenintarea Mujahedinilor
O organizatie islamista putin cunoscuta, Mujahedinii Deccan, a revendicat atacurile, trimitand emailuri la cateva institutii de presa. Specialistii in terorism afirma ca atentatele au fost foarte bine pregatite si coordonate, avand in vedere numarul mare de participanti la atacuri. O astfel de organizare extrem de bine pusa la punct si tactica militara utilizata fac plauzibila revendicarea Mujahedinilor, singurii capabili de o astfel de orchestrare la scara mare. Faptul ca atacatorii au vizat hoteluri, ce adaposteau numerosi cetateni straini, isi gaseste explicatia intr-un mesaj lansat de Mujahedini in primavara, cand acestia au amenintat cu atacuri sangeroase, daca Guvernul indian ii mai sprijina pe americani pe plan international.
Atac planuit din afara
Organizatia responsabila pentru atacurile coordonate din Bombay este "din afara tarii", a declarat ieri premierul indian, Manmohan Singh. "Atacurile bine pregatite si bine orchestrate, care probabil au ramificatii in exterior, vizeaza crearea unui sentiment de panica, fiind vizate obiective de mare valoare si ucisi straini in mod nediscriminatoriu", a declarat premierul.
Niciun roman implicat
Purtatorul de cuvant al Ministerului Afacerilor Externe, Cosmin Boiangiu, a declarat ieri, pentru Mediafax, ca nu sunt romani in locatiile vizate de incidentele din Bombay, adaugand ca romanii din acest oras sunt foarte putini si se afla in siguranta la distanta de locul unde se petrec evenimentele. "Din informatiile detinute in prezent, in urma contactelor cu autoritatile locale, nu sunt romani in locatiile vizate de incidente, insa Consulatul General al Romaniei si Ambasada urmaresc in permanenta situatia si continua sa verifice daca in zona s-ar afla eventual vreun roman", a spus Boiangiu.
Ostatici israelieni
Mass-media israeliana a trimis la Bombay reporteri si operatori de televiziune pe urmele numerosilor turisti si oameni de afaceri israelieni aflati in India. Ministerul de Externe de la Ierusalim a primit informatii despre circa 15 israelieni detinuti ostatici de teroristi. Una dintre cladirele atacate si detinute de teroristi apartine miscarii religioase evreiesti "Habad" si era plina cu evrei in momentul atacului. Intre ei se afla si rabinul Gabriel Holtzberg, cu sotia si copilul lor in varsta de aproape doi ani. Teroristii au permis copilului sa paraseasca cladirea. Nu e cunoscuta soarta a 30 de israelieni care se aflau la Bombay in momentul atacului.
Atentate simultane in ultimii ani
In ultimii cinci ani, pe teritoriul Indiei au avut loc nu mai putin de 19 atacuri coordonate soldate cu mii de morti si raniti. Numai in 2008, in India au avut loc sase atacuri de amploare. Bombay a fost, de asemenea, tinta atacurilor militantilor islamisti, cel mai sangeros atentat fiind cel din iulie 2006, soldat cu peste 180 de morti. Prezentam cronologia celor mai importante atentate comise in ultimii
cinci ani in India.
In 2003 au avut loc doua atentate la Bombay, unul intr-o gara si altul cu masina-capcana, ambele soldate in total cu peste 70 de morti si 215 raniti. In 2004, in nord-estul Indiei s-au inregistrat un atac care a provocat 44 de morti, majoritatea copii
, si 118 raniti. Anul 2005 a reprezentat o reluare a violentelor majore, inregistrandu-se nu mai putin de 88 de morti si 300 de raniti in urma a doua atentate in partea de nord a tarii. In 2006 au avut loc nu mai putin de 4 atentate la New Delphi, Bombay si la granita cu Pakistan. Politia indiana a acuzat la aceea vreme un grup islamist din Kasmir sustinut de serviciile
secrete pakistaneze. Totalul victimelor s-a ridicat in 2006 la 260 de morti si 950 de raniti. In 2007, tinta atacurilor a fost orasul Hyderabad, unde s-au inregistrat trei din cele patru atentate ce au avut loc anul trecut, bilantul fiind peste 120 de morti. Anul 2008 a inregistrat o recrudescenta fara precedent in materie de atentate.
Pe parcusul acestui an, sase atentate au zguduit teritoriul Indiei la Ahmedabad, Bombay, New Delphi dar si la granita cu Myanmar. Atentatele din 2008 au lasat in urma 300 de morti si 500 de raniti.
Grupare anonima
Atentatele de miercuri au fost revendicate de catre o grupare necunoscuta serviciilor de informatii si care se prezinta drept Mujahedinii Decanului. Organizatia islamista a trimis email-uri mai multor mijloace de informare in masa, revendicand seria de atacuri care a lovit capitala economica a Indiei. Implicarea acestui grup terorist nu a fost confirmata, iar autoritatile indiene nu exclud posibilitatea ca aceasta denumire sa fie doar de fatada pentru alte grupari teroriste. Conform unor experti in terorismul din Asia de Sud, citati de International Herald Tribune, date fiind tacticile folosite la atacurile de miercuri, aceasta grupare nu are, cel mai probabil, nicio legatura cu reteaua Al Queda. In cazul in care aceasta organizatie exista, Mujahedinii Decanului ar putea fi in legatura cu o alta, denumita Mujahedinii indieni. Unul dintre teroristii aflati in hotelul Oberoi din Bombay a declarat, ieri, ca militantii vor "eliberarea tuturor mujahedinilor retinuti in India", relateaza cotidianul The Times. Un inalt responsabil din serviciile de securitate sustine insa ca atacatorii par mai curand sa aiba legaturi cu Lashkar-e-Taiba, o grupare de gherila condusa de serviciile de informatii din Pakistan care vrea sa combata India in disputa privind provincia Kashmir.
Reactiile comunitatii internationale
Intreaga comunitate internationala si-a exprimat ieri indignarea fata de actele teroriste produse
in India. UE si-a exprimat "oroarea si indignarea" dupa "actele teroriste" comise la Bombay, intr-un comunicat publicat de presedintia franceza a UE. "Presedintia franceza a Consiliului Uniunii Europene a aflat cu oroare si indignare despre actele teroriste comise la Bombay", se spune in comunicat. Si presedintele rus Dmitri Medvedev a condamnat atentatele, pe care le-a calificat drept "monstruoase si inumane", si a transmis condoleante presedintelui si premierului Indiei pentru pierderile de vieti omenesti suferite. La randul sau, seful diplomatiei britanice David Miliband "a condamnat ferm recentele tiruri si explozii", iar noul presedinte ales al SUA, Barack Obama, a estimat ca SUA trebuie sa aiba o cooperare intarita cu India si alte tari pentru "a urmari si distruge retelele teroriste".
emblematice, de cinci stele, cateva cafenele, o gara si un spital, au fost luate cu asalt de persoane inarmate cu mitraliere si lansatoare de grenade. Atacurile s-au soldat, potrivit unui bilant provizoriu, cu 101 morti, intre care noua cetateni straini, si peste 300 de raniti. O grupare terorista necunoscuta - intitulata, dupa numele unei regiuni din centrul Indiei, "Mujahedinii Deccanului" - a revendicat actiunile de miercuri.
Premierul indian sustine ca atacurile ar fi fost puse la cale de forte straine. Conform datelor funizate de MAE de la Bucuresti, niciun cetatean roman nu a avut de suferit de pe urma acestor acte teroriste. In cursul zilei de ieri focuri de arma si noi explozii s-au auzit la Hotelurile Taj Mahal si Oberoi, unde 200 de persoane - intre care numerosi straini - erau inca tinute ostatice. Conform fortelor de securitate indiene, trei teroristi ar fi fost ucisi, iar noua arestati.
Tintele atacului par a fi cetatenii americani si britanici, fapt care sugereaza ca teroristii ar fi membri ai unei organizatii care are anumite legaturi sau este influentata de organizatii jihadiste internationale gen Al Queda, atacarea occidentalilor fiind tipica acestora. Cornologic, atacurile au inceput cand, miercuri seara, mai multe persoane inarmate cu pistol-mitraliera AK47 (Kalasnikov) au atacat Gara Centrala din Bombay, deschizand focul si aruncand grenade. Atacul s-a soldat cu cel putin 10 morti. Incidentele armate au avut loc si la spitalul Cama, ulterior un taxi capcana explodand in sud-estul Bombayului si provocand moartea a trei persoane, conform mai multor oficiali din Politia locala, citati de agentiile internationale de presa. Ulterior, Hotelul Taj Mahal impreuna cu un alt hotel de cinci stele al orasului, Trident Oberoi, au fost atacate de teroristi, care au luat ostatici dintre persoane cazate aici. Hotelurile au fost incercuite de forte de securitate si unitati de comando au patruns in ele. In cursul noptii de miercuri spre joi, flacari si un nor gros de fum se puteau vedea deasupra hotelului Taj Mahal, unde unitatile de elita au intervenit pentru a elibera ostaticii detinuti de barbati inarmati, informeaza Reuters. Nu s-a putut afla insa daca toti clientii luati ostatici au fost eliberati in timpul acestei operatiuni, dar imaginile au aratat ceea ce parea a fi un grup de ostatici care era evacuat din cladire
. Trupele de comando au lansat operatiuni si la Casa Nariman din Colaba, dupa ce doi barbati au aruncat o grenada spre o benzinarie. Teroristii au intrat apoi in Casa Nariman, intr-o cladire rezidentiala evreiasca, unde au omorat doua persoane.
Amenintarea Mujahedinilor
O organizatie islamista putin cunoscuta, Mujahedinii Deccan, a revendicat atacurile, trimitand emailuri la cateva institutii de presa. Specialistii in terorism afirma ca atentatele au fost foarte bine pregatite si coordonate, avand in vedere numarul mare de participanti la atacuri. O astfel de organizare extrem de bine pusa la punct si tactica militara utilizata fac plauzibila revendicarea Mujahedinilor, singurii capabili de o astfel de orchestrare la scara mare. Faptul ca atacatorii au vizat hoteluri, ce adaposteau numerosi cetateni straini, isi gaseste explicatia intr-un mesaj lansat de Mujahedini in primavara, cand acestia au amenintat cu atacuri sangeroase, daca Guvernul indian ii mai sprijina pe americani pe plan international.
Atac planuit din afara
Organizatia responsabila pentru atacurile coordonate din Bombay este "din afara tarii", a declarat ieri premierul indian, Manmohan Singh. "Atacurile bine pregatite si bine orchestrate, care probabil au ramificatii in exterior, vizeaza crearea unui sentiment de panica, fiind vizate obiective de mare valoare si ucisi straini in mod nediscriminatoriu", a declarat premierul.
Niciun roman implicat
Purtatorul de cuvant al Ministerului Afacerilor Externe, Cosmin Boiangiu, a declarat ieri, pentru Mediafax, ca nu sunt romani in locatiile vizate de incidentele din Bombay, adaugand ca romanii din acest oras sunt foarte putini si se afla in siguranta la distanta de locul unde se petrec evenimentele. "Din informatiile detinute in prezent, in urma contactelor cu autoritatile locale, nu sunt romani in locatiile vizate de incidente, insa Consulatul General al Romaniei si Ambasada urmaresc in permanenta situatia si continua sa verifice daca in zona s-ar afla eventual vreun roman", a spus Boiangiu.
Ostatici israelieni
Mass-media israeliana a trimis la Bombay reporteri si operatori de televiziune pe urmele numerosilor turisti si oameni de afaceri israelieni aflati in India. Ministerul de Externe de la Ierusalim a primit informatii despre circa 15 israelieni detinuti ostatici de teroristi. Una dintre cladirele atacate si detinute de teroristi apartine miscarii religioase evreiesti "Habad" si era plina cu evrei in momentul atacului. Intre ei se afla si rabinul Gabriel Holtzberg, cu sotia si copilul lor in varsta de aproape doi ani. Teroristii au permis copilului sa paraseasca cladirea. Nu e cunoscuta soarta a 30 de israelieni care se aflau la Bombay in momentul atacului.
Atentate simultane in ultimii ani
In ultimii cinci ani, pe teritoriul Indiei au avut loc nu mai putin de 19 atacuri coordonate soldate cu mii de morti si raniti. Numai in 2008, in India au avut loc sase atacuri de amploare. Bombay a fost, de asemenea, tinta atacurilor militantilor islamisti, cel mai sangeros atentat fiind cel din iulie 2006, soldat cu peste 180 de morti. Prezentam cronologia celor mai importante atentate comise in ultimii
cinci ani in India.
In 2003 au avut loc doua atentate la Bombay, unul intr-o gara si altul cu masina-capcana, ambele soldate in total cu peste 70 de morti si 215 raniti. In 2004, in nord-estul Indiei s-au inregistrat un atac care a provocat 44 de morti, majoritatea copii
, si 118 raniti. Anul 2005 a reprezentat o reluare a violentelor majore, inregistrandu-se nu mai putin de 88 de morti si 300 de raniti in urma a doua atentate in partea de nord a tarii. In 2006 au avut loc nu mai putin de 4 atentate la New Delphi, Bombay si la granita cu Pakistan. Politia indiana a acuzat la aceea vreme un grup islamist din Kasmir sustinut de serviciile
secrete pakistaneze. Totalul victimelor s-a ridicat in 2006 la 260 de morti si 950 de raniti. In 2007, tinta atacurilor a fost orasul Hyderabad, unde s-au inregistrat trei din cele patru atentate ce au avut loc anul trecut, bilantul fiind peste 120 de morti. Anul 2008 a inregistrat o recrudescenta fara precedent in materie de atentate.
Pe parcusul acestui an, sase atentate au zguduit teritoriul Indiei la Ahmedabad, Bombay, New Delphi dar si la granita cu Myanmar. Atentatele din 2008 au lasat in urma 300 de morti si 500 de raniti.
Grupare anonima
Atentatele de miercuri au fost revendicate de catre o grupare necunoscuta serviciilor de informatii si care se prezinta drept Mujahedinii Decanului. Organizatia islamista a trimis email-uri mai multor mijloace de informare in masa, revendicand seria de atacuri care a lovit capitala economica a Indiei. Implicarea acestui grup terorist nu a fost confirmata, iar autoritatile indiene nu exclud posibilitatea ca aceasta denumire sa fie doar de fatada pentru alte grupari teroriste. Conform unor experti in terorismul din Asia de Sud, citati de International Herald Tribune, date fiind tacticile folosite la atacurile de miercuri, aceasta grupare nu are, cel mai probabil, nicio legatura cu reteaua Al Queda. In cazul in care aceasta organizatie exista, Mujahedinii Decanului ar putea fi in legatura cu o alta, denumita Mujahedinii indieni. Unul dintre teroristii aflati in hotelul Oberoi din Bombay a declarat, ieri, ca militantii vor "eliberarea tuturor mujahedinilor retinuti in India", relateaza cotidianul The Times. Un inalt responsabil din serviciile de securitate sustine insa ca atacatorii par mai curand sa aiba legaturi cu Lashkar-e-Taiba, o grupare de gherila condusa de serviciile de informatii din Pakistan care vrea sa combata India in disputa privind provincia Kashmir.
Reactiile comunitatii internationale
Intreaga comunitate internationala si-a exprimat ieri indignarea fata de actele teroriste produse
in India. UE si-a exprimat "oroarea si indignarea" dupa "actele teroriste" comise la Bombay, intr-un comunicat publicat de presedintia franceza a UE. "Presedintia franceza a Consiliului Uniunii Europene a aflat cu oroare si indignare despre actele teroriste comise la Bombay", se spune in comunicat. Si presedintele rus Dmitri Medvedev a condamnat atentatele, pe care le-a calificat drept "monstruoase si inumane", si a transmis condoleante presedintelui si premierului Indiei pentru pierderile de vieti omenesti suferite. La randul sau, seful diplomatiei britanice David Miliband "a condamnat ferm recentele tiruri si explozii", iar noul presedinte ales al SUA, Barack Obama, a estimat ca SUA trebuie sa aiba o cooperare intarita cu India si alte tari pentru "a urmari si distruge retelele teroriste".
Loteria uninominală sau cum se distribuie mandatele de parlamentar
Cotidianul vă prezintă modul în care se vor repartiza mandatele parlamentare după alegerile din 30 noiembrie.
Românii vor vota, duminică, în premieră, pe baza sistemului electoral „uninominal proporţional”, după cum este el definit în lege. Un sistem care, deşi este menit să responsabilizeze clasa politică, pentru electorat are încă foarte multe necunoscute. Probabil cea mai mare problemă o ridică modul în care vor fi împărţite mandatele de parlamentar între candidaţii care nu au reuşit să obţină majoritatea voturilor dintr-un colegiu. Este posibil ca un candidat care s-a clasat pe locul întâi într-un colegiu să nu prindă loc în Parlament, în timp ce un alt candidat din acelaşi colegiu, situat pe locul doi sau chiar trei, să intre în Senat sau Cameră
? Da, şi există semne că vor fi destul de multe cazuri de acest gen.
Cum este posibil acest lucru? Cotidianul vă prezintă pas cu pas cum se vor distribui mandatele de parlamentar.
În prima
fază se vor contabiliza la Biroul
Electoral Central (BEC) voturile obţinute de toţi competitorii electorali şi se calculează care sunt formaţiunile politice care au trecut pragul de 5%. În cazul alianţelor, cum este cea formată de PSD şi PC, pragul este de 8%. Se verifică dacă există vreun candidat independent care să fi câştigat un colegiu cu majoritate de 50% plus
unu, pentru a obţine direct
mandatul.
Apoi BEC verifică dacă în cazul partidelor care nu au trecut pragul electoral există şase candidaţi la Cameră şi trei la Senat care să fi obţinut locul 1 în colegii. În caz că se înregistrează o astfel de situaţie, atunci se consideră că respectivul partid a trecut aşa-zisul prag alternativ, iar cei 9 câştigători de colegii vor deveni automat deputaţi şi senatori, respectivul partid urmând să fie reprezentat în Legislativ doar prin aceşti 6 deputaţi şi 3 senatori. (Sondajele de opinie de până acum nu indică o astfel de posibilitate.)
Alocarea directă a mandatelor. Oficiile electorale din fiecare colegiu uninominal verifică dacă există candidaţi din cadrul partidelor parlamentare care au obţinut sufragiile a 50% plus unu dintre alegătorii care au votat într-un colegiu. Candidaţii aflaţi în această situaţie devin automat parlamentari. Specialiştii estimează că vor fi în jur de 12-15 astfel de situaţii la Senat şi 25-30 la Camera Deputaţilor. (De exemplu, conform sondajelor publice, Mircea Geoană - PSD+PC la Senat şi Bogdan Olteanu - PNL se află printre cei creditaţi de sondaje cu peste 60% din intenţiile de vot, deci au mari şanse să obţină mandate în această primă etapă.)
Urmează repartizarea proporţional uninominală a mandatelor. Această etapă se desfăşoară la două niveluri, în circumscripţie (judeţ, Municipiul Bucureşti şi Circumscripţia pentru românii din străinătate) şi la nivel naţional.
Astfel, la nivel de judeţ, biroul electoral de circumscripţie calculează, în funcţie de coeficientul electoral şi de voturile primite de un partid în acea diviziune administrativ-teritorială, separat, câte mandate de deputat şi câte mandate de senator se cuvin respectivului partid. Coeficientul electoral este specific fiecărei circumscripţii şi se calculează raportând numărul de voturi valabil exprimate pentru partidele care au trecut pragul şi independenţii care au câştigat mandate la numărul de locuri în Parlament ce revin respectivului judeţ. Altfel spus, coeficientul electoral arată câte voturi trebuie să câştige un partid pentru un mandat în Legislativ.
Explicăm această etapă printr-o simulare în judeţul Ilfov, la Camera Deputaţilor. Intră în calcul doar partidele care au trecut pragul de 5%. Utilizăm în simularea noastră rezultate obţinute la Consiliile Locale.
Colegiul 1: PSD (20.220 voturi), PD-L (7.688 ), PNL (4.167), UDMR (350)
Colegiul 2: PD-L (15.784 voturi), PSD (10.919), PNL (8.429), UDMR (350)
Colegiul 3: PNL (13.374 voturi), PD-L (13.112), PSD (6.466), UDMR (350)
Colegiul 4: PNL (14.497 voturi), PD-L (10.290), PSD (7.974), UDMR (350)
Într-o primă fază se calculează coeficientul electoral al judeţului, care se obţine prin împărţirea totalului voturilor obţinute de cele patru formaţiuni politice (134.320) la numărul de mandate (4). Coeficientul electoral rezultat este de 33.580 voturi. Pentru a vedea câte mandate se distribuie în această etapă şi ce partide le obţin în acest judeţ, în următoarea fază se împarte totalul voturilor obţinute de un partid la acest coeficient şi vom avea următoarele rezultate: PD-L - 1,39, PSD - 1,35, PNL - 1,20, UDMR - 0,04. Rezultă că în Ilfov, PD-L, PSD şi PNL vor obţine sigur un mandat. Nu ştim însă în această etapă care dintre candidaţii acestor partide vor accede în Cameră.
La acest nivel, împărţirile prevăzute de lege nu vor putea da, întotdeauna, mandate întregi pentru partide, rezultând aşa-numitele „resturi“. Aceste resturi de voturi şi de mandate, precum şi voturile exprimate pentru partidele care nu au trecut pragul electoral şi pentru independenţii care nu au obţinut majoritatea voturilor în colegiul unde au candidat vor fi folosite în a doua etapă de repartizare a mandatelor, care are loc la Biroul Electoral Central.
Urmează redistribuirea naţională. Se calculează într-o primă fază câte mandate au obţinut partidele în primele două etape; în funcţie de voturile primite de fiecare partid la nivel de ţară se calculează câte mandate mai au dreptul la nivelul întregii ţări; după ce se stabileşte numărul de mandate la care mai are dreptul fiecare partid, se face, la nivelul fiecărui partid, un clasament, în ordine descrescătoare, al voturilor primite ale tuturor candidaţilor care nu au obţinut vreun mandat în primele două etape.
Luăm ca exemplu alianţa PSD+PC şi presupunem că a „obţinut” în primele două etape 25 de mandate de deputaţi şi, conform calculelor, mai urmează să primească, să zicem, 75 de mandate. Se aliniază ceilalţi 290 de candidaţi în ordinea descrescătoare a voturilor; cele 75 de mandate nu se vor atribui însă primilor 75 de clasaţi din 290, din cauză că există posibilitatea ca pentru unii dintre ei mandatele din colegiile în care au candidat să fi fost deja atribuite candidaţilor altor partide. Se va ajunge astfel în situaţia în care un candidat să zicem aflat pe locul 15 pe „lista” PSD+PC să nu obţină mandatul, dar să obţină altul clasat pe locul 189.
Împărţirea mandatelor la nivelul judeţului. Pentru acesta se fac două liste cu competitori politici cărora li se cuvin mandate - o listă la nivel de circumscripţie şi una la nivel naţional, ambele în ordine descrescătoare, în funcţie de resturile de voturi ale partidului la nivelul circumscripţiei, de „resturile“ de la nivelul ţării şi de numărul de mandate ce se cuvin acelei formaţiuni politice.
Mandatele vor fi atribuite, în ordine, candidaţilor din listă, fără cei în al căror colegiu s-a acordat deja mandat şi candidaţii care aparţin unor partide ale căror mandate din circumscripţie au fost deja epuizate. În acest sens, din lista ordonată vor primi mandate cei mai bine clasaţi în limita mandatelor ce se cuvin partidului din care fac parte.
Astfel, s-ar putea ajunge la situaţia ca un candidat care a obţinut, de exemplu, 30% din voturile exprimate şi a câştigat colegiul să fie surclasat de doi colegi de-ai săi de partid, care au, fiecare, 33 la sută din voturi în colegiile în care au candidat, fără să le câştige. De asemenea, un candidat care s-a clasat pe locul unu într-un colegiu ar putea să nu intre în Parlament dacă partidul său este unul cu o pondere mai mică în judeţ. În schimb, ar putea să intre unul dintre contracandidaţii acestuia, care a obţinut un scor mai mic, dar provine de la un partid care a obţinut un scor mai mare la nivel naţional.
Românii vor vota, duminică, în premieră, pe baza sistemului electoral „uninominal proporţional”, după cum este el definit în lege. Un sistem care, deşi este menit să responsabilizeze clasa politică, pentru electorat are încă foarte multe necunoscute. Probabil cea mai mare problemă o ridică modul în care vor fi împărţite mandatele de parlamentar între candidaţii care nu au reuşit să obţină majoritatea voturilor dintr-un colegiu. Este posibil ca un candidat care s-a clasat pe locul întâi într-un colegiu să nu prindă loc în Parlament, în timp ce un alt candidat din acelaşi colegiu, situat pe locul doi sau chiar trei, să intre în Senat sau Cameră
? Da, şi există semne că vor fi destul de multe cazuri de acest gen.
Cum este posibil acest lucru? Cotidianul vă prezintă pas cu pas cum se vor distribui mandatele de parlamentar.
În prima
fază se vor contabiliza la Biroul
Electoral Central (BEC) voturile obţinute de toţi competitorii electorali şi se calculează care sunt formaţiunile politice care au trecut pragul de 5%. În cazul alianţelor, cum este cea formată de PSD şi PC, pragul este de 8%. Se verifică dacă există vreun candidat independent care să fi câştigat un colegiu cu majoritate de 50% plus
unu, pentru a obţine direct
mandatul.
Apoi BEC verifică dacă în cazul partidelor care nu au trecut pragul electoral există şase candidaţi la Cameră şi trei la Senat care să fi obţinut locul 1 în colegii. În caz că se înregistrează o astfel de situaţie, atunci se consideră că respectivul partid a trecut aşa-zisul prag alternativ, iar cei 9 câştigători de colegii vor deveni automat deputaţi şi senatori, respectivul partid urmând să fie reprezentat în Legislativ doar prin aceşti 6 deputaţi şi 3 senatori. (Sondajele de opinie de până acum nu indică o astfel de posibilitate.)
Alocarea directă a mandatelor. Oficiile electorale din fiecare colegiu uninominal verifică dacă există candidaţi din cadrul partidelor parlamentare care au obţinut sufragiile a 50% plus unu dintre alegătorii care au votat într-un colegiu. Candidaţii aflaţi în această situaţie devin automat parlamentari. Specialiştii estimează că vor fi în jur de 12-15 astfel de situaţii la Senat şi 25-30 la Camera Deputaţilor. (De exemplu, conform sondajelor publice, Mircea Geoană - PSD+PC la Senat şi Bogdan Olteanu - PNL se află printre cei creditaţi de sondaje cu peste 60% din intenţiile de vot, deci au mari şanse să obţină mandate în această primă etapă.)
Urmează repartizarea proporţional uninominală a mandatelor. Această etapă se desfăşoară la două niveluri, în circumscripţie (judeţ, Municipiul Bucureşti şi Circumscripţia pentru românii din străinătate) şi la nivel naţional.
Astfel, la nivel de judeţ, biroul electoral de circumscripţie calculează, în funcţie de coeficientul electoral şi de voturile primite de un partid în acea diviziune administrativ-teritorială, separat, câte mandate de deputat şi câte mandate de senator se cuvin respectivului partid. Coeficientul electoral este specific fiecărei circumscripţii şi se calculează raportând numărul de voturi valabil exprimate pentru partidele care au trecut pragul şi independenţii care au câştigat mandate la numărul de locuri în Parlament ce revin respectivului judeţ. Altfel spus, coeficientul electoral arată câte voturi trebuie să câştige un partid pentru un mandat în Legislativ.
Explicăm această etapă printr-o simulare în judeţul Ilfov, la Camera Deputaţilor. Intră în calcul doar partidele care au trecut pragul de 5%. Utilizăm în simularea noastră rezultate obţinute la Consiliile Locale.
Colegiul 1: PSD (20.220 voturi), PD-L (7.688 ), PNL (4.167), UDMR (350)
Colegiul 2: PD-L (15.784 voturi), PSD (10.919), PNL (8.429), UDMR (350)
Colegiul 3: PNL (13.374 voturi), PD-L (13.112), PSD (6.466), UDMR (350)
Colegiul 4: PNL (14.497 voturi), PD-L (10.290), PSD (7.974), UDMR (350)
Într-o primă fază se calculează coeficientul electoral al judeţului, care se obţine prin împărţirea totalului voturilor obţinute de cele patru formaţiuni politice (134.320) la numărul de mandate (4). Coeficientul electoral rezultat este de 33.580 voturi. Pentru a vedea câte mandate se distribuie în această etapă şi ce partide le obţin în acest judeţ, în următoarea fază se împarte totalul voturilor obţinute de un partid la acest coeficient şi vom avea următoarele rezultate: PD-L - 1,39, PSD - 1,35, PNL - 1,20, UDMR - 0,04. Rezultă că în Ilfov, PD-L, PSD şi PNL vor obţine sigur un mandat. Nu ştim însă în această etapă care dintre candidaţii acestor partide vor accede în Cameră.
La acest nivel, împărţirile prevăzute de lege nu vor putea da, întotdeauna, mandate întregi pentru partide, rezultând aşa-numitele „resturi“. Aceste resturi de voturi şi de mandate, precum şi voturile exprimate pentru partidele care nu au trecut pragul electoral şi pentru independenţii care nu au obţinut majoritatea voturilor în colegiul unde au candidat vor fi folosite în a doua etapă de repartizare a mandatelor, care are loc la Biroul Electoral Central.
Urmează redistribuirea naţională. Se calculează într-o primă fază câte mandate au obţinut partidele în primele două etape; în funcţie de voturile primite de fiecare partid la nivel de ţară se calculează câte mandate mai au dreptul la nivelul întregii ţări; după ce se stabileşte numărul de mandate la care mai are dreptul fiecare partid, se face, la nivelul fiecărui partid, un clasament, în ordine descrescătoare, al voturilor primite ale tuturor candidaţilor care nu au obţinut vreun mandat în primele două etape.
Luăm ca exemplu alianţa PSD+PC şi presupunem că a „obţinut” în primele două etape 25 de mandate de deputaţi şi, conform calculelor, mai urmează să primească, să zicem, 75 de mandate. Se aliniază ceilalţi 290 de candidaţi în ordinea descrescătoare a voturilor; cele 75 de mandate nu se vor atribui însă primilor 75 de clasaţi din 290, din cauză că există posibilitatea ca pentru unii dintre ei mandatele din colegiile în care au candidat să fi fost deja atribuite candidaţilor altor partide. Se va ajunge astfel în situaţia în care un candidat să zicem aflat pe locul 15 pe „lista” PSD+PC să nu obţină mandatul, dar să obţină altul clasat pe locul 189.
Împărţirea mandatelor la nivelul judeţului. Pentru acesta se fac două liste cu competitori politici cărora li se cuvin mandate - o listă la nivel de circumscripţie şi una la nivel naţional, ambele în ordine descrescătoare, în funcţie de resturile de voturi ale partidului la nivelul circumscripţiei, de „resturile“ de la nivelul ţării şi de numărul de mandate ce se cuvin acelei formaţiuni politice.
Mandatele vor fi atribuite, în ordine, candidaţilor din listă, fără cei în al căror colegiu s-a acordat deja mandat şi candidaţii care aparţin unor partide ale căror mandate din circumscripţie au fost deja epuizate. În acest sens, din lista ordonată vor primi mandate cei mai bine clasaţi în limita mandatelor ce se cuvin partidului din care fac parte.
Astfel, s-ar putea ajunge la situaţia ca un candidat care a obţinut, de exemplu, 30% din voturile exprimate şi a câştigat colegiul să fie surclasat de doi colegi de-ai săi de partid, care au, fiecare, 33 la sută din voturi în colegiile în care au candidat, fără să le câştige. De asemenea, un candidat care s-a clasat pe locul unu într-un colegiu ar putea să nu intre în Parlament dacă partidul său este unul cu o pondere mai mică în judeţ. În schimb, ar putea să intre unul dintre contracandidaţii acestuia, care a obţinut un scor mai mic, dar provine de la un partid care a obţinut un scor mai mare la nivel naţional.
marți, 7 iulie 2009
Un eşec minunat
Pentru români flacăra olimpică de la Beijing s-a stins. Ultimele zile au fost triste, iar ultimele speranţe reale la medalii s-au risipit. Handbalistele antrenate de Gheorghe Tadici, pe care mulţi le vedeam în finală, au fost umilite de Ungaria şi trimise să joace în turneul de consolare. Locul 5 este maximum pe care îl mai putem ocupa, iar acest rezultat este dezamăgitor. Una dintre cele mai valoroase generaţii de handbaliste pe care le-am avut vreodată nu a putut mai mult.
Am ratat la handbal, am ratat şi la gimnastică. La gimnastica masculină, mai exact, care se întoarce acasă fără nici o medalie după trei ediţii consecutive în care am urcat pe podium. Marian Drăgulescu, cel mai valoros gimnast pe care l-am avut în ultimul deceniu, a vrut să se retragă în glorie, aceasta fiind ultima lui Olimpiadă, dar Beijingul nu i-a priit deloc. „Marocanul“ a ratat îngrozitor în cele două finale, la sol şi la sărituri, şi rămâne fără medalie de aur la JO.
Nicoleta Grasu, o altă sportivă de la care aşteptam medalie, nu a reuşit nici măcar să lupte pentru podiumul de la aruncarea discului. Recomandată de cea mai bună performanţă a sezonului şi de o aruncare bună în calificări, românca a ratat total finala şi s-a clasat ultima din cele 12 concurente.
De ruşine, soţul şi antrenorul ei a părăsit stadionul, iar România a mai ratat o medalie. În acest timp însă, România se menţine pe locul 12 în clasamentul pe medalii, dar ne simţim ca la spital, în comă, ţinuţi în viaţă de aparate. Pentru că cele opt medalii cu care şefii sportului românesc se mândresc au venit în urma unor sclipiri ale sportivilor români. Atletismul românesc nici nu visa la aurul de la maraton, iar când medalia este trecută în palmaresul COSR, dar ne-a fost adusă de o excepţională alergătoare de 38 de ani care trăieşte şi se antrenează în America, ceva nu este în regulă. La fel şi cu aurul Alinei Dumitru, micuţa judoka din România. Nimeni nu-i dădea vreo şansă în faţa „legendei” japoneze Ryoko, singura care a crezut în victorie fiind doar Alina. Aurul Sandrei Izbaşa de la sol este, iarăşi, un mic miracol. O „gimnastă bătrână” de 18 ani a bătut chinezoaice de 13-14 ani şi americance dintr-o nouă generaţie valoroasă de gimnaste, doar pe talent. Pentru că, altfel, mulţi au cântat prohodul gimnasticii feminine româneşti. În fine, cea de-a patra medalie de aur a României la Beijing 2008 este singura pe care o aşteptam. Canotoarele Andrunache şi Susanu s-au impus fără probleme la dublu rame fără cârmaci, şi chiar dacă nu s-au ţinut de cuvânt şi nu ne-au adus şi aurul de la 8+1, ele şi-au făcut datoria. Nu acelaşi lucru se poate spune, însă, despre cei care conduc destinele sportului românesc. La o primă vedere, bilanţul e onorabil, dar gândiţi-vă cum ar arăta palmaresul României fără „minunile” Dumitru, Izbaşa şi Diţă. Am trăit cu adevărat doar prin canotaj, adică tot printr-o minune, având în vedere că medalia de aur a fost adusă de nişte sportive care se antrenează pe Lacul Snagov printre bărcile şmecherilor.
Am ratat la handbal, am ratat şi la gimnastică. La gimnastica masculină, mai exact, care se întoarce acasă fără nici o medalie după trei ediţii consecutive în care am urcat pe podium. Marian Drăgulescu, cel mai valoros gimnast pe care l-am avut în ultimul deceniu, a vrut să se retragă în glorie, aceasta fiind ultima lui Olimpiadă, dar Beijingul nu i-a priit deloc. „Marocanul“ a ratat îngrozitor în cele două finale, la sol şi la sărituri, şi rămâne fără medalie de aur la JO.
Nicoleta Grasu, o altă sportivă de la care aşteptam medalie, nu a reuşit nici măcar să lupte pentru podiumul de la aruncarea discului. Recomandată de cea mai bună performanţă a sezonului şi de o aruncare bună în calificări, românca a ratat total finala şi s-a clasat ultima din cele 12 concurente.
De ruşine, soţul şi antrenorul ei a părăsit stadionul, iar România a mai ratat o medalie. În acest timp însă, România se menţine pe locul 12 în clasamentul pe medalii, dar ne simţim ca la spital, în comă, ţinuţi în viaţă de aparate. Pentru că cele opt medalii cu care şefii sportului românesc se mândresc au venit în urma unor sclipiri ale sportivilor români. Atletismul românesc nici nu visa la aurul de la maraton, iar când medalia este trecută în palmaresul COSR, dar ne-a fost adusă de o excepţională alergătoare de 38 de ani care trăieşte şi se antrenează în America, ceva nu este în regulă. La fel şi cu aurul Alinei Dumitru, micuţa judoka din România. Nimeni nu-i dădea vreo şansă în faţa „legendei” japoneze Ryoko, singura care a crezut în victorie fiind doar Alina. Aurul Sandrei Izbaşa de la sol este, iarăşi, un mic miracol. O „gimnastă bătrână” de 18 ani a bătut chinezoaice de 13-14 ani şi americance dintr-o nouă generaţie valoroasă de gimnaste, doar pe talent. Pentru că, altfel, mulţi au cântat prohodul gimnasticii feminine româneşti. În fine, cea de-a patra medalie de aur a României la Beijing 2008 este singura pe care o aşteptam. Canotoarele Andrunache şi Susanu s-au impus fără probleme la dublu rame fără cârmaci, şi chiar dacă nu s-au ţinut de cuvânt şi nu ne-au adus şi aurul de la 8+1, ele şi-au făcut datoria. Nu acelaşi lucru se poate spune, însă, despre cei care conduc destinele sportului românesc. La o primă vedere, bilanţul e onorabil, dar gândiţi-vă cum ar arăta palmaresul României fără „minunile” Dumitru, Izbaşa şi Diţă. Am trăit cu adevărat doar prin canotaj, adică tot printr-o minune, având în vedere că medalia de aur a fost adusă de nişte sportive care se antrenează pe Lacul Snagov printre bărcile şmecherilor.
Patapievici vrea sancţiune pentru stilul gangsteresc al Antenei 3
onsiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) crede că Patapievici merită un drept la replică din partea Antenei 3, Gabriela Vrânceanu Firea i-l oferă, iar el refuză, preferând o sancţiune administrată de Consiliu.
După ce săptămâna trecută Horia-Roman Patapievici a solicitat CNA printr-o scrisoare deschisă o analiză a informaţiilor „manipulatorii“ şi „false“ pe care Antena 3 le-a prezentat în câteva emisiuni, pe parcursul „scandalului“ iscat de expoziţia „Freedom for Lazy People“ de la New York, Consiliul a decis ieri că directorul Institutului Cultural Român (ICR) merită un drept la replică din partea postului tv potrivit MEDIAFAX.
În CNA, din cei şapte membri reuniţi marţi, doar Gelu Trandafir a votat împotriva acordării dreptului la replică. „Trebuia să fim opt pentru a decide o sancţiune, aşa că vom vota asta săptămâna viitoare. Eu m-am opus acordării unui drept la replică pentru că H.-R. Patapievici nu l-a cerut, el a solicitat doar o poziţie a CNA apropo de informarea corectă a publicului, dacă au favorizat libera formare a opiniei, dacă au prezentat corect punctele de vedere aflate în conflict, dacă au respectat dreptul la propria imagine, toate figurând în Codul Audiovizualului. În opinia mea, un drept la replică nu are rost în urma unui asemenea linşaj mediatic”, a declarat Gelu Trandafir pentru Cotidianul.
Sorin Oancea, directorul general al Antenei 3, susţine pentru Cotidianul că, având în vedere că Patapievici nu a solicitat oficial vreun drept la replică până acum, nu i-l poate acorda „numai pentru că vrea CNA-ul. Dacă îl va cere, nu vom face o excepţie în cazul lui, aţi văzut că au apărut pe post Corina Şuteu şi Cristian Neagoe de la ICRNY”.
Întrebat cu privire la iniţiativa unui realizator de emisiune de a-i acorda lui Patapievici dreptul la replică, directorul general al Antenei 3 a spus: „Mă îndoiesc. Dar realizatorii sunt liberi să îşi facă emisiunile după cum cred de cuviinţă. E posibil să îi fi propus să participe la o emisiune, dar nu sub formă de drept la replică”, a afirmat Oancea. În ceea ce priveşte probabilitatea unei sancţiuni din partea CNA, directorul general al Antenei 3 a afirmat: „Nu cred. Emisiunea respectivă nu e o dezbatere politică în care să se acorde părţi după regulament, ci un talk - show“.
„Dl Patapievici a fost invitat (marţi dimineaţă - n.r.) la emisiunea «Ştirea zilei», care se difuzează în prime time, pe Antena 3, între orele 20.05 şi 21.00. Având în vedere că Mihai Gâdea şi Dana Grecu, realizatorii emisiunilor acuzate de dl Patapievici că
i-ar fi lezat imaginea, sunt în concediu
, conducerea postului a decis ca dreptul la replică să fie acordat la «Ştirea zilei» moderată de mine”, a explicat Gabriela Vrânceanu Firea pentru Cotidianul.
Întrebată cu privire la reacţia directorului ICR faţă de această iniţiativă, realizatoarea emisiunii a declarat că el „a declinat invitaţia, afirmând că doreşte să fim amendaţi (sancţionaţi) de către CNA direct, adică fără depăşirea etapei legale de acordare a dreptului la replică. Şi s-a coborât până într-acolo încât să-i spună producătorului, care l-a sunat să-l invite la emisiune, că «ar trebui să îi fie ruşine că lucrează la un post de televiziune care se poartă gangstereşte cu oamenii». Personal, sunt siderată că dl Patapievici a coborât atât de mult discursul, dar încă îl mai aştept la emisiune”, concluzionează Gabriela Vrânceanu Firea.
Reacţii din interiorul CNA
În urma scrisorii lui Patapievici, Consiliul a monitorizat zece emisiuni transmise de Antena 3, iar în şedinţa de marţi membrii CNA au purtat discuţii aprinse pe marginea deontologiei postului tv. Constantin Duţu a declarat: „Acest individ (H-R Patapievici - n.r.) nu ştiu ce caută în România, la ce părere are despre poporul român”. În opinia preşedintelui CNA, Răsvan Popescu, principala eroare a Antenei 3 este faptul că nu a prezentat niciodată pe parcursul acestor emisiuni poziţia lui H.-R. Patapievici, greşeală agravată şi de „abateri de la informarea corectă” din partea postului de televiziune sus-menţionat.
La rândul său, Dan Grigore şi-a exprimat dezacordul faţă de felul în care a procedat postul Antena 3, menţionând totuşi că expoziţia care a declanşat toată această avalanşă nu i s-a părut „demnă” să reprezinte România. După părerea lui Grigore, întreaga poveste este o „bătălie politică”, în care „i s-au scos (lui Patapievici - n.r.) de la naftalină nişte scrieri”. „Vedem în ce măsură un drept la replică ar rezolva situaţia şi vom reanaliza plângerea în şedinţa următoare. O să vedem dacă o eventuală sancţiune ar putea fi luată în şedinţa viitoare,” a susţinut Răsvan Popescu.
După ce săptămâna trecută Horia-Roman Patapievici a solicitat CNA printr-o scrisoare deschisă o analiză a informaţiilor „manipulatorii“ şi „false“ pe care Antena 3 le-a prezentat în câteva emisiuni, pe parcursul „scandalului“ iscat de expoziţia „Freedom for Lazy People“ de la New York, Consiliul a decis ieri că directorul Institutului Cultural Român (ICR) merită un drept la replică din partea postului tv potrivit MEDIAFAX.
În CNA, din cei şapte membri reuniţi marţi, doar Gelu Trandafir a votat împotriva acordării dreptului la replică. „Trebuia să fim opt pentru a decide o sancţiune, aşa că vom vota asta săptămâna viitoare. Eu m-am opus acordării unui drept la replică pentru că H.-R. Patapievici nu l-a cerut, el a solicitat doar o poziţie a CNA apropo de informarea corectă a publicului, dacă au favorizat libera formare a opiniei, dacă au prezentat corect punctele de vedere aflate în conflict, dacă au respectat dreptul la propria imagine, toate figurând în Codul Audiovizualului. În opinia mea, un drept la replică nu are rost în urma unui asemenea linşaj mediatic”, a declarat Gelu Trandafir pentru Cotidianul.
Sorin Oancea, directorul general al Antenei 3, susţine pentru Cotidianul că, având în vedere că Patapievici nu a solicitat oficial vreun drept la replică până acum, nu i-l poate acorda „numai pentru că vrea CNA-ul. Dacă îl va cere, nu vom face o excepţie în cazul lui, aţi văzut că au apărut pe post Corina Şuteu şi Cristian Neagoe de la ICRNY”.
Întrebat cu privire la iniţiativa unui realizator de emisiune de a-i acorda lui Patapievici dreptul la replică, directorul general al Antenei 3 a spus: „Mă îndoiesc. Dar realizatorii sunt liberi să îşi facă emisiunile după cum cred de cuviinţă. E posibil să îi fi propus să participe la o emisiune, dar nu sub formă de drept la replică”, a afirmat Oancea. În ceea ce priveşte probabilitatea unei sancţiuni din partea CNA, directorul general al Antenei 3 a afirmat: „Nu cred. Emisiunea respectivă nu e o dezbatere politică în care să se acorde părţi după regulament, ci un talk - show“.
„Dl Patapievici a fost invitat (marţi dimineaţă - n.r.) la emisiunea «Ştirea zilei», care se difuzează în prime time, pe Antena 3, între orele 20.05 şi 21.00. Având în vedere că Mihai Gâdea şi Dana Grecu, realizatorii emisiunilor acuzate de dl Patapievici că
i-ar fi lezat imaginea, sunt în concediu
, conducerea postului a decis ca dreptul la replică să fie acordat la «Ştirea zilei» moderată de mine”, a explicat Gabriela Vrânceanu Firea pentru Cotidianul.
Întrebată cu privire la reacţia directorului ICR faţă de această iniţiativă, realizatoarea emisiunii a declarat că el „a declinat invitaţia, afirmând că doreşte să fim amendaţi (sancţionaţi) de către CNA direct, adică fără depăşirea etapei legale de acordare a dreptului la replică. Şi s-a coborât până într-acolo încât să-i spună producătorului, care l-a sunat să-l invite la emisiune, că «ar trebui să îi fie ruşine că lucrează la un post de televiziune care se poartă gangstereşte cu oamenii». Personal, sunt siderată că dl Patapievici a coborât atât de mult discursul, dar încă îl mai aştept la emisiune”, concluzionează Gabriela Vrânceanu Firea.
Reacţii din interiorul CNA
În urma scrisorii lui Patapievici, Consiliul a monitorizat zece emisiuni transmise de Antena 3, iar în şedinţa de marţi membrii CNA au purtat discuţii aprinse pe marginea deontologiei postului tv. Constantin Duţu a declarat: „Acest individ (H-R Patapievici - n.r.) nu ştiu ce caută în România, la ce părere are despre poporul român”. În opinia preşedintelui CNA, Răsvan Popescu, principala eroare a Antenei 3 este faptul că nu a prezentat niciodată pe parcursul acestor emisiuni poziţia lui H.-R. Patapievici, greşeală agravată şi de „abateri de la informarea corectă” din partea postului de televiziune sus-menţionat.
La rândul său, Dan Grigore şi-a exprimat dezacordul faţă de felul în care a procedat postul Antena 3, menţionând totuşi că expoziţia care a declanşat toată această avalanşă nu i s-a părut „demnă” să reprezinte România. După părerea lui Grigore, întreaga poveste este o „bătălie politică”, în care „i s-au scos (lui Patapievici - n.r.) de la naftalină nişte scrieri”. „Vedem în ce măsură un drept la replică ar rezolva situaţia şi vom reanaliza plângerea în şedinţa următoare. O să vedem dacă o eventuală sancţiune ar putea fi luată în şedinţa viitoare,” a susţinut Răsvan Popescu.
Ţinutul Secuiesc, promovat nelegal pe bani publici
trei zile înaintea alegerilor locale, politicieni ai UDMR, şeful Consiliului Judeţean Covasna şi tineri îmbrăcaţi în costume populare secuieşti au inaugurat în comuna Aita Mare
, din vestul judeţului Covasna, un panou intitulat "Ţinut Secuiesc". Numai că, legal, respectivul panou nu avea voie să fie amplasat acolo, spune Prefectura Covasna. Motivul: terenul în care era înfipt panoul a fost acordat nelegal Consiliului Judeţean.
"Curentul" vă mai prezintă o serie de evenimente care ridică semne de întrebare asupra legalităţii, dar şi moralităţii amplasării panoului "publicitar". Pentru realizarea panoului, CJ Covasna, condus de UDMR, a alocat aproape 6.500 de euro din bani publici. "Nu cred că s-au făcut greşeli", s-a absolvit de orice vină fostul preşedinte al CJ Covasna, Demeter Janos.
Povestea începe pe 23 mai, când Consiliul Local din comuna Aita Mare a decis, prin Hotărârea nr. 22/23.05.2008, să acorde în folosinţă gratuită Consiliului Judeţean Covasna o suprafaţă de pământ din domeniul public al comunei. Scopul: amplasarea unui panou publicitar cu inscripţia "Ţinutul Secuiesc".
Numai că decizia este lovită de nulitate, spune Prefectura Covasna. Potrivit adresei nr. 8472/ 08.08.2008 (facsimil 1), semnată de subprefectul covăsnean Ion Ursache, în urma analizării Hotărârii CL din Aita Mare, "aceasta a fost considerată nelegală, motiv pentru care, prin adresa cu nr. 6363/21.07.2008, am solicitat instanţei anularea acesteia". Acum Tribunalul din Covasna trebuie să decidă soarta panoului secuiesc.
Fast electoral
Dar să revenim la desfăşurarea evenimentelor. Şase zile mai târziu, pe 29 martie, lucrarea era gata: panoul de aproximativ 9 metri pătraţi, care înfăţişează o poartă secuiască, era amplasat. Candidatul UDMR la preşedinţia Consiliului Judeţean, Tamas Sandor, era acolo, la fel şi şeful de atunci al CJ, tot un om al UDMR, Demeter Janos, precum şi liderul deputaţilor UDMR, Marton Arpad. În jurul lor se împărţeau colaci secuieşti. Acţiunea este menită să atragă cât mai mulţi turişti în zonă, nicidecum să promoveze autonomia maghiară, le explica Demeter Janos celor care îl chestionau cu privire la tenta electorală a acţiunii. "Ar trebui să fim mai convingători în a demonstra că Ţinutul Secuiesc există", adăuga fostul preşedinte al CJ, declarându-se mândru că trăieşte în acea zonă.
Peste 6.000 de euro, bani publici
Prima întrebare care se pune este: dacă CL din Aita Mare a făcut o greşeală, cum de Consiliul Judeţean Covasna nu a observat? Răspunsul este simplu: pentru că încă nu aprobase amplasarea panoului.
După cum este publicat în Monitorul Oficial al Judeţului Covasna din mai 2008, anul XVII, nr. 5, abia în ziua de după festinul UDMR, pe 30 martie, CJ a adoptat indicatorii tehnico-economici ai planşei cu "Ţinutul Secuiesc". Potrivit Hotărârii respective, nr 75/2008, semnată de fostul preşedinte al CJ Demeter Janos şi de secretarul CJ, Varga Zoltan, "valoarea totală a lucrării: 23.377 lei" (facsimil 2). La valoarea unui euro
la acea dată - 3,6213 lei
- însemnă că preţul plătit de CJ pentru panou a fost de 6.455 euro.
Scântei etnice
Şedinţa în care s-a luat decizia aprobării indicatorilor a fost încinsă. Din cele 26 de voturi exprimate, singurele împotrivă au fost ale celor cinci consilieri români, care au acuzat ilegalitatea deciziei.
Potrivit Procesului Verbal al şedinţei Consiliului Judeţean Covasna, preşedintele Comisiei Juridice, Calinic Sabin, a reclamat că "în comisia juridică s-a avizat acest proiect de hotărâre fără a exista o finanţare aprobată, fără să existe o hotărâre prin care să se dispună executarea acestei lucrări având în vedere că lucrarea s-a şi executat. Personal, consider că este o chestiune de nelegalitate să se execute o lucrare, iar aprobarea acesteia să se facă ulterior. Nu există nimic care să justifice această urgenţă, decât poate o chestiune electorală". Un alt consilier judeţean, Serban Valeriu, a spus şi el că "am votat ÇcontraÈ (...) nu s-a prezentat absolut nimic ce conţine acest panou publicitar". Nimeni însă nu i-a băgat pe cei doi în seamă.
Degeaba a insistat Calinic Sabin că "nu putem să aprobăm un lucru care s-a executat deja", "dacă lucrarea s-a executat, atunci suntem în afara legii" şi "nu poate fi legal cu aprobare ulterioară", că Demeter Janos i-a spus că "lucrarea s-a executat în baza prevederilor bugetare aprobate în bugetul judeţului, pe baza licitaţiei pentru găsirea firmei
care va monta, avem toate actele şi autorizaţia de construire care a parcurs drumul pe care trebuia să-l parcurgă". După care s-a votat fără nicio problemă amplasarea panoului: 20 de voturi "pentru", 5 "împotrivă" şi o abţinere.
Mai vin şapte
Panoul din Aita Mare este primul dintr-o serie de opt astfel de panouri pe care Consiliul Judeţean le va monta la graniţele judeţului. Celelalte panouri vor fi amplasate în locuri aflate la limita dintre Covasna şi judeţele Braşov şi Bacau: la Chichiş, Bicfalau, Ilieni, Doboli de Jos, Haghig, Oituz şi Augustin. Potrivit deciziei din luna martie a CJ Covasna, costul
total al acţiunii a fost evaluat la suma de 60 de mii de lei.
, din vestul judeţului Covasna, un panou intitulat "Ţinut Secuiesc". Numai că, legal, respectivul panou nu avea voie să fie amplasat acolo, spune Prefectura Covasna. Motivul: terenul în care era înfipt panoul a fost acordat nelegal Consiliului Judeţean.
"Curentul" vă mai prezintă o serie de evenimente care ridică semne de întrebare asupra legalităţii, dar şi moralităţii amplasării panoului "publicitar". Pentru realizarea panoului, CJ Covasna, condus de UDMR, a alocat aproape 6.500 de euro din bani publici. "Nu cred că s-au făcut greşeli", s-a absolvit de orice vină fostul preşedinte al CJ Covasna, Demeter Janos.
Povestea începe pe 23 mai, când Consiliul Local din comuna Aita Mare a decis, prin Hotărârea nr. 22/23.05.2008, să acorde în folosinţă gratuită Consiliului Judeţean Covasna o suprafaţă de pământ din domeniul public al comunei. Scopul: amplasarea unui panou publicitar cu inscripţia "Ţinutul Secuiesc".
Numai că decizia este lovită de nulitate, spune Prefectura Covasna. Potrivit adresei nr. 8472/ 08.08.2008 (facsimil 1), semnată de subprefectul covăsnean Ion Ursache, în urma analizării Hotărârii CL din Aita Mare, "aceasta a fost considerată nelegală, motiv pentru care, prin adresa cu nr. 6363/21.07.2008, am solicitat instanţei anularea acesteia". Acum Tribunalul din Covasna trebuie să decidă soarta panoului secuiesc.
Fast electoral
Dar să revenim la desfăşurarea evenimentelor. Şase zile mai târziu, pe 29 martie, lucrarea era gata: panoul de aproximativ 9 metri pătraţi, care înfăţişează o poartă secuiască, era amplasat. Candidatul UDMR la preşedinţia Consiliului Judeţean, Tamas Sandor, era acolo, la fel şi şeful de atunci al CJ, tot un om al UDMR, Demeter Janos, precum şi liderul deputaţilor UDMR, Marton Arpad. În jurul lor se împărţeau colaci secuieşti. Acţiunea este menită să atragă cât mai mulţi turişti în zonă, nicidecum să promoveze autonomia maghiară, le explica Demeter Janos celor care îl chestionau cu privire la tenta electorală a acţiunii. "Ar trebui să fim mai convingători în a demonstra că Ţinutul Secuiesc există", adăuga fostul preşedinte al CJ, declarându-se mândru că trăieşte în acea zonă.
Peste 6.000 de euro, bani publici
Prima întrebare care se pune este: dacă CL din Aita Mare a făcut o greşeală, cum de Consiliul Judeţean Covasna nu a observat? Răspunsul este simplu: pentru că încă nu aprobase amplasarea panoului.
După cum este publicat în Monitorul Oficial al Judeţului Covasna din mai 2008, anul XVII, nr. 5, abia în ziua de după festinul UDMR, pe 30 martie, CJ a adoptat indicatorii tehnico-economici ai planşei cu "Ţinutul Secuiesc". Potrivit Hotărârii respective, nr 75/2008, semnată de fostul preşedinte al CJ Demeter Janos şi de secretarul CJ, Varga Zoltan, "valoarea totală a lucrării: 23.377 lei" (facsimil 2). La valoarea unui euro
la acea dată - 3,6213 lei
- însemnă că preţul plătit de CJ pentru panou a fost de 6.455 euro.
Scântei etnice
Şedinţa în care s-a luat decizia aprobării indicatorilor a fost încinsă. Din cele 26 de voturi exprimate, singurele împotrivă au fost ale celor cinci consilieri români, care au acuzat ilegalitatea deciziei.
Potrivit Procesului Verbal al şedinţei Consiliului Judeţean Covasna, preşedintele Comisiei Juridice, Calinic Sabin, a reclamat că "în comisia juridică s-a avizat acest proiect de hotărâre fără a exista o finanţare aprobată, fără să existe o hotărâre prin care să se dispună executarea acestei lucrări având în vedere că lucrarea s-a şi executat. Personal, consider că este o chestiune de nelegalitate să se execute o lucrare, iar aprobarea acesteia să se facă ulterior. Nu există nimic care să justifice această urgenţă, decât poate o chestiune electorală". Un alt consilier judeţean, Serban Valeriu, a spus şi el că "am votat ÇcontraÈ (...) nu s-a prezentat absolut nimic ce conţine acest panou publicitar". Nimeni însă nu i-a băgat pe cei doi în seamă.
Degeaba a insistat Calinic Sabin că "nu putem să aprobăm un lucru care s-a executat deja", "dacă lucrarea s-a executat, atunci suntem în afara legii" şi "nu poate fi legal cu aprobare ulterioară", că Demeter Janos i-a spus că "lucrarea s-a executat în baza prevederilor bugetare aprobate în bugetul judeţului, pe baza licitaţiei pentru găsirea firmei
care va monta, avem toate actele şi autorizaţia de construire care a parcurs drumul pe care trebuia să-l parcurgă". După care s-a votat fără nicio problemă amplasarea panoului: 20 de voturi "pentru", 5 "împotrivă" şi o abţinere.
Mai vin şapte
Panoul din Aita Mare este primul dintr-o serie de opt astfel de panouri pe care Consiliul Judeţean le va monta la graniţele judeţului. Celelalte panouri vor fi amplasate în locuri aflate la limita dintre Covasna şi judeţele Braşov şi Bacau: la Chichiş, Bicfalau, Ilieni, Doboli de Jos, Haghig, Oituz şi Augustin. Potrivit deciziei din luna martie a CJ Covasna, costul
total al acţiunii a fost evaluat la suma de 60 de mii de lei.
Băsescu: UE "s-a mişcat lent" în privinţa zonei Mării Negre şi a evenimentelor din Georgia
reşedintele Băsescu a declarat miercuri că Uniunea Europeană "s-a mişcat lent" în ceea ce priveşte zona Mării Negre şi evenimentele din Georgia şi că această regiunea nu se poate afla în securitate fără implicarea Federaţiei Ruse.
"Federaţia Rusă trebuie să fie partener pentru securizarea zonei, nu element de risc", a subliniat Băsescu.
Şeful statului a început miercuri un turneu de două zile în Ucraina, Republica Moldova, Azerbaidjan, Georgia şi Turcia, având ca scop identificarea de soluţii comune la Marea
Neagră pentru securizarea zonei. De asemenea, împreună cu ceilalţi şefi de stat preşedintele va analiza dacă evenimentele din Georgia pot avea repercusiuni asupra altor conflicte îngheţate din zonă, cum ar fi Transnistria sau Nagorno-Karabah.
Totodată, Traian Băsescu doreşte ca împreună cu omologii săi din statele aparţinând zonei Mării Negre să susţină implicarea mai puternică a organismelor internaţionale şi ca în interiorul NATO şi UE să fie formulate puncte de vedere care reprezintă regiunea, în contextul conflictului din Georgia.
"Ne interesează ca în interiorul NATO şi UE să formulăm puncte de vedere care să reprezinte regiunea, nu doar să facem declaraţii de presă. Regiunea nu a fost reprezentată în punctele de vedere enunţate de marile puteri", a spus Băsescu
Şeful statului a precizat că în discuţiile cu cei cinci şefi de stat va aborda şi problema proiectelor energetice şi în ce măsură mai sunt ele valabile în contextul evenimentelor din Georgia, având în vedere că în proiectul culoarului energetic statul georgian se prezintă ca un nod important. Preşedintele a spus că România a formulat un punct de vedere asupra situaţiei din Georgia pe care îl va expune în discuţiile cu ceilalţi preşedinţişi a precizat că va pleda pentru un mesaj ferm de susţinere faţă de Georgia.
Pe agenda discuţiilor bilaterale se află şi implementarea planului de pace pe
"Federaţia Rusă trebuie să fie partener pentru securizarea zonei, nu element de risc", a subliniat Băsescu.
Şeful statului a început miercuri un turneu de două zile în Ucraina, Republica Moldova, Azerbaidjan, Georgia şi Turcia, având ca scop identificarea de soluţii comune la Marea
Neagră pentru securizarea zonei. De asemenea, împreună cu ceilalţi şefi de stat preşedintele va analiza dacă evenimentele din Georgia pot avea repercusiuni asupra altor conflicte îngheţate din zonă, cum ar fi Transnistria sau Nagorno-Karabah.
Totodată, Traian Băsescu doreşte ca împreună cu omologii săi din statele aparţinând zonei Mării Negre să susţină implicarea mai puternică a organismelor internaţionale şi ca în interiorul NATO şi UE să fie formulate puncte de vedere care reprezintă regiunea, în contextul conflictului din Georgia.
"Ne interesează ca în interiorul NATO şi UE să formulăm puncte de vedere care să reprezinte regiunea, nu doar să facem declaraţii de presă. Regiunea nu a fost reprezentată în punctele de vedere enunţate de marile puteri", a spus Băsescu
Şeful statului a precizat că în discuţiile cu cei cinci şefi de stat va aborda şi problema proiectelor energetice şi în ce măsură mai sunt ele valabile în contextul evenimentelor din Georgia, având în vedere că în proiectul culoarului energetic statul georgian se prezintă ca un nod important. Preşedintele a spus că România a formulat un punct de vedere asupra situaţiei din Georgia pe care îl va expune în discuţiile cu ceilalţi preşedinţişi a precizat că va pleda pentru un mesaj ferm de susţinere faţă de Georgia.
Pe agenda discuţiilor bilaterale se află şi implementarea planului de pace pe
Traian Băsescu se va întâlni joi în Georgia cu Mihail Şaakashvili
reşedintele Traian Băsescu va avea, joi, o întâlnire cu omologul său georgian, Mihail Şaakashvili. După discuţiile cu acesta, preşedintele Băsescu va susţine şi o declaraţie de presă cu privire la conflictul armat din Georgia. Traian Băsescu va merge şi în Turcia, Moldova, Azerbaijan şi Ucraina.
Înainte de vizita în Georgia, Traian Băsescu va merge mâine în Ucraina şi Moldova, unde se va întâlni cu liderii acestor ţări Viktor Iuşcenco, respectiv Vladimir Voronin.
Ulterior, Băsescu se va îndrepta spre Azerbaijan, unde va avea discuţii cu preşedintele acestei ţări.
Joi, după întâlnirea cu Mihail Şaakashvili, preşedintele Traian Băsescu va efectua o vizită şi în Turcia. Tema principală de discuţie cu toţi şefii de state cu care se va întâlni este situaţia din Georgia şi modul în care acestea ar trebui să gestioneze relaţia cu Rusia.
În timpul conflictului ruso-georgian, preşedintele Băsescu a convocat două şedinţe ale CSAT dedicate acestui subiect. România reafirmă necesitatea respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Georgiei, iar CSAT a decis ca instituţiile abilitate să fie pregătite pentru evacuarea cetăţenilor români din Georgia, dacă situaţia va impune acest lucru, se arată în comunicatul de presă după primul CSAT, de pe data de 10 august. La cea de a doua şedinţă a Consiliului, de pe 12 august, s-a decis ca România să trimită la Tbilisi ajutoare umanitare, în special medicamente şi produse
sanitare, şi ca ţara noastră să se alăture UE şi NATO în promovarea unei soluţii negociate care să aducă stabilitate în zona Caucazului de Sud. Între timp, autorităţile diplomatice române din Georgia au evacuat din statul caucazian câteva zeci de români.
Referitor la ultimele evoluţii din Georgia, preşedintele Dmitri Medvedev a anunţat marţi că până la 22 august Rusia îşi va retrage trupele din Georgia până pe poziţiile decise în acordul mediat de Franţa.
Ţările din NATO au somat tot marţi Rusia să îşi respecte promisiunile privitoare la retragerea trupelor din Georgia, fără a adopta totuşi măsuri severe pentru a face Moscova să acţioneze în acest sens. Miniştrii de Externe din NATO au decis înfiinţarea unei Comisii NATO-Georgia şi menţinerea în acelaşi timp a Consiliului NATO-Rusia, a anunţat secretarul general al Alianţei, Jaap de Hoop Scheffer. În acelaşi timp, secretarul general a anunţat că structura de cooperare dintre NATO şi Rusia - Consiliul NATO-Rusia - rămâne în vigoare, dar deocamdată nu poate fi convocat, până când Rusia nu-şi va retrage trupele din Georgia.
"Lucrurile nu se mai pot petrece ca până acum în relaţia NATO cu Rusia", a spus Scheffer.
Înainte de vizita în Georgia, Traian Băsescu va merge mâine în Ucraina şi Moldova, unde se va întâlni cu liderii acestor ţări Viktor Iuşcenco, respectiv Vladimir Voronin.
Ulterior, Băsescu se va îndrepta spre Azerbaijan, unde va avea discuţii cu preşedintele acestei ţări.
Joi, după întâlnirea cu Mihail Şaakashvili, preşedintele Traian Băsescu va efectua o vizită şi în Turcia. Tema principală de discuţie cu toţi şefii de state cu care se va întâlni este situaţia din Georgia şi modul în care acestea ar trebui să gestioneze relaţia cu Rusia.
În timpul conflictului ruso-georgian, preşedintele Băsescu a convocat două şedinţe ale CSAT dedicate acestui subiect. România reafirmă necesitatea respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Georgiei, iar CSAT a decis ca instituţiile abilitate să fie pregătite pentru evacuarea cetăţenilor români din Georgia, dacă situaţia va impune acest lucru, se arată în comunicatul de presă după primul CSAT, de pe data de 10 august. La cea de a doua şedinţă a Consiliului, de pe 12 august, s-a decis ca România să trimită la Tbilisi ajutoare umanitare, în special medicamente şi produse
sanitare, şi ca ţara noastră să se alăture UE şi NATO în promovarea unei soluţii negociate care să aducă stabilitate în zona Caucazului de Sud. Între timp, autorităţile diplomatice române din Georgia au evacuat din statul caucazian câteva zeci de români.
Referitor la ultimele evoluţii din Georgia, preşedintele Dmitri Medvedev a anunţat marţi că până la 22 august Rusia îşi va retrage trupele din Georgia până pe poziţiile decise în acordul mediat de Franţa.
Ţările din NATO au somat tot marţi Rusia să îşi respecte promisiunile privitoare la retragerea trupelor din Georgia, fără a adopta totuşi măsuri severe pentru a face Moscova să acţioneze în acest sens. Miniştrii de Externe din NATO au decis înfiinţarea unei Comisii NATO-Georgia şi menţinerea în acelaşi timp a Consiliului NATO-Rusia, a anunţat secretarul general al Alianţei, Jaap de Hoop Scheffer. În acelaşi timp, secretarul general a anunţat că structura de cooperare dintre NATO şi Rusia - Consiliul NATO-Rusia - rămâne în vigoare, dar deocamdată nu poate fi convocat, până când Rusia nu-şi va retrage trupele din Georgia.
"Lucrurile nu se mai pot petrece ca până acum în relaţia NATO cu Rusia", a spus Scheffer.
Chiriile nu mai explodează la toamnă
Analiştii imobiliari consideră că, spre deosebire de anul trecut, sosirea studenţilor în centrele universitare nu va mai duce la majorări spectaculoase ale chiriilor.
Faţă de anul trecut, în toamna lui 2008, odată cu venirea studenţilor la facultate, preţurile nu vor creşte cu mai mult de 10%. Proprietarii de locuinţe au început să-şi scoată casele
la închiriat în aşteptarea studenţilor care nu vor prinde un loc în cămin. Odată cu speranţa unui nou val de chiriaşi, oamenii au şi urcat puţin preţurile, dar nesemnificativ faţă de perioada similară a anului trecut, după cum apreciază analiştii imobiliari.
Tinerii care vin în centrele universitare - şi care nu au unde sta - pot închiria o garsonieră la preţuri între 100-450 de euro
la Braşov, 200-300 de euro la Timişoara şi 400-450 de euro la Bucureşti. În schimb, cei care vor studia la Sibiu pot găsi garsoniere de închiriat la maximum 180 de euro pe lună.
Apartamente mai multe, preţuri mai mici
Unul dintre motivele rămânerii pe loc a preţurilor ar putea fi şi faptul că stagnarea din zona vânzărilor de apartamente a dus la o creştere a numărului de locuinţe scoase la închiriere, adică la o ofertă mai apropiată de cerere, după cum arată datele unui studiu al anunturiparticulari. ro, dat publicităţii luni seară. Analizele mai arată că blocajul de pe piaţa vânzărilor imobiliare va afecta în curând şi preţul chiriilor.
Astfel, numărul de oferte pentru apartamentele de închiriat a crescut în ultima lună cu variaţii între 8,8% şi 26,8%. Potrivit monitorizării anunturiparticulari.ro, preţurile vor creşte de luna viitoare, când cererea pe piaţă se măreşte odată cu începerea noului an universitar.
„În perioada asta e linişte pentru că principalul client este studentul. În ansamblu, 2008 este mai trist ca 2007, oamenii sunt rezervaţi, toată lumea ţine la preţ. La începutul lui septembrie vom avea majorări de maximum 7%-10%.
Nu vor fi creşteri spectaculoase, pentru că piaţa nu suportă mai mult“, a precizat Victor Mihalache, director Accord Real Estate&Consulting.
Închiriere în loc de vânzare
Potrivit raportului anunturiparticulari. ro, în luna iulie, creşterea cea mai mare a ofertei a fost înregistrată la apartamentele cu patru camere, unde proprietarii au scos spre închiriere un număr de 118 imobile.
Cea mai mică fluctuaţie a fost în cazul apartamentelor cu două camere, unde numărul imobilelor scoase la închiriere de particulari a crescut cu doar 8,8%. „Anul acesta există, într-adevăr, un număr de apartamente ce trebuiau să fie vândute, dar, pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, proprietarii au optat pentru închiriere. Acest lucru poate contracara uşor creşterea chiriilor“, a explicat Liviu Ureche, specialist în domeniul imobiliar.
Prea puţine locuri pentru studenţi
Faţă de anul trecut, în toamna lui 2008, odată cu venirea studenţilor la facultate, preţurile nu vor creşte cu mai mult de 10%. Proprietarii de locuinţe au început să-şi scoată casele
la închiriat în aşteptarea studenţilor care nu vor prinde un loc în cămin. Odată cu speranţa unui nou val de chiriaşi, oamenii au şi urcat puţin preţurile, dar nesemnificativ faţă de perioada similară a anului trecut, după cum apreciază analiştii imobiliari.
Tinerii care vin în centrele universitare - şi care nu au unde sta - pot închiria o garsonieră la preţuri între 100-450 de euro
la Braşov, 200-300 de euro la Timişoara şi 400-450 de euro la Bucureşti. În schimb, cei care vor studia la Sibiu pot găsi garsoniere de închiriat la maximum 180 de euro pe lună.
Apartamente mai multe, preţuri mai mici
Unul dintre motivele rămânerii pe loc a preţurilor ar putea fi şi faptul că stagnarea din zona vânzărilor de apartamente a dus la o creştere a numărului de locuinţe scoase la închiriere, adică la o ofertă mai apropiată de cerere, după cum arată datele unui studiu al anunturiparticulari. ro, dat publicităţii luni seară. Analizele mai arată că blocajul de pe piaţa vânzărilor imobiliare va afecta în curând şi preţul chiriilor.
Astfel, numărul de oferte pentru apartamentele de închiriat a crescut în ultima lună cu variaţii între 8,8% şi 26,8%. Potrivit monitorizării anunturiparticulari.ro, preţurile vor creşte de luna viitoare, când cererea pe piaţă se măreşte odată cu începerea noului an universitar.
„În perioada asta e linişte pentru că principalul client este studentul. În ansamblu, 2008 este mai trist ca 2007, oamenii sunt rezervaţi, toată lumea ţine la preţ. La începutul lui septembrie vom avea majorări de maximum 7%-10%.
Nu vor fi creşteri spectaculoase, pentru că piaţa nu suportă mai mult“, a precizat Victor Mihalache, director Accord Real Estate&Consulting.
Închiriere în loc de vânzare
Potrivit raportului anunturiparticulari. ro, în luna iulie, creşterea cea mai mare a ofertei a fost înregistrată la apartamentele cu patru camere, unde proprietarii au scos spre închiriere un număr de 118 imobile.
Cea mai mică fluctuaţie a fost în cazul apartamentelor cu două camere, unde numărul imobilelor scoase la închiriere de particulari a crescut cu doar 8,8%. „Anul acesta există, într-adevăr, un număr de apartamente ce trebuiau să fie vândute, dar, pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, proprietarii au optat pentru închiriere. Acest lucru poate contracara uşor creşterea chiriilor“, a explicat Liviu Ureche, specialist în domeniul imobiliar.
Prea puţine locuri pentru studenţi
Spaga pentru halatele albe, consfintita prin lege
egea drepturilor pacientului nr. 46/2003, aprobata de Parlament in timpul guvernarii PSD, alimenteaza balaurul coruptiei din spitale, pe care autoritatile nu indraznesc sa-l spintece o data pentru totdeauna. In aceasta lege, spaga pentru cadrele medicale figureaza – culmea ironiei – ca "drept al pacientului la tratament si ingrijire medicala" ("Pacientul poate oferi angajatilor sau unitatii unde a fost ingrijit plati suplimentare sau donatii".)
Sumele "la negru" din plicurile multor angajati din sanatate au ajuns la 360 milioane de dolari pe an, insa reprezentantii societatii civile si ai breslei halatelor albe sustin ca este greu de gasit o solutie in problema coruptiei din spitale, atata vreme cat "sistemul atentii-lor" are o traditie solida la romani.
Mult timp, aceasta coruptie a fost acceptata tacit de populatie, deoarece ea nu putea fi disociata de statutul financiar precar al oamenilor in halate albe. Acum insa, situatia celor mai multi medici (cu exceptia celor tineri) s-a schimbat si acest lucru poate fi benefic atat pentru calitatea serviciilor din sanatate, cat si pentru lupta anticoruptie. Specialistii au ajuns sa castige, potrivit caselor judetene de asigurari de sanatate, venituri de 2.000-5.000 de euro pe luna, gratie sporurilor aplicate la salariile de baza si garzilor efectuate. Majorarea in continuare a salariilor medicilor ar putea fi o solutie antispaga, insa cu efecte limitate, crede Adrian Moraru, de la Institutul pentru Politici Publice. Moraru sustine ca, in ciuda cresterilor de venituri, vor mai exista doctori tentati sa ia bani de la pacienti, deoarece ei se considera indreptatiti sa faca parte "dintr-o clasa
sociala superioara, mai buna".
VENITURI DE TOP PE LUNA IULIE
Psihiatrie: 5.000 euro
Dermatologie: 4.200 euro
» Legea 46/2003, aprobata de Parlament in timpul guvernarii PSD, le tine deschisa cadrelor medicale poarta spagii. Actul normativ nominalizeaza, in capitolul "Drepturile pacientului", si dreptul de a le oferi angajatilor spitalelor "plati suplimentare sau donatii".
» Multa vreme coruptia din spitale a fost acceptata tacit de populatie, deoarece ea nu putea fi disociata de statutul financiar precar al oamenilor in halate albe. Acum insa situatia celor mai multi medici (cu exceptia celor tineri) s-a schimbat si acest lucru este benefic. Ei au venituri de 2.000-5.000 euro pe luna.
Daca mult timp dupa 1989 problema spagii pentru medicii si asistentele din spitale a fost considerata un subiect tabu, pe considerentul ca "oricine poate avea nevoie, la un moment dat, de medic", din 2004, o data cu intensificarea luptei anticoruptie din Romania, ea inceput sa fie recunoscuta si discutata deschis. Declaratiile razboinice ale ministrului Sanatatii, Eugen Nicolaescu, impotriva "mafiei halatelor albe" i-au stimulat pe reprezentantii societatii civile in gasirea unor solutii anti-spaga, care sa-i vizeze atat pe angajatii spitalelor, cat si pe pacientii care accepta sa cotizeze pentru "a fi tratati omeneste" sau "pentru a nu muri".
Printre solutiile conturate s-au numarat: legalizarea mitei; introducerea unor taxe private pentru serviciile medicale oferite asiguratilor (asa-numita "spaga cu chitanta", impozabila); directionarea tuturor atentiilor banesti spre un fond al spitalului, care sa poata fi folosit pentru dotari, amenajari si premierea personalului; impozitarea dubla a medicilor care iau bani de la pacienti; trecerea la sistemul asigurarilor medicale private; introducerea termenului de "frauda" in legea privind exercitarea profesiei de medic; instituirea coplatilor care sa descurajeze acordarea altor atentii de catre pacient (o consultatie la medicul de familie ar costa, in acest sistem, 5 euro, una la medicul specialist, 15 euro, iar o zi de internare in spital, intre 5 si 10 euro etc.); stabilirea tipului de "atentii" pe care pacientii le pot oferi medicilor si a valorii acestora.
Solutia inlocuirii spagii cu taxe legale
a fost respinsa in cele din urma de reprezentantii Ministerului Sanatatii. "Noi nu credem astazi ca Romania are capacitatea de a suporta orice fel de taxa pusa pe buzunarul cetateanului, indiferent ca ea e mica sau e mare. Omul da atunci cand considera el. Cand ii faci obligativitate, deja omul este suparat si nu accepta", arata la vremea respectiva ministrul Eugen Nicolaescu.
Ruptura intre bolnav si sistem
Declaratii transante impotriva coruptiei din sistemul medical au venit chiar de la reprezentantii medicilor. Presedintele Colegiului Medicilor din Cluj, profesorul de chirurgie cardio-vasculara Mircea Barsan, a propus, la inceputul acestui an, o dezbatere nationala pe tema fenomenului coruptiei in halate albe, deoarece aceasta afecteaza imaginea intregii bresle. "Se va ajunge la o ruptura majora intre omul bolnav si sistemul medical. Bolnavul nu va mai vrea sa se duca la doctor. (…) Uneori imi este rusine ca sunt doctor, din cauza vehicularii acestei coruptii. Bolnavul nu mai are incredere in sistemul medical. Consider execrabila conditionarea de catre medic a efectuarii unei operatii de primire a unor cadouri. Acela nu este medic", atentiona Barsan. Profesorul sustinea ca, in cazul unora dintre medici, majorarea salariilor nu ar elimina mita, deoarece ei "sunt obisnuiti sa fie rasplatiti pentru munca lor", si avansa trei solutii pentru eliminarea coruptiei din spitale: 1. condamnarea la inchisoare a medicilor care conditioneaza actul medical de primirea unor foloase necuvenite; 2. impozitarea cadourilor si 3. un control mai riguros al averilor cadrelor medicale, deoarece unele dintre ele "isi construiesc case si conduc masini care nu sunt pe masura salariilor primite".
Medicii suedezi isi declara bomboanele
Solutiile antispaga in sanatate
sunt greu de gasit, in conditiile in care mecanismul prin care medicii s-au descurcat atat in sistemul comunist, cat si acum, inca functioneaza, sustine Adrian Moraru, director de programe al Institutului de Politici Publice (IPP): "Am venit cu un sistem al atentiilor bine pus la punct, iar la nivelul mentalitatii s-a impamantenit acest lucru". Solutia cea mai simpla ar fi, dupa parerea lui Adrian Moraru, ca medicilor sa li se dea un salariu mai mare. Cu toate acestea, tot directorul IPP subliniaza faptul ca ne-am confrunta cu o problema de mentalitate, deoarece, chiar si cu o marire salariala, "medicii vor fi in continuare tentati sa ia". Adrian Moraru a precizat ca in alte tari, precum Suedia, medicii ii spun managerului spitalului si daca au primit o cutie cu bomboane, de teama de a nu fi sanctionati.
Moraru arata ca "multi medici se considera indreptatiti, pe baza studiilor indelungate si dificile pe care le-au urmat, sa faca parte dintr-o clasa sociala superioara, mai buna". Expertul mai sustine ca sistemul este cu atat mai viciat cu cat "fiecare pat de spital se plateste, iar medicii isi cumpara unul sau doua saloane". Exista, in opinia lui Adrian Moraru, si "medici prosti", respectiv cei care conditioneaza actul medical de plata spagii: "Acestia sunt cei care nu au trecere la pacienti si si-au platit cu bani grei locul in spital. In aceste conditii, investitia lor trebuie recuperata din spaga". Expertul IPP spune ca, "desi unii medicii au cel mai mare profit de la distribuitorii de medicamente – daca le recomanda pacientilor medicamentul produs de firma respectiva – , ei nu se dau in laturi sa ia si banii bolnavilor".
O lege pro-coruptie
Lupta anticoruptie din sistemul sanitar s-a dus insa numai la nivel declarativ. Autoritatile si liderii halatelor albe au tinut cu dintii de legea care le deschide cadrelor sanitare poarta spagii. Astfel, oferirea mitei este stipulata in Legea 46/2003 a drepturilor pacientului, semnata de Nicolae Vacaroiu si Viorel Hrebenciuc (vezi facsimil), care prevede ca "pacientul poate oferi angajatilor sau unitatii unde a fost ingrijit plati suplimentare sau donatii, cu respectarea legii". Culmea ironiei este ca spaga, redenumita "plata suplimentara", figureaza in lege ca "drept al pacientului la tratament si ingrijire medicala". Ultuitor este si faptul ca, atunci cand si-a asumat raspunderea in Parlament pentru pachetul legislativ privind reforma in sanatate, Guvernul Tariceanu nu a abrogat si controversatul art. 34 din Legea 46, care lasa sa dea in clocot coruptia din spitale.
Spre desosebire de guvernele capitaliste, regimul comunist avea parghii legislative puternice impotriva cadrelor medicale care acceptau spaga – Codul penal, Legea ilicitului, diverse decrete etc., care mai temperau mita. De pilda, Decretul 279/1983 privind reglementarea asistentei medicale cu plata, semnat de Ceausescu, interzicea personalului medical care se deplasa la domiciliul bolnavilor sa primeasca bani peste tarifele stabilite, iar Legea 3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei permitea controlul strict al respectarii normelor de etica profesionala si de deontologie medicala, de catre adunarile generale ale oamenilor muncii din spitale.
» CAt de mare este spaga?
Medicii romani incaseaza anual o spaga de 360 de milioane de dolari, echivalentul a 0,3% din Produsul Intern Brut (PIB), de la pacienti si de la companiile farmaceutice din tara, potrivit unui studiu realizat recent de firma de consultanta Legicon si de institutul de sondare CURS. Mai mult, jumatate dintre romani nu dau spaga din proprie initiativa, ci pentru ca "asa li se solicita", iar de cele mai multe ori "plata" este efectuata inainte de prescrierea tratamentului sau de interventia chirurgicala. Potrivit studiului, romanii scot din buzunare, in medie, 5 euro pentru medicul de familie, 12 euro pentru medicul din ambulator si 51 de euro pentru medicul din spital.
Colegiul Medicilor din RomAnia
"Nici un medic nu a fost prins"
Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania (CMR), spune ca din cei 47.000 de medici din Romania, nici unul nu a fost prins luand spaga. Astarastoae recunoaste existenta in Legea drepturilor pacientului a unor prevederi care permit recompensarea medicilor de catre fostii pacienti. "Inainte si in timpul activitatii medicale, medicii nu au dreptul sa primeasca recompense, insa, dupa ce persoana nu mai este pacient, ea poate sa-si recompenseze doctorul material sau altfel", sustine presedintele CMR. Cu toate acestea, dintre cei 47.000 de medici romani pe care ii are in subordine, presedintele Colegiului Medicilor sustine ca nu s-a intamplat sa fie prins vreunul luand spaga pana acum, mai cu seama ca spaga este "un lucru greu de dovedit". In cazul in care ar fi totusi prinsi cu ocaua mica, medicii risca sanctiuni disciplinare sau juridice, dar acestea sunt discutabile, in conditiile in care Legea drepturilor pacientului ii protejeaza. Sanctiunile disciplinare merg, conform lui Vasile Astarastoae, pana la ridicarea dreptului de libera practica, insa acestea sunt stabilite tot de Colegiul Medicilor.
Lefurile cresc, ciubucul ramane
Veniturile unor medici depasesc 4.000 de euro pe luna
» Desi salariile de baza ale medicilor din spitale nu sunt foarte mari, acestia pot ajunge la venituri consistente, de mii de euro pe luna, primind sporuri care difera de la o specialitate la alta si efectuand garzi.
» Cel mai bine platiti sunt psihiatrii, chirurgii, dermatologii si legistii, potrivit evidentelor caselor judetene de asigurari de sanatate si ale spitalelor.
Din datele care ne-au fost oferite de casele judetene de asigurari de sanatate si chiar de managerii mai multor spitale, reiese ca mii de medici din toata tara sunt platiti la fel ca presedintele Romaniei sau mult mai bine decat acesta. Un psihiatru din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Constanta (SCJU) a ajuns sa castige lunar 5.000 de euro. "Medicii din unitatile sanitare constantene pot ajunge, cu sporuri, la venituri destul de mari", declara directorul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Constanta, dr. Liviu Mocanu. In spital, peste 80% din personal este incadrat la venitul maxim. Salariul de baza este de 1.200 lei, plus sporurile, iar veniturile medii ale medicilor sunt cuprinse intre 7.000 si 12.000 lei (circa 2.000-2.400 euro). Un dermatolog a ajuns sa castige astfel 147 milioane lei vechi pe luna (4.200 euro).
La Spitalul de Urgenta "Sf. Apostol Andrei" din Galati, veniturile medicilor, incluzand garzile si sporurile, sunt de 4.818 lei (1.376 euro) – un medic sef la chirurgie, 3.734 lei (1.066 euro) – un medic primar chirurg, 3.506 lei (1.000 euro) – un medic-sef la medicina interna.
In Iasi nu exista medici platiti cu 100 milioane lei lunar, insa veniturile lor se apropie de 70-75 milioane lei (peste 2.000 euro). "Nu exista venituri de peste 100 milioane lei in nici un spital din Iasi. Am dori sa fie asa, dar maximum de venit este undeva in jurul a 7.000-7.500 lei, in aceasta incluzandu-se toate sporurile, functiile si garzile sau orele suplimentare efectuate. Daca adunati la aceste venituri si pe cele din activitatea didactica, atunci veniturile ajung la peste 10.000 lei (2.857 euro-n.n.)", precizeaza dr. Mihnea Hurmuzachi, directorul Casei de Asigurari de Sanatate Iasi.
In judetul Hunedoara, potrivit datelor Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, cel mai bine castiga medicii psihiatri, al caror venit maxim, la 7 ore lucrate, este de 9.607,951 lei (2.744 euro), in timp ce venitul mediu este de 8.481,82 lei (2.423 euro). Nici medicii specializati in dermatologie nu se pot plange, venitul mediu fiind de 5.854,19 lei, iar cel maxim – de 7.780 lei. Un medic de medicina interna are un venit mediu de 4.039 lei, in timp ce venitul maxim este de 4.979 lei. In acelasi timp, venitul mediu al unui medic chirurg este de 3.204 lei, iar cel maxim este de 4.573,01 lei.
In judetul Cluj, cel mai mare venit al unui medic este de 15.800 lei (4.514 euro), sustin surse din mediul sindical. Oficial, reprezentantii Casei Judetene de Asigurari de Sanatate spun ca nu pot oferi date legate de veniturile doctorilor.
Medicii de specialitate din ambulatoriile spitalelor au si in judetul Alba venituri importante. Adaugand la salariul normal toate sporurile de care ei beneficiaza, plus contravaloarea garzilor, se ajunge la sume lunare care se apropie, in unele cazuri, de 15.000 lei. Printre cei mai bine platiti medici din Alba sunt psihiatrii si chirurgii. Un medic psihiatru castiga in medie 11.000 lei, dar poate ajunge si la un venit maxim de 14.500 lei. Medicii chirurgi pot sa obtina un venit maxim de 13.000 lei, majoritatea incasand aproximativ 9.000-10.000 lei. Medicina interna este, de asemenea, o specialitate "banoasa", veniturile lunare ale medicilor din aceasta categorie fiind cuprinse intre 7.000 (mediu) si 10.000 (maxim).
In Spitalul Judetean Tulcea, toti medicii specialisti au salarii de baza de 1.761 lei. Ei ajung insa la sume consistente efectuand garzi si primind sporuri care difera de la o specialitate la alta: psihiatrie – 6.948 lei, chirurgie – 5.109 lei, interne – 4.129 lei si dermatologie – 2.479 lei. In Spitalul Judetean Vaslui, salariile medicilor variaza, ca peste tot in tara, in functie de specializare si numarul de garzi efectuate. Conform informatiilor primite de la dr. Carmen Rotaru, directorul medical al spitalului, cele mai mari salarii pe luna iulie sunt in Sectia Chirurgie. Un medic de aici va primi in jur de 5.000 lei salariu, in timp ce un coleg de-al sau va incasa in jur de 4.500. "Media pe sectiile Psihiatrie, Medicina Interna si Chirurgie este de 3.200-3.800 lei. Vorbim aici de sume in care sunt incluse si garzile, avand in vedere ca este perioada de concedii. La Pediatrie, media salariilor medicilor urca undeva catre 4.000 lei", explica dr. Rotaru.
Nici la Spitalul Judetean Bistrita veniturile medicilor nu sunt modeste. De la 1 iulie, toti medicii primari din toate specialitatile au salarii de incadrare incepand cu 2.094 lei, la care se adauga sumele din sporuri si garzi, care pot ridica veniturile lunare pana la 7-8.000 lei brut. In orasul Beclean, un medic specialist psihiatru castiga 5.225 de lei brut, un medic chirurg are un venit brut de 4.615 lei, iar un medic primar de medicina interna, care are si functia de director medical, castiga 6.210 lei brut. In spitalul orasenesc din Nasaud, un medic specialist de anestezie-terapie intensiva are, cu garzi cu tot, un venit brut de 6.275 lei, in timp ce un medic primar de medicina interna poate castiga 5.270 lei brut.
Directorul medical al Spitalului Judetean de Urgenta din Baia Mare, dr. Sabin Nemes Bota, arata, la randul sau, ca salariile medii ale medicilor primari din specializarile Interne si Chirurgie sunt de 1.600 lei pe luna, maximele fiind de 2.100 lei. La acestea se adauga diverse sporuri (de exemplu, sporul de sala de operatie este de 7%, sporul de garda – 15-20% etc.). "Dar de la 1 iulie s-au aplicat cresteri salariale de circa 19%, asa ca, luna viitoare, salariile nete care le vor fi virate pe card
medicilor primari vor fi de aproximativ 4.000, 4.000 si ceva de lei", afirma dr. Nemes Bota.
Managerul Spitalului de Boli Infectioase, Dermato-Venerice si Psihiatrie din Baia Mare, Viorica Chereches, spune ca salariile medicilor primari din specializarile dermatologie si psihiatrie sunt de 1.700-2.000 lei, la care se adauga sporurile in functie de fisa de evaluare, negociate cu conducerea spitalului. Acestea variaza de la 15-25% la specialistii in infectioase la 50-100% la medicii primari.
O realitate cruda
In Craiova, mita pentru sugar
Cel mai bine platite slujbe de medici din Dolj sunt cele din spitalele clinice de urgenta. Spre exemplu, salariul mediu de incadrare pentru un medic primar de la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova este de 1.797 lei, in timp ce salariul mediu de incadrare pentru un medic specialist este de 1.560 lei. La acestea se adauga insa tot felul de sporuri care umfla considerabil valoarea veniturilor ce intra in buzunarele medicilor doljeni. Una dintre sursele suplimentare de venit o constituie orele de garda. Dupa cum ne-au spus responsabilii de la personal, medicii executa lunar o medie de 60 de ore de garda. O ora de garda este platita diferit, in functie de salariul de incadrare al fiecarui medic. Astfel, un medic primar va fi platit cu 12,22 lei/ora, deci va mai castiga lunar alte 733,46 lei ca venit suplimentar. Un medic specialist este platit cu 10,612 lei/ora pentru garda, deci va avea la sfarsitul lunii un plus de 636,73 lei. Toate categoriile de medici primesc sporul normal de vechime, care merge pana la 25%, pentru o vechime in munca mai mare de 20 de ani. In functie de specialitatea fiecarui medic, se adauga sporuri specifice. Astfel, un chirurg va avea un spor specific de 25%, la care se adauga sporul de preventie de 11%, precum si un spor de conditii deosebite de munca de 15%. Daca are si doctoratul, medicul va primi inca un spor de 15%. Astfel, salariul de baza se dubleaza. Responsabilii din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Craiova spun ca majoritatea medicilor de aici sunt si cadre universitare. Ei au o norma intreaga in invatamant si o jumatate de norma la spital. Dincolo de sporurile acordate din buget, medicii isi rotunjesc veniturile cu diversele "cadouri" din partea pacientilor "recunoscatori". In Craiova, o operatie cezariana costa, de pilda, circa 300 lei, bani pe care ii primeste medicul principal. La acesti bani negri se adauga 100 lei pentru "mana a doua" si inca 100 lei pentru anestezist. Asistentele trebuie sa primeasca si ele 10-30 lei fiecare, ciocolata, tigari, precum si un supliment de 5 lei pentru diverse operatiuni necesare, cum ar fi spalarea mamei dupa operatie. Dupa venirea pe lume a celui mic, banii merg catre alte asistente. Un supliment de cel putin 5 lei trebuie platit pentru: schimbarea scutecului murdar, manipularea cu grija a sugarului, inlesnirea vizitelor la sugar etc. Intr-o sectie de chirurgie, tarifele depind de cat de complicata este interventia. Pentru o interventie medie, pretul este de 500 lei. Tot 500 lei costa si o interventie chirurgicala efectuata la ortopedie, la care se adauga 200 lei platiti anestezistului.
Sumele "la negru" din plicurile multor angajati din sanatate au ajuns la 360 milioane de dolari pe an, insa reprezentantii societatii civile si ai breslei halatelor albe sustin ca este greu de gasit o solutie in problema coruptiei din spitale, atata vreme cat "sistemul atentii-lor" are o traditie solida la romani.
Mult timp, aceasta coruptie a fost acceptata tacit de populatie, deoarece ea nu putea fi disociata de statutul financiar precar al oamenilor in halate albe. Acum insa, situatia celor mai multi medici (cu exceptia celor tineri) s-a schimbat si acest lucru poate fi benefic atat pentru calitatea serviciilor din sanatate, cat si pentru lupta anticoruptie. Specialistii au ajuns sa castige, potrivit caselor judetene de asigurari de sanatate, venituri de 2.000-5.000 de euro pe luna, gratie sporurilor aplicate la salariile de baza si garzilor efectuate. Majorarea in continuare a salariilor medicilor ar putea fi o solutie antispaga, insa cu efecte limitate, crede Adrian Moraru, de la Institutul pentru Politici Publice. Moraru sustine ca, in ciuda cresterilor de venituri, vor mai exista doctori tentati sa ia bani de la pacienti, deoarece ei se considera indreptatiti sa faca parte "dintr-o clasa
sociala superioara, mai buna".
VENITURI DE TOP PE LUNA IULIE
Psihiatrie: 5.000 euro
Dermatologie: 4.200 euro
» Legea 46/2003, aprobata de Parlament in timpul guvernarii PSD, le tine deschisa cadrelor medicale poarta spagii. Actul normativ nominalizeaza, in capitolul "Drepturile pacientului", si dreptul de a le oferi angajatilor spitalelor "plati suplimentare sau donatii".
» Multa vreme coruptia din spitale a fost acceptata tacit de populatie, deoarece ea nu putea fi disociata de statutul financiar precar al oamenilor in halate albe. Acum insa situatia celor mai multi medici (cu exceptia celor tineri) s-a schimbat si acest lucru este benefic. Ei au venituri de 2.000-5.000 euro pe luna.
Daca mult timp dupa 1989 problema spagii pentru medicii si asistentele din spitale a fost considerata un subiect tabu, pe considerentul ca "oricine poate avea nevoie, la un moment dat, de medic", din 2004, o data cu intensificarea luptei anticoruptie din Romania, ea inceput sa fie recunoscuta si discutata deschis. Declaratiile razboinice ale ministrului Sanatatii, Eugen Nicolaescu, impotriva "mafiei halatelor albe" i-au stimulat pe reprezentantii societatii civile in gasirea unor solutii anti-spaga, care sa-i vizeze atat pe angajatii spitalelor, cat si pe pacientii care accepta sa cotizeze pentru "a fi tratati omeneste" sau "pentru a nu muri".
Printre solutiile conturate s-au numarat: legalizarea mitei; introducerea unor taxe private pentru serviciile medicale oferite asiguratilor (asa-numita "spaga cu chitanta", impozabila); directionarea tuturor atentiilor banesti spre un fond al spitalului, care sa poata fi folosit pentru dotari, amenajari si premierea personalului; impozitarea dubla a medicilor care iau bani de la pacienti; trecerea la sistemul asigurarilor medicale private; introducerea termenului de "frauda" in legea privind exercitarea profesiei de medic; instituirea coplatilor care sa descurajeze acordarea altor atentii de catre pacient (o consultatie la medicul de familie ar costa, in acest sistem, 5 euro, una la medicul specialist, 15 euro, iar o zi de internare in spital, intre 5 si 10 euro etc.); stabilirea tipului de "atentii" pe care pacientii le pot oferi medicilor si a valorii acestora.
Solutia inlocuirii spagii cu taxe legale
a fost respinsa in cele din urma de reprezentantii Ministerului Sanatatii. "Noi nu credem astazi ca Romania are capacitatea de a suporta orice fel de taxa pusa pe buzunarul cetateanului, indiferent ca ea e mica sau e mare. Omul da atunci cand considera el. Cand ii faci obligativitate, deja omul este suparat si nu accepta", arata la vremea respectiva ministrul Eugen Nicolaescu.
Ruptura intre bolnav si sistem
Declaratii transante impotriva coruptiei din sistemul medical au venit chiar de la reprezentantii medicilor. Presedintele Colegiului Medicilor din Cluj, profesorul de chirurgie cardio-vasculara Mircea Barsan, a propus, la inceputul acestui an, o dezbatere nationala pe tema fenomenului coruptiei in halate albe, deoarece aceasta afecteaza imaginea intregii bresle. "Se va ajunge la o ruptura majora intre omul bolnav si sistemul medical. Bolnavul nu va mai vrea sa se duca la doctor. (…) Uneori imi este rusine ca sunt doctor, din cauza vehicularii acestei coruptii. Bolnavul nu mai are incredere in sistemul medical. Consider execrabila conditionarea de catre medic a efectuarii unei operatii de primire a unor cadouri. Acela nu este medic", atentiona Barsan. Profesorul sustinea ca, in cazul unora dintre medici, majorarea salariilor nu ar elimina mita, deoarece ei "sunt obisnuiti sa fie rasplatiti pentru munca lor", si avansa trei solutii pentru eliminarea coruptiei din spitale: 1. condamnarea la inchisoare a medicilor care conditioneaza actul medical de primirea unor foloase necuvenite; 2. impozitarea cadourilor si 3. un control mai riguros al averilor cadrelor medicale, deoarece unele dintre ele "isi construiesc case si conduc masini care nu sunt pe masura salariilor primite".
Medicii suedezi isi declara bomboanele
Solutiile antispaga in sanatate
sunt greu de gasit, in conditiile in care mecanismul prin care medicii s-au descurcat atat in sistemul comunist, cat si acum, inca functioneaza, sustine Adrian Moraru, director de programe al Institutului de Politici Publice (IPP): "Am venit cu un sistem al atentiilor bine pus la punct, iar la nivelul mentalitatii s-a impamantenit acest lucru". Solutia cea mai simpla ar fi, dupa parerea lui Adrian Moraru, ca medicilor sa li se dea un salariu mai mare. Cu toate acestea, tot directorul IPP subliniaza faptul ca ne-am confrunta cu o problema de mentalitate, deoarece, chiar si cu o marire salariala, "medicii vor fi in continuare tentati sa ia". Adrian Moraru a precizat ca in alte tari, precum Suedia, medicii ii spun managerului spitalului si daca au primit o cutie cu bomboane, de teama de a nu fi sanctionati.
Moraru arata ca "multi medici se considera indreptatiti, pe baza studiilor indelungate si dificile pe care le-au urmat, sa faca parte dintr-o clasa sociala superioara, mai buna". Expertul mai sustine ca sistemul este cu atat mai viciat cu cat "fiecare pat de spital se plateste, iar medicii isi cumpara unul sau doua saloane". Exista, in opinia lui Adrian Moraru, si "medici prosti", respectiv cei care conditioneaza actul medical de plata spagii: "Acestia sunt cei care nu au trecere la pacienti si si-au platit cu bani grei locul in spital. In aceste conditii, investitia lor trebuie recuperata din spaga". Expertul IPP spune ca, "desi unii medicii au cel mai mare profit de la distribuitorii de medicamente – daca le recomanda pacientilor medicamentul produs de firma respectiva – , ei nu se dau in laturi sa ia si banii bolnavilor".
O lege pro-coruptie
Lupta anticoruptie din sistemul sanitar s-a dus insa numai la nivel declarativ. Autoritatile si liderii halatelor albe au tinut cu dintii de legea care le deschide cadrelor sanitare poarta spagii. Astfel, oferirea mitei este stipulata in Legea 46/2003 a drepturilor pacientului, semnata de Nicolae Vacaroiu si Viorel Hrebenciuc (vezi facsimil), care prevede ca "pacientul poate oferi angajatilor sau unitatii unde a fost ingrijit plati suplimentare sau donatii, cu respectarea legii". Culmea ironiei este ca spaga, redenumita "plata suplimentara", figureaza in lege ca "drept al pacientului la tratament si ingrijire medicala". Ultuitor este si faptul ca, atunci cand si-a asumat raspunderea in Parlament pentru pachetul legislativ privind reforma in sanatate, Guvernul Tariceanu nu a abrogat si controversatul art. 34 din Legea 46, care lasa sa dea in clocot coruptia din spitale.
Spre desosebire de guvernele capitaliste, regimul comunist avea parghii legislative puternice impotriva cadrelor medicale care acceptau spaga – Codul penal, Legea ilicitului, diverse decrete etc., care mai temperau mita. De pilda, Decretul 279/1983 privind reglementarea asistentei medicale cu plata, semnat de Ceausescu, interzicea personalului medical care se deplasa la domiciliul bolnavilor sa primeasca bani peste tarifele stabilite, iar Legea 3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei permitea controlul strict al respectarii normelor de etica profesionala si de deontologie medicala, de catre adunarile generale ale oamenilor muncii din spitale.
» CAt de mare este spaga?
Medicii romani incaseaza anual o spaga de 360 de milioane de dolari, echivalentul a 0,3% din Produsul Intern Brut (PIB), de la pacienti si de la companiile farmaceutice din tara, potrivit unui studiu realizat recent de firma de consultanta Legicon si de institutul de sondare CURS. Mai mult, jumatate dintre romani nu dau spaga din proprie initiativa, ci pentru ca "asa li se solicita", iar de cele mai multe ori "plata" este efectuata inainte de prescrierea tratamentului sau de interventia chirurgicala. Potrivit studiului, romanii scot din buzunare, in medie, 5 euro pentru medicul de familie, 12 euro pentru medicul din ambulator si 51 de euro pentru medicul din spital.
Colegiul Medicilor din RomAnia
"Nici un medic nu a fost prins"
Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania (CMR), spune ca din cei 47.000 de medici din Romania, nici unul nu a fost prins luand spaga. Astarastoae recunoaste existenta in Legea drepturilor pacientului a unor prevederi care permit recompensarea medicilor de catre fostii pacienti. "Inainte si in timpul activitatii medicale, medicii nu au dreptul sa primeasca recompense, insa, dupa ce persoana nu mai este pacient, ea poate sa-si recompenseze doctorul material sau altfel", sustine presedintele CMR. Cu toate acestea, dintre cei 47.000 de medici romani pe care ii are in subordine, presedintele Colegiului Medicilor sustine ca nu s-a intamplat sa fie prins vreunul luand spaga pana acum, mai cu seama ca spaga este "un lucru greu de dovedit". In cazul in care ar fi totusi prinsi cu ocaua mica, medicii risca sanctiuni disciplinare sau juridice, dar acestea sunt discutabile, in conditiile in care Legea drepturilor pacientului ii protejeaza. Sanctiunile disciplinare merg, conform lui Vasile Astarastoae, pana la ridicarea dreptului de libera practica, insa acestea sunt stabilite tot de Colegiul Medicilor.
Lefurile cresc, ciubucul ramane
Veniturile unor medici depasesc 4.000 de euro pe luna
» Desi salariile de baza ale medicilor din spitale nu sunt foarte mari, acestia pot ajunge la venituri consistente, de mii de euro pe luna, primind sporuri care difera de la o specialitate la alta si efectuand garzi.
» Cel mai bine platiti sunt psihiatrii, chirurgii, dermatologii si legistii, potrivit evidentelor caselor judetene de asigurari de sanatate si ale spitalelor.
Din datele care ne-au fost oferite de casele judetene de asigurari de sanatate si chiar de managerii mai multor spitale, reiese ca mii de medici din toata tara sunt platiti la fel ca presedintele Romaniei sau mult mai bine decat acesta. Un psihiatru din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Constanta (SCJU) a ajuns sa castige lunar 5.000 de euro. "Medicii din unitatile sanitare constantene pot ajunge, cu sporuri, la venituri destul de mari", declara directorul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Constanta, dr. Liviu Mocanu. In spital, peste 80% din personal este incadrat la venitul maxim. Salariul de baza este de 1.200 lei, plus sporurile, iar veniturile medii ale medicilor sunt cuprinse intre 7.000 si 12.000 lei (circa 2.000-2.400 euro). Un dermatolog a ajuns sa castige astfel 147 milioane lei vechi pe luna (4.200 euro).
La Spitalul de Urgenta "Sf. Apostol Andrei" din Galati, veniturile medicilor, incluzand garzile si sporurile, sunt de 4.818 lei (1.376 euro) – un medic sef la chirurgie, 3.734 lei (1.066 euro) – un medic primar chirurg, 3.506 lei (1.000 euro) – un medic-sef la medicina interna.
In Iasi nu exista medici platiti cu 100 milioane lei lunar, insa veniturile lor se apropie de 70-75 milioane lei (peste 2.000 euro). "Nu exista venituri de peste 100 milioane lei in nici un spital din Iasi. Am dori sa fie asa, dar maximum de venit este undeva in jurul a 7.000-7.500 lei, in aceasta incluzandu-se toate sporurile, functiile si garzile sau orele suplimentare efectuate. Daca adunati la aceste venituri si pe cele din activitatea didactica, atunci veniturile ajung la peste 10.000 lei (2.857 euro-n.n.)", precizeaza dr. Mihnea Hurmuzachi, directorul Casei de Asigurari de Sanatate Iasi.
In judetul Hunedoara, potrivit datelor Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, cel mai bine castiga medicii psihiatri, al caror venit maxim, la 7 ore lucrate, este de 9.607,951 lei (2.744 euro), in timp ce venitul mediu este de 8.481,82 lei (2.423 euro). Nici medicii specializati in dermatologie nu se pot plange, venitul mediu fiind de 5.854,19 lei, iar cel maxim – de 7.780 lei. Un medic de medicina interna are un venit mediu de 4.039 lei, in timp ce venitul maxim este de 4.979 lei. In acelasi timp, venitul mediu al unui medic chirurg este de 3.204 lei, iar cel maxim este de 4.573,01 lei.
In judetul Cluj, cel mai mare venit al unui medic este de 15.800 lei (4.514 euro), sustin surse din mediul sindical. Oficial, reprezentantii Casei Judetene de Asigurari de Sanatate spun ca nu pot oferi date legate de veniturile doctorilor.
Medicii de specialitate din ambulatoriile spitalelor au si in judetul Alba venituri importante. Adaugand la salariul normal toate sporurile de care ei beneficiaza, plus contravaloarea garzilor, se ajunge la sume lunare care se apropie, in unele cazuri, de 15.000 lei. Printre cei mai bine platiti medici din Alba sunt psihiatrii si chirurgii. Un medic psihiatru castiga in medie 11.000 lei, dar poate ajunge si la un venit maxim de 14.500 lei. Medicii chirurgi pot sa obtina un venit maxim de 13.000 lei, majoritatea incasand aproximativ 9.000-10.000 lei. Medicina interna este, de asemenea, o specialitate "banoasa", veniturile lunare ale medicilor din aceasta categorie fiind cuprinse intre 7.000 (mediu) si 10.000 (maxim).
In Spitalul Judetean Tulcea, toti medicii specialisti au salarii de baza de 1.761 lei. Ei ajung insa la sume consistente efectuand garzi si primind sporuri care difera de la o specialitate la alta: psihiatrie – 6.948 lei, chirurgie – 5.109 lei, interne – 4.129 lei si dermatologie – 2.479 lei. In Spitalul Judetean Vaslui, salariile medicilor variaza, ca peste tot in tara, in functie de specializare si numarul de garzi efectuate. Conform informatiilor primite de la dr. Carmen Rotaru, directorul medical al spitalului, cele mai mari salarii pe luna iulie sunt in Sectia Chirurgie. Un medic de aici va primi in jur de 5.000 lei salariu, in timp ce un coleg de-al sau va incasa in jur de 4.500. "Media pe sectiile Psihiatrie, Medicina Interna si Chirurgie este de 3.200-3.800 lei. Vorbim aici de sume in care sunt incluse si garzile, avand in vedere ca este perioada de concedii. La Pediatrie, media salariilor medicilor urca undeva catre 4.000 lei", explica dr. Rotaru.
Nici la Spitalul Judetean Bistrita veniturile medicilor nu sunt modeste. De la 1 iulie, toti medicii primari din toate specialitatile au salarii de incadrare incepand cu 2.094 lei, la care se adauga sumele din sporuri si garzi, care pot ridica veniturile lunare pana la 7-8.000 lei brut. In orasul Beclean, un medic specialist psihiatru castiga 5.225 de lei brut, un medic chirurg are un venit brut de 4.615 lei, iar un medic primar de medicina interna, care are si functia de director medical, castiga 6.210 lei brut. In spitalul orasenesc din Nasaud, un medic specialist de anestezie-terapie intensiva are, cu garzi cu tot, un venit brut de 6.275 lei, in timp ce un medic primar de medicina interna poate castiga 5.270 lei brut.
Directorul medical al Spitalului Judetean de Urgenta din Baia Mare, dr. Sabin Nemes Bota, arata, la randul sau, ca salariile medii ale medicilor primari din specializarile Interne si Chirurgie sunt de 1.600 lei pe luna, maximele fiind de 2.100 lei. La acestea se adauga diverse sporuri (de exemplu, sporul de sala de operatie este de 7%, sporul de garda – 15-20% etc.). "Dar de la 1 iulie s-au aplicat cresteri salariale de circa 19%, asa ca, luna viitoare, salariile nete care le vor fi virate pe card
medicilor primari vor fi de aproximativ 4.000, 4.000 si ceva de lei", afirma dr. Nemes Bota.
Managerul Spitalului de Boli Infectioase, Dermato-Venerice si Psihiatrie din Baia Mare, Viorica Chereches, spune ca salariile medicilor primari din specializarile dermatologie si psihiatrie sunt de 1.700-2.000 lei, la care se adauga sporurile in functie de fisa de evaluare, negociate cu conducerea spitalului. Acestea variaza de la 15-25% la specialistii in infectioase la 50-100% la medicii primari.
O realitate cruda
In Craiova, mita pentru sugar
Cel mai bine platite slujbe de medici din Dolj sunt cele din spitalele clinice de urgenta. Spre exemplu, salariul mediu de incadrare pentru un medic primar de la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova este de 1.797 lei, in timp ce salariul mediu de incadrare pentru un medic specialist este de 1.560 lei. La acestea se adauga insa tot felul de sporuri care umfla considerabil valoarea veniturilor ce intra in buzunarele medicilor doljeni. Una dintre sursele suplimentare de venit o constituie orele de garda. Dupa cum ne-au spus responsabilii de la personal, medicii executa lunar o medie de 60 de ore de garda. O ora de garda este platita diferit, in functie de salariul de incadrare al fiecarui medic. Astfel, un medic primar va fi platit cu 12,22 lei/ora, deci va mai castiga lunar alte 733,46 lei ca venit suplimentar. Un medic specialist este platit cu 10,612 lei/ora pentru garda, deci va avea la sfarsitul lunii un plus de 636,73 lei. Toate categoriile de medici primesc sporul normal de vechime, care merge pana la 25%, pentru o vechime in munca mai mare de 20 de ani. In functie de specialitatea fiecarui medic, se adauga sporuri specifice. Astfel, un chirurg va avea un spor specific de 25%, la care se adauga sporul de preventie de 11%, precum si un spor de conditii deosebite de munca de 15%. Daca are si doctoratul, medicul va primi inca un spor de 15%. Astfel, salariul de baza se dubleaza. Responsabilii din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Craiova spun ca majoritatea medicilor de aici sunt si cadre universitare. Ei au o norma intreaga in invatamant si o jumatate de norma la spital. Dincolo de sporurile acordate din buget, medicii isi rotunjesc veniturile cu diversele "cadouri" din partea pacientilor "recunoscatori". In Craiova, o operatie cezariana costa, de pilda, circa 300 lei, bani pe care ii primeste medicul principal. La acesti bani negri se adauga 100 lei pentru "mana a doua" si inca 100 lei pentru anestezist. Asistentele trebuie sa primeasca si ele 10-30 lei fiecare, ciocolata, tigari, precum si un supliment de 5 lei pentru diverse operatiuni necesare, cum ar fi spalarea mamei dupa operatie. Dupa venirea pe lume a celui mic, banii merg catre alte asistente. Un supliment de cel putin 5 lei trebuie platit pentru: schimbarea scutecului murdar, manipularea cu grija a sugarului, inlesnirea vizitelor la sugar etc. Intr-o sectie de chirurgie, tarifele depind de cat de complicata este interventia. Pentru o interventie medie, pretul este de 500 lei. Tot 500 lei costa si o interventie chirurgicala efectuata la ortopedie, la care se adauga 200 lei platiti anestezistului.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
