Ce legatura are Hitler cu filmele porno

„Enciclopedia lucrurilor care ma siciie zilnic“ te tine aproape cu umor exploziv si incisiv si te indeparteaza cu citate din Biblie.

V-ati intrebat vreodata ce au in comun adevarul, aeroporturile, antiamericanii postmoderni, barbatii care poarta pantaloni scurti, cirnatul de curry, cheia IKEA, constiinta, Dan Brown, democratia liberala parlamentara, elevele in practica, Michel Foucault, Hitler, legile naturii, ora la dentist, piinea integrala, persoanele care ramin pe scaun dupa ce s-a terminat filmul, prezervativele, telecabinele, viitorul si yin si yang? Probabil ca nu. Jurnalistul Hannes Stein a meditat, in schimb, indelung la aceasta problema si le-a bagat pe toate in aceeasi oala, laolalta cu multe altele, in „Enciclopedia lucrurilor care ma siciie zilnic. Mic tratat pentru intelectualii agasati“, carte
publicata recent la Editura Nemira. Volumul are structura de dictionar
, poate fi citit de acolo de unde se deschide, articolele sint scurte, concentrate si, cel mai important, foarte diferite intre ele.

Uneori, vocea lui Stein suna ca a unui profesor de filosofie care face parada de discurs ca e binedispus in ziua respectiva si preda mai mult in gluma decit in serios, alteori are un ton de-a dreptul isteric, cum este cazul articolului despre barbatii cu panataloni scurti, care il scot din pepeni in asemenea hal incit ii blesteama: „Lungi ca rugaciunea de post sa va fie jeansii, inocent sa va acopere pina la glezne. De nu - pe Dumnezeu din cer! - sa va prajiti desculti in iad, unde Mefisto sa va tina, fara mila, sub lampa cu ultraviolete“. Articolul despre antiamericanii postmoderni ar putea fi insa citit fara nici un fel de probleme la o conferinta de antropologie culturala. Discursul antiamerican este demontat sistematic, cu un aparat
critic rece si simplu
, cu citate care arata ca acest tip de discurs este identic cu cel din 1943. „Sau 1973. Sau 2003“, a completat scriitorul, singura noutate constind in faptul ca, in zilele noastre, nu este promovat in brosurile de propaganda national-socialista, ci direct de Noam Chomsky, Susan Sontag sau Michael Moore.

Spiritul critic si umorul sint punctele forte ale acestei enciclopedii. Exista o probabilitate foarte mare ca textul sa fie valoros la nivel stilistic. Din pacate, traducerea pare chinuita, cu expresii germane traduse mot à mot si fraze contorsionate. Traducerea cartii s-ar afla, cu siguranta, printre lucrurile care m-au siciit zilele astea. La fel si citatele din Biblie care impinzesc cartea, folosite alandala, ba pe post de argument, ba ca jucarie stilistica, ba cu rol moralizator. Daca treceti insa peste aceste neajunsuri, veti uita cu siguranta de toate cele care va siciie zilnic si veti ride cu pofta la poantele tipic nemtesti si autoironia scriitorului.