Procurorii au nevoie de aviz de la preşedinte pentru anchetarea lui Chiţac în dosarul Mineriadei

Mihai Chiţac beneficiază de efectele legii ce prevede sesizarea preşedintelui pentru a cere urmărirea penală a unui membru sau fost membru al Guvernului,potrivit motivării deciziei instanţei supreme,prin care dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 a fost restituit procurorilor militari.

Completul de 9 judecători şi-a motivat astfel decizia prin care a dispus restituirea dosarului mineriadei la Parchet în vederea refacerii urmăririi penale, cauză în care Mihai Chiţac, fost ministru de interne, este acuzat că le-a cerut soldaţilor să tragă asupra manifestanţilor în perioada 13-15 iunie 1990.

Curtea Constituţională a decis în 2007 că procedura prevăzută în legea 115/1999, cu privire la urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, "se aplică şi foştilor miniştrii fără nicio distincţie", susţin judecătorii. În consecinţă, chiar dacă legea răspunderii ministeriale a fost adoptată ulterior săvârşirii faptelor reţinute în sarcina lui Mihai Chiţac, această împrejurare nu are relevanţă în cauză, atât timp cât Guvernul din care a facut parte Chiţac a fost legal constituit, se mai arată în motivarea ÎCCJ.

Surse din Secţia Parchetelor Militare au declarat, joi, pentru NewsIn, că procurorul care a primit dosarul este obligat să ceară avizul preşedintelui pentru cercetarea lui Chiţac.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a mai respins recursul declarat de procurori şi pe motiv că procurorul militar Dan Voinea, care a verificat rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Andriţa, Mihai Chiţac, Vasile Constantin şi Dumitru Costea, era incompatibil. Instanţa supremă arată că Dan Voinea a verificat şi a confirmat rechizitoriul şi în acelaşi dosar a infirmat rezoluţia de scoatere de sub urmarire penală a celor enumeraţi mai sus şi a dispus continuarea cercetărilor.

"S-a reţinut, în esenţă că inculpaţii Chiţac, fost ministru de interne, Gheorghe Andriţa, fost adjunct al ministrului de interne, şi Dumitru Costea, fost comandant al UM Trupe de pază şi ordine, în exercitarea funcţiei pe care o îndeplineau au determinat pe subordonaţii lor să utilizeze armamentul din dotare cu muniţie de război, trăgând din sediul Ministerului de Interne asupra manifestanţilor, dintre care unii protestau violent, în perioada 13-15 iunie 1990, acţiune în urma căreia a rezultat decesul prin împuşcare a două persoane şi punerea în pericol a vieţii altora, fapta fiind comisă de către militari, fără vinovăţie", se arată în rechizitoriul din 27 iulie 2007 depus în instanţă.

Completul de 9 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, pe 24 iunie, recursul Parchetului Militar împotriva sentinţei instanţei de fond, în dosarul în care fostul ministru de interne, Mihai Chiţac, a fost trimis în judecată pentru mineriada din 13-14 iunie 1990.

Astfel, magistraţii au menţinut decizia de restituire la Parchet.

Parchetul Militar a invocat, în motivele de recurs, faptul că nu ar fi nevoie de un aviz pentru cercetarea lui Mihai Chiţac, în calitatea de fost ministru şi în conformitate cu decizia Curţii Constituţionale, aşa cum a stabilit instanţa de fond, din mai multe considerente. Astfel, procurorii au spus că, în anul 1990, Mihai Chiţac nu era numit legal ministru de interne, iar legea răspunderii ministeriale nu exista la acel moment. De asemenea, nici Constituţia nu era în vigoare la momentul 13 - 14 iunie 1990.

Mai mult, procurorii au spus că procurorul militar gen.(r) Dan Voinea nu a făcut acte de urmărire penală în dosar, aşa cum a reţinut instanţa de fond când a decis restituirea, acesta doar confirmând rechizitoriul.

Secţia Parchetelor Militare a finalizat în iulie 2007, dosarul mineriadei din iunie 1990, în care a fost anchetată moartea mai multor persoane, şi a decis să-i trimită în judecată doar pe fostul ministru de Interne, Mihai Chiţac, şi pe ceilalţi ofiţeri din dosar - generalul Gheorghe Andriţa, şi coloneii de poliţie în rezervă Costea Dumitru şi Constantin Vasile, cauza fiind disjunsă în cazul lui Ion Iliescu, care între timp a primit neînceperea urmăririi penale. În anchetă a mai fost implicat şi colonelul Călin Traian Ştefan, care a decedat între timp.

La sfârşitul anului 2007, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au admis excepţia ridicată de avocaţii lui Mihai Chiţac, potrivit căreia procurorul militar Dan Voinea, cel care a instrumentat cauza, ar fi încălcat procedura penală şi Legea răspunderii ministeriale. Instanţa a decis că generalul-magistrat nu ar fi avut dreptul să desfăşoaare acte de urmărire penală în acest dosar, deoarece mai semnase o dată rechizitoriul pe care l-a trimis instanţei.

Singurul condamnat în dosarul mineriadei 1990 a fost minerul Denes Domokos, acuzat că, pe 14 iunie 1990, a încercat să-l decapiteze pe Marian Munteanu, liderul
de atunci al studenţilor.

În februarie 2004, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis restituirea dosarului procurorilor Secţiei Parchetelor Militare în vederea completării cercetărilor. Judecătorii au apreciat că depoziţiile martorilor nu au fost relevante în stabilirea cu exactitate a gradului de vinovăţie a foştilor ofiţeri superiori de poliţie inculpaţi în dosar.

După mai mulţi ani de tergiversări, şi după ce s-a aflat în instrumentarea procurorilor Alexandru Cinteză, col. Mihai Popov, mr. Gheorghe Surdescu un dosar al mineriadei din 1990 a ajuns în instanţă, abia în luna mai 2000. Dosarul viza uciderea a patru persoane şi rănirea altor trei în noaptea de 13 spre 14 iunie.