Loteria uninominală sau cum se distribuie mandatele de parlamentar

Cotidianul vă prezintă modul în care se vor repartiza mandatele parlamentare după alegerile din 30 noiembrie.

Românii vor vota, duminică, în premieră, pe baza sistemului electoral „uninominal proporţional”, după cum este el definit în lege. Un sistem care, deşi este menit să responsabilizeze clasa politică, pentru electorat are încă foarte multe necunoscute. Probabil cea mai mare problemă o ridică modul în care vor fi împărţite mandatele de parlamentar între candidaţii care nu au reuşit să obţină majoritatea voturilor dintr-un colegiu. Este posibil ca un candidat care s-a clasat pe locul întâi într-un colegiu să nu prindă loc în Parlament, în timp ce un alt candidat din acelaşi colegiu, situat pe locul doi sau chiar trei, să intre în Senat sau Cameră
? Da, şi există semne că vor fi destul de multe cazuri de acest gen.

Cum este posibil acest lucru? Cotidianul vă prezintă pas cu pas cum se vor distribui mandatele de parlamentar.

În prima
fază se vor contabiliza la Biroul
Electoral Central (BEC) voturile obţinute de toţi competitorii electorali şi se calculează care sunt formaţiunile politice care au trecut pragul de 5%. În cazul alianţelor, cum este cea formată de PSD şi PC, pragul este de 8%. Se verifică dacă există vreun candidat independent care să fi câştigat un colegiu cu majoritate de 50% plus
unu, pentru a obţine direct
mandatul.

Apoi BEC verifică dacă în cazul partidelor care nu au trecut pragul electoral există şase candidaţi la Cameră şi trei la Senat care să fi obţinut locul 1 în colegii. În caz că se înregistrează o astfel de situaţie, atunci se consideră că respectivul partid a trecut aşa-zisul prag alternativ, iar cei 9 câştigători de colegii vor deveni automat deputaţi şi senatori, respectivul partid urmând să fie reprezentat în Legislativ doar prin aceşti 6 deputaţi şi 3 senatori. (Sondajele de opinie de până acum nu indică o astfel de posibilitate.)

Alocarea directă a mandatelor. Oficiile electorale din fiecare colegiu uninominal verifică dacă există candidaţi din cadrul partidelor parlamentare care au obţinut sufragiile a 50% plus unu dintre alegătorii care au votat într-un colegiu. Candidaţii aflaţi în această situaţie devin automat parlamentari. Specialiştii estimează că vor fi în jur de 12-15 astfel de situaţii la Senat şi 25-30 la Camera Deputaţilor. (De exemplu, conform sondajelor publice, Mircea Geoană - PSD+PC la Senat şi Bogdan Olteanu - PNL se află printre cei creditaţi de sondaje cu peste 60% din intenţiile de vot, deci au mari şanse să obţină mandate în această primă etapă.)

Urmează repartizarea proporţional uninominală a mandatelor. Această etapă se desfăşoară la două niveluri, în circumscripţie (judeţ, Municipiul Bucureşti şi Circumscripţia pentru românii din străinătate) şi la nivel naţional.

Astfel, la nivel de judeţ, biroul electoral de circumscripţie calculează, în funcţie de coeficientul electoral şi de voturile primite de un partid în acea diviziune administrativ-teritorială, separat, câte mandate de deputat şi câte mandate de senator se cuvin respectivului partid. Coeficientul electoral este specific fiecărei circumscripţii şi se calculează raportând numărul de voturi valabil exprimate pentru partidele care au trecut pragul şi independenţii care au câştigat mandate la numărul de locuri în Parlament ce revin respectivului judeţ. Altfel spus, coeficientul electoral arată câte voturi trebuie să câştige un partid pentru un mandat în Legislativ.

Explicăm această etapă printr-o simulare în judeţul Ilfov, la Camera Deputaţilor. Intră în calcul doar partidele care au trecut pragul de 5%. Utilizăm în simularea noastră rezultate obţinute la Consiliile Locale.

Colegiul 1: PSD (20.220 voturi), PD-L (7.688 ), PNL (4.167), UDMR (350)

Colegiul 2: PD-L (15.784 voturi), PSD (10.919), PNL (8.429), UDMR (350)

Colegiul 3: PNL (13.374 voturi), PD-L (13.112), PSD (6.466), UDMR (350)

Colegiul 4: PNL (14.497 voturi), PD-L (10.290), PSD (7.974), UDMR (350)

Într-o primă fază se calculează coeficientul electoral al judeţului, care se obţine prin împărţirea totalului voturilor obţinute de cele patru formaţiuni politice (134.320) la numărul de mandate (4). Coeficientul electoral rezultat este de 33.580 voturi. Pentru a vedea câte mandate se distribuie în această etapă şi ce partide le obţin în acest judeţ, în următoarea fază se împarte totalul voturilor obţinute de un partid la acest coeficient şi vom avea următoarele rezultate: PD-L - 1,39, PSD - 1,35, PNL - 1,20, UDMR - 0,04. Rezultă că în Ilfov, PD-L, PSD şi PNL vor obţine sigur un mandat. Nu ştim însă în această etapă care dintre candidaţii acestor partide vor accede în Cameră.

La acest nivel, împărţirile prevăzute de lege nu vor putea da, întotdeauna, mandate întregi pentru partide, rezultând aşa-numitele „resturi“. Aceste resturi de voturi şi de mandate, precum şi voturile exprimate pentru partidele care nu au trecut pragul electoral şi pentru independenţii care nu au obţinut majoritatea voturilor în colegiul unde au candidat vor fi folosite în a doua etapă de repartizare a mandatelor, care are loc la Biroul Electoral Central.

Urmează redistribuirea naţională. Se calculează într-o primă fază câte mandate au obţinut partidele în primele două etape; în funcţie de voturile primite de fiecare partid la nivel de ţară se calculează câte mandate mai au dreptul la nivelul întregii ţări; după ce se stabileşte numărul de mandate la care mai are dreptul fiecare partid, se face, la nivelul fiecărui partid, un clasament, în ordine descrescătoare, al voturilor primite ale tuturor candidaţilor care nu au obţinut vreun mandat în primele două etape.

Luăm ca exemplu alianţa PSD+PC şi presupunem că a „obţinut” în primele două etape 25 de mandate de deputaţi şi, conform calculelor, mai urmează să primească, să zicem, 75 de mandate. Se aliniază ceilalţi 290 de candidaţi în ordinea descrescătoare a voturilor; cele 75 de mandate nu se vor atribui însă primilor 75 de clasaţi din 290, din cauză că există posibilitatea ca pentru unii dintre ei mandatele din colegiile în care au candidat să fi fost deja atribuite candidaţilor altor partide. Se va ajunge astfel în situaţia în care un candidat să zicem aflat pe locul 15 pe „lista” PSD+PC să nu obţină mandatul, dar să obţină altul clasat pe locul 189.

Împărţirea mandatelor la nivelul judeţului. Pentru acesta se fac două liste cu competitori politici cărora li se cuvin mandate - o listă la nivel de circumscripţie şi una la nivel naţional, ambele în ordine descrescătoare, în funcţie de resturile de voturi ale partidului la nivelul circumscripţiei, de „resturile“ de la nivelul ţării şi de numărul de mandate ce se cuvin acelei formaţiuni politice.

Mandatele vor fi atribuite, în ordine, candidaţilor din listă, fără cei în al căror colegiu s-a acordat deja mandat şi candidaţii care aparţin unor partide ale căror mandate din circumscripţie au fost deja epuizate. În acest sens, din lista ordonată vor primi mandate cei mai bine clasaţi în limita mandatelor ce se cuvin partidului din care fac parte.

Astfel, s-ar putea ajunge la situaţia ca un candidat care a obţinut, de exemplu, 30% din voturile exprimate şi a câştigat colegiul să fie surclasat de doi colegi de-ai săi de partid, care au, fiecare, 33 la sută din voturi în colegiile în care au candidat, fără să le câştige. De asemenea, un candidat care s-a clasat pe locul unu într-un colegiu ar putea să nu intre în Parlament dacă partidul său este unul cu o pondere mai mică în judeţ. În schimb, ar putea să intre unul dintre contracandidaţii acestuia, care a obţinut un scor mai mic, dar provine de la un partid care a obţinut un scor mai mare la nivel naţional.