Cotidianul vă prezintă modul în care se vor repartiza mandatele parlamentare după alegerile din 30 noiembrie.
Românii vor vota, duminică, în premieră, pe baza sistemului electoral „uninominal proporţional”, după cum este el definit în lege. Un sistem care, deşi este menit să responsabilizeze clasa politică, pentru electorat are încă foarte multe necunoscute. Probabil cea mai mare problemă o ridică modul în care vor fi împărţite mandatele de parlamentar între candidaţii care nu au reuşit să obţină majoritatea voturilor dintr-un colegiu. Este posibil ca un candidat care s-a clasat pe locul întâi într-un colegiu să nu prindă loc în Parlament, în timp ce un alt candidat din acelaşi colegiu, situat pe locul doi sau chiar trei, să intre în Senat sau Cameră
? Da, şi există semne că vor fi destul de multe cazuri de acest gen.
Cum este posibil acest lucru? Cotidianul vă prezintă pas cu pas cum se vor distribui mandatele de parlamentar.
În prima
fază se vor contabiliza la Biroul
Electoral Central (BEC) voturile obţinute de toţi competitorii electorali şi se calculează care sunt formaţiunile politice care au trecut pragul de 5%. În cazul alianţelor, cum este cea formată de PSD şi PC, pragul este de 8%. Se verifică dacă există vreun candidat independent care să fi câştigat un colegiu cu majoritate de 50% plus
unu, pentru a obţine direct
mandatul.
Apoi BEC verifică dacă în cazul partidelor care nu au trecut pragul electoral există şase candidaţi la Cameră şi trei la Senat care să fi obţinut locul 1 în colegii. În caz că se înregistrează o astfel de situaţie, atunci se consideră că respectivul partid a trecut aşa-zisul prag alternativ, iar cei 9 câştigători de colegii vor deveni automat deputaţi şi senatori, respectivul partid urmând să fie reprezentat în Legislativ doar prin aceşti 6 deputaţi şi 3 senatori. (Sondajele de opinie de până acum nu indică o astfel de posibilitate.)
Alocarea directă a mandatelor. Oficiile electorale din fiecare colegiu uninominal verifică dacă există candidaţi din cadrul partidelor parlamentare care au obţinut sufragiile a 50% plus unu dintre alegătorii care au votat într-un colegiu. Candidaţii aflaţi în această situaţie devin automat parlamentari. Specialiştii estimează că vor fi în jur de 12-15 astfel de situaţii la Senat şi 25-30 la Camera Deputaţilor. (De exemplu, conform sondajelor publice, Mircea Geoană - PSD+PC la Senat şi Bogdan Olteanu - PNL se află printre cei creditaţi de sondaje cu peste 60% din intenţiile de vot, deci au mari şanse să obţină mandate în această primă etapă.)
Urmează repartizarea proporţional uninominală a mandatelor. Această etapă se desfăşoară la două niveluri, în circumscripţie (judeţ, Municipiul Bucureşti şi Circumscripţia pentru românii din străinătate) şi la nivel naţional.
Astfel, la nivel de judeţ, biroul electoral de circumscripţie calculează, în funcţie de coeficientul electoral şi de voturile primite de un partid în acea diviziune administrativ-teritorială, separat, câte mandate de deputat şi câte mandate de senator se cuvin respectivului partid. Coeficientul electoral este specific fiecărei circumscripţii şi se calculează raportând numărul de voturi valabil exprimate pentru partidele care au trecut pragul şi independenţii care au câştigat mandate la numărul de locuri în Parlament ce revin respectivului judeţ. Altfel spus, coeficientul electoral arată câte voturi trebuie să câştige un partid pentru un mandat în Legislativ.
Explicăm această etapă printr-o simulare în judeţul Ilfov, la Camera Deputaţilor. Intră în calcul doar partidele care au trecut pragul de 5%. Utilizăm în simularea noastră rezultate obţinute la Consiliile Locale.
Colegiul 1: PSD (20.220 voturi), PD-L (7.688 ), PNL (4.167), UDMR (350)
Colegiul 2: PD-L (15.784 voturi), PSD (10.919), PNL (8.429), UDMR (350)
Colegiul 3: PNL (13.374 voturi), PD-L (13.112), PSD (6.466), UDMR (350)
Colegiul 4: PNL (14.497 voturi), PD-L (10.290), PSD (7.974), UDMR (350)
Într-o primă fază se calculează coeficientul electoral al judeţului, care se obţine prin împărţirea totalului voturilor obţinute de cele patru formaţiuni politice (134.320) la numărul de mandate (4). Coeficientul electoral rezultat este de 33.580 voturi. Pentru a vedea câte mandate se distribuie în această etapă şi ce partide le obţin în acest judeţ, în următoarea fază se împarte totalul voturilor obţinute de un partid la acest coeficient şi vom avea următoarele rezultate: PD-L - 1,39, PSD - 1,35, PNL - 1,20, UDMR - 0,04. Rezultă că în Ilfov, PD-L, PSD şi PNL vor obţine sigur un mandat. Nu ştim însă în această etapă care dintre candidaţii acestor partide vor accede în Cameră.
La acest nivel, împărţirile prevăzute de lege nu vor putea da, întotdeauna, mandate întregi pentru partide, rezultând aşa-numitele „resturi“. Aceste resturi de voturi şi de mandate, precum şi voturile exprimate pentru partidele care nu au trecut pragul electoral şi pentru independenţii care nu au obţinut majoritatea voturilor în colegiul unde au candidat vor fi folosite în a doua etapă de repartizare a mandatelor, care are loc la Biroul Electoral Central.
Urmează redistribuirea naţională. Se calculează într-o primă fază câte mandate au obţinut partidele în primele două etape; în funcţie de voturile primite de fiecare partid la nivel de ţară se calculează câte mandate mai au dreptul la nivelul întregii ţări; după ce se stabileşte numărul de mandate la care mai are dreptul fiecare partid, se face, la nivelul fiecărui partid, un clasament, în ordine descrescătoare, al voturilor primite ale tuturor candidaţilor care nu au obţinut vreun mandat în primele două etape.
Luăm ca exemplu alianţa PSD+PC şi presupunem că a „obţinut” în primele două etape 25 de mandate de deputaţi şi, conform calculelor, mai urmează să primească, să zicem, 75 de mandate. Se aliniază ceilalţi 290 de candidaţi în ordinea descrescătoare a voturilor; cele 75 de mandate nu se vor atribui însă primilor 75 de clasaţi din 290, din cauză că există posibilitatea ca pentru unii dintre ei mandatele din colegiile în care au candidat să fi fost deja atribuite candidaţilor altor partide. Se va ajunge astfel în situaţia în care un candidat să zicem aflat pe locul 15 pe „lista” PSD+PC să nu obţină mandatul, dar să obţină altul clasat pe locul 189.
Împărţirea mandatelor la nivelul judeţului. Pentru acesta se fac două liste cu competitori politici cărora li se cuvin mandate - o listă la nivel de circumscripţie şi una la nivel naţional, ambele în ordine descrescătoare, în funcţie de resturile de voturi ale partidului la nivelul circumscripţiei, de „resturile“ de la nivelul ţării şi de numărul de mandate ce se cuvin acelei formaţiuni politice.
Mandatele vor fi atribuite, în ordine, candidaţilor din listă, fără cei în al căror colegiu s-a acordat deja mandat şi candidaţii care aparţin unor partide ale căror mandate din circumscripţie au fost deja epuizate. În acest sens, din lista ordonată vor primi mandate cei mai bine clasaţi în limita mandatelor ce se cuvin partidului din care fac parte.
Astfel, s-ar putea ajunge la situaţia ca un candidat care a obţinut, de exemplu, 30% din voturile exprimate şi a câştigat colegiul să fie surclasat de doi colegi de-ai săi de partid, care au, fiecare, 33 la sută din voturi în colegiile în care au candidat, fără să le câştige. De asemenea, un candidat care s-a clasat pe locul unu într-un colegiu ar putea să nu intre în Parlament dacă partidul său este unul cu o pondere mai mică în judeţ. În schimb, ar putea să intre unul dintre contracandidaţii acestuia, care a obţinut un scor mai mic, dar provine de la un partid care a obţinut un scor mai mare la nivel naţional.
marți, 21 iulie 2009
marți, 7 iulie 2009
Un eşec minunat
Pentru români flacăra olimpică de la Beijing s-a stins. Ultimele zile au fost triste, iar ultimele speranţe reale la medalii s-au risipit. Handbalistele antrenate de Gheorghe Tadici, pe care mulţi le vedeam în finală, au fost umilite de Ungaria şi trimise să joace în turneul de consolare. Locul 5 este maximum pe care îl mai putem ocupa, iar acest rezultat este dezamăgitor. Una dintre cele mai valoroase generaţii de handbaliste pe care le-am avut vreodată nu a putut mai mult.
Am ratat la handbal, am ratat şi la gimnastică. La gimnastica masculină, mai exact, care se întoarce acasă fără nici o medalie după trei ediţii consecutive în care am urcat pe podium. Marian Drăgulescu, cel mai valoros gimnast pe care l-am avut în ultimul deceniu, a vrut să se retragă în glorie, aceasta fiind ultima lui Olimpiadă, dar Beijingul nu i-a priit deloc. „Marocanul“ a ratat îngrozitor în cele două finale, la sol şi la sărituri, şi rămâne fără medalie de aur la JO.
Nicoleta Grasu, o altă sportivă de la care aşteptam medalie, nu a reuşit nici măcar să lupte pentru podiumul de la aruncarea discului. Recomandată de cea mai bună performanţă a sezonului şi de o aruncare bună în calificări, românca a ratat total finala şi s-a clasat ultima din cele 12 concurente.
De ruşine, soţul şi antrenorul ei a părăsit stadionul, iar România a mai ratat o medalie. În acest timp însă, România se menţine pe locul 12 în clasamentul pe medalii, dar ne simţim ca la spital, în comă, ţinuţi în viaţă de aparate. Pentru că cele opt medalii cu care şefii sportului românesc se mândresc au venit în urma unor sclipiri ale sportivilor români. Atletismul românesc nici nu visa la aurul de la maraton, iar când medalia este trecută în palmaresul COSR, dar ne-a fost adusă de o excepţională alergătoare de 38 de ani care trăieşte şi se antrenează în America, ceva nu este în regulă. La fel şi cu aurul Alinei Dumitru, micuţa judoka din România. Nimeni nu-i dădea vreo şansă în faţa „legendei” japoneze Ryoko, singura care a crezut în victorie fiind doar Alina. Aurul Sandrei Izbaşa de la sol este, iarăşi, un mic miracol. O „gimnastă bătrână” de 18 ani a bătut chinezoaice de 13-14 ani şi americance dintr-o nouă generaţie valoroasă de gimnaste, doar pe talent. Pentru că, altfel, mulţi au cântat prohodul gimnasticii feminine româneşti. În fine, cea de-a patra medalie de aur a României la Beijing 2008 este singura pe care o aşteptam. Canotoarele Andrunache şi Susanu s-au impus fără probleme la dublu rame fără cârmaci, şi chiar dacă nu s-au ţinut de cuvânt şi nu ne-au adus şi aurul de la 8+1, ele şi-au făcut datoria. Nu acelaşi lucru se poate spune, însă, despre cei care conduc destinele sportului românesc. La o primă vedere, bilanţul e onorabil, dar gândiţi-vă cum ar arăta palmaresul României fără „minunile” Dumitru, Izbaşa şi Diţă. Am trăit cu adevărat doar prin canotaj, adică tot printr-o minune, având în vedere că medalia de aur a fost adusă de nişte sportive care se antrenează pe Lacul Snagov printre bărcile şmecherilor.
Am ratat la handbal, am ratat şi la gimnastică. La gimnastica masculină, mai exact, care se întoarce acasă fără nici o medalie după trei ediţii consecutive în care am urcat pe podium. Marian Drăgulescu, cel mai valoros gimnast pe care l-am avut în ultimul deceniu, a vrut să se retragă în glorie, aceasta fiind ultima lui Olimpiadă, dar Beijingul nu i-a priit deloc. „Marocanul“ a ratat îngrozitor în cele două finale, la sol şi la sărituri, şi rămâne fără medalie de aur la JO.
Nicoleta Grasu, o altă sportivă de la care aşteptam medalie, nu a reuşit nici măcar să lupte pentru podiumul de la aruncarea discului. Recomandată de cea mai bună performanţă a sezonului şi de o aruncare bună în calificări, românca a ratat total finala şi s-a clasat ultima din cele 12 concurente.
De ruşine, soţul şi antrenorul ei a părăsit stadionul, iar România a mai ratat o medalie. În acest timp însă, România se menţine pe locul 12 în clasamentul pe medalii, dar ne simţim ca la spital, în comă, ţinuţi în viaţă de aparate. Pentru că cele opt medalii cu care şefii sportului românesc se mândresc au venit în urma unor sclipiri ale sportivilor români. Atletismul românesc nici nu visa la aurul de la maraton, iar când medalia este trecută în palmaresul COSR, dar ne-a fost adusă de o excepţională alergătoare de 38 de ani care trăieşte şi se antrenează în America, ceva nu este în regulă. La fel şi cu aurul Alinei Dumitru, micuţa judoka din România. Nimeni nu-i dădea vreo şansă în faţa „legendei” japoneze Ryoko, singura care a crezut în victorie fiind doar Alina. Aurul Sandrei Izbaşa de la sol este, iarăşi, un mic miracol. O „gimnastă bătrână” de 18 ani a bătut chinezoaice de 13-14 ani şi americance dintr-o nouă generaţie valoroasă de gimnaste, doar pe talent. Pentru că, altfel, mulţi au cântat prohodul gimnasticii feminine româneşti. În fine, cea de-a patra medalie de aur a României la Beijing 2008 este singura pe care o aşteptam. Canotoarele Andrunache şi Susanu s-au impus fără probleme la dublu rame fără cârmaci, şi chiar dacă nu s-au ţinut de cuvânt şi nu ne-au adus şi aurul de la 8+1, ele şi-au făcut datoria. Nu acelaşi lucru se poate spune, însă, despre cei care conduc destinele sportului românesc. La o primă vedere, bilanţul e onorabil, dar gândiţi-vă cum ar arăta palmaresul României fără „minunile” Dumitru, Izbaşa şi Diţă. Am trăit cu adevărat doar prin canotaj, adică tot printr-o minune, având în vedere că medalia de aur a fost adusă de nişte sportive care se antrenează pe Lacul Snagov printre bărcile şmecherilor.
Patapievici vrea sancţiune pentru stilul gangsteresc al Antenei 3
onsiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) crede că Patapievici merită un drept la replică din partea Antenei 3, Gabriela Vrânceanu Firea i-l oferă, iar el refuză, preferând o sancţiune administrată de Consiliu.
După ce săptămâna trecută Horia-Roman Patapievici a solicitat CNA printr-o scrisoare deschisă o analiză a informaţiilor „manipulatorii“ şi „false“ pe care Antena 3 le-a prezentat în câteva emisiuni, pe parcursul „scandalului“ iscat de expoziţia „Freedom for Lazy People“ de la New York, Consiliul a decis ieri că directorul Institutului Cultural Român (ICR) merită un drept la replică din partea postului tv potrivit MEDIAFAX.
În CNA, din cei şapte membri reuniţi marţi, doar Gelu Trandafir a votat împotriva acordării dreptului la replică. „Trebuia să fim opt pentru a decide o sancţiune, aşa că vom vota asta săptămâna viitoare. Eu m-am opus acordării unui drept la replică pentru că H.-R. Patapievici nu l-a cerut, el a solicitat doar o poziţie a CNA apropo de informarea corectă a publicului, dacă au favorizat libera formare a opiniei, dacă au prezentat corect punctele de vedere aflate în conflict, dacă au respectat dreptul la propria imagine, toate figurând în Codul Audiovizualului. În opinia mea, un drept la replică nu are rost în urma unui asemenea linşaj mediatic”, a declarat Gelu Trandafir pentru Cotidianul.
Sorin Oancea, directorul general al Antenei 3, susţine pentru Cotidianul că, având în vedere că Patapievici nu a solicitat oficial vreun drept la replică până acum, nu i-l poate acorda „numai pentru că vrea CNA-ul. Dacă îl va cere, nu vom face o excepţie în cazul lui, aţi văzut că au apărut pe post Corina Şuteu şi Cristian Neagoe de la ICRNY”.
Întrebat cu privire la iniţiativa unui realizator de emisiune de a-i acorda lui Patapievici dreptul la replică, directorul general al Antenei 3 a spus: „Mă îndoiesc. Dar realizatorii sunt liberi să îşi facă emisiunile după cum cred de cuviinţă. E posibil să îi fi propus să participe la o emisiune, dar nu sub formă de drept la replică”, a afirmat Oancea. În ceea ce priveşte probabilitatea unei sancţiuni din partea CNA, directorul general al Antenei 3 a afirmat: „Nu cred. Emisiunea respectivă nu e o dezbatere politică în care să se acorde părţi după regulament, ci un talk - show“.
„Dl Patapievici a fost invitat (marţi dimineaţă - n.r.) la emisiunea «Ştirea zilei», care se difuzează în prime time, pe Antena 3, între orele 20.05 şi 21.00. Având în vedere că Mihai Gâdea şi Dana Grecu, realizatorii emisiunilor acuzate de dl Patapievici că
i-ar fi lezat imaginea, sunt în concediu
, conducerea postului a decis ca dreptul la replică să fie acordat la «Ştirea zilei» moderată de mine”, a explicat Gabriela Vrânceanu Firea pentru Cotidianul.
Întrebată cu privire la reacţia directorului ICR faţă de această iniţiativă, realizatoarea emisiunii a declarat că el „a declinat invitaţia, afirmând că doreşte să fim amendaţi (sancţionaţi) de către CNA direct, adică fără depăşirea etapei legale de acordare a dreptului la replică. Şi s-a coborât până într-acolo încât să-i spună producătorului, care l-a sunat să-l invite la emisiune, că «ar trebui să îi fie ruşine că lucrează la un post de televiziune care se poartă gangstereşte cu oamenii». Personal, sunt siderată că dl Patapievici a coborât atât de mult discursul, dar încă îl mai aştept la emisiune”, concluzionează Gabriela Vrânceanu Firea.
Reacţii din interiorul CNA
În urma scrisorii lui Patapievici, Consiliul a monitorizat zece emisiuni transmise de Antena 3, iar în şedinţa de marţi membrii CNA au purtat discuţii aprinse pe marginea deontologiei postului tv. Constantin Duţu a declarat: „Acest individ (H-R Patapievici - n.r.) nu ştiu ce caută în România, la ce părere are despre poporul român”. În opinia preşedintelui CNA, Răsvan Popescu, principala eroare a Antenei 3 este faptul că nu a prezentat niciodată pe parcursul acestor emisiuni poziţia lui H.-R. Patapievici, greşeală agravată şi de „abateri de la informarea corectă” din partea postului de televiziune sus-menţionat.
La rândul său, Dan Grigore şi-a exprimat dezacordul faţă de felul în care a procedat postul Antena 3, menţionând totuşi că expoziţia care a declanşat toată această avalanşă nu i s-a părut „demnă” să reprezinte România. După părerea lui Grigore, întreaga poveste este o „bătălie politică”, în care „i s-au scos (lui Patapievici - n.r.) de la naftalină nişte scrieri”. „Vedem în ce măsură un drept la replică ar rezolva situaţia şi vom reanaliza plângerea în şedinţa următoare. O să vedem dacă o eventuală sancţiune ar putea fi luată în şedinţa viitoare,” a susţinut Răsvan Popescu.
După ce săptămâna trecută Horia-Roman Patapievici a solicitat CNA printr-o scrisoare deschisă o analiză a informaţiilor „manipulatorii“ şi „false“ pe care Antena 3 le-a prezentat în câteva emisiuni, pe parcursul „scandalului“ iscat de expoziţia „Freedom for Lazy People“ de la New York, Consiliul a decis ieri că directorul Institutului Cultural Român (ICR) merită un drept la replică din partea postului tv potrivit MEDIAFAX.
În CNA, din cei şapte membri reuniţi marţi, doar Gelu Trandafir a votat împotriva acordării dreptului la replică. „Trebuia să fim opt pentru a decide o sancţiune, aşa că vom vota asta săptămâna viitoare. Eu m-am opus acordării unui drept la replică pentru că H.-R. Patapievici nu l-a cerut, el a solicitat doar o poziţie a CNA apropo de informarea corectă a publicului, dacă au favorizat libera formare a opiniei, dacă au prezentat corect punctele de vedere aflate în conflict, dacă au respectat dreptul la propria imagine, toate figurând în Codul Audiovizualului. În opinia mea, un drept la replică nu are rost în urma unui asemenea linşaj mediatic”, a declarat Gelu Trandafir pentru Cotidianul.
Sorin Oancea, directorul general al Antenei 3, susţine pentru Cotidianul că, având în vedere că Patapievici nu a solicitat oficial vreun drept la replică până acum, nu i-l poate acorda „numai pentru că vrea CNA-ul. Dacă îl va cere, nu vom face o excepţie în cazul lui, aţi văzut că au apărut pe post Corina Şuteu şi Cristian Neagoe de la ICRNY”.
Întrebat cu privire la iniţiativa unui realizator de emisiune de a-i acorda lui Patapievici dreptul la replică, directorul general al Antenei 3 a spus: „Mă îndoiesc. Dar realizatorii sunt liberi să îşi facă emisiunile după cum cred de cuviinţă. E posibil să îi fi propus să participe la o emisiune, dar nu sub formă de drept la replică”, a afirmat Oancea. În ceea ce priveşte probabilitatea unei sancţiuni din partea CNA, directorul general al Antenei 3 a afirmat: „Nu cred. Emisiunea respectivă nu e o dezbatere politică în care să se acorde părţi după regulament, ci un talk - show“.
„Dl Patapievici a fost invitat (marţi dimineaţă - n.r.) la emisiunea «Ştirea zilei», care se difuzează în prime time, pe Antena 3, între orele 20.05 şi 21.00. Având în vedere că Mihai Gâdea şi Dana Grecu, realizatorii emisiunilor acuzate de dl Patapievici că
i-ar fi lezat imaginea, sunt în concediu
, conducerea postului a decis ca dreptul la replică să fie acordat la «Ştirea zilei» moderată de mine”, a explicat Gabriela Vrânceanu Firea pentru Cotidianul.
Întrebată cu privire la reacţia directorului ICR faţă de această iniţiativă, realizatoarea emisiunii a declarat că el „a declinat invitaţia, afirmând că doreşte să fim amendaţi (sancţionaţi) de către CNA direct, adică fără depăşirea etapei legale de acordare a dreptului la replică. Şi s-a coborât până într-acolo încât să-i spună producătorului, care l-a sunat să-l invite la emisiune, că «ar trebui să îi fie ruşine că lucrează la un post de televiziune care se poartă gangstereşte cu oamenii». Personal, sunt siderată că dl Patapievici a coborât atât de mult discursul, dar încă îl mai aştept la emisiune”, concluzionează Gabriela Vrânceanu Firea.
Reacţii din interiorul CNA
În urma scrisorii lui Patapievici, Consiliul a monitorizat zece emisiuni transmise de Antena 3, iar în şedinţa de marţi membrii CNA au purtat discuţii aprinse pe marginea deontologiei postului tv. Constantin Duţu a declarat: „Acest individ (H-R Patapievici - n.r.) nu ştiu ce caută în România, la ce părere are despre poporul român”. În opinia preşedintelui CNA, Răsvan Popescu, principala eroare a Antenei 3 este faptul că nu a prezentat niciodată pe parcursul acestor emisiuni poziţia lui H.-R. Patapievici, greşeală agravată şi de „abateri de la informarea corectă” din partea postului de televiziune sus-menţionat.
La rândul său, Dan Grigore şi-a exprimat dezacordul faţă de felul în care a procedat postul Antena 3, menţionând totuşi că expoziţia care a declanşat toată această avalanşă nu i s-a părut „demnă” să reprezinte România. După părerea lui Grigore, întreaga poveste este o „bătălie politică”, în care „i s-au scos (lui Patapievici - n.r.) de la naftalină nişte scrieri”. „Vedem în ce măsură un drept la replică ar rezolva situaţia şi vom reanaliza plângerea în şedinţa următoare. O să vedem dacă o eventuală sancţiune ar putea fi luată în şedinţa viitoare,” a susţinut Răsvan Popescu.
Ţinutul Secuiesc, promovat nelegal pe bani publici
trei zile înaintea alegerilor locale, politicieni ai UDMR, şeful Consiliului Judeţean Covasna şi tineri îmbrăcaţi în costume populare secuieşti au inaugurat în comuna Aita Mare
, din vestul judeţului Covasna, un panou intitulat "Ţinut Secuiesc". Numai că, legal, respectivul panou nu avea voie să fie amplasat acolo, spune Prefectura Covasna. Motivul: terenul în care era înfipt panoul a fost acordat nelegal Consiliului Judeţean.
"Curentul" vă mai prezintă o serie de evenimente care ridică semne de întrebare asupra legalităţii, dar şi moralităţii amplasării panoului "publicitar". Pentru realizarea panoului, CJ Covasna, condus de UDMR, a alocat aproape 6.500 de euro din bani publici. "Nu cred că s-au făcut greşeli", s-a absolvit de orice vină fostul preşedinte al CJ Covasna, Demeter Janos.
Povestea începe pe 23 mai, când Consiliul Local din comuna Aita Mare a decis, prin Hotărârea nr. 22/23.05.2008, să acorde în folosinţă gratuită Consiliului Judeţean Covasna o suprafaţă de pământ din domeniul public al comunei. Scopul: amplasarea unui panou publicitar cu inscripţia "Ţinutul Secuiesc".
Numai că decizia este lovită de nulitate, spune Prefectura Covasna. Potrivit adresei nr. 8472/ 08.08.2008 (facsimil 1), semnată de subprefectul covăsnean Ion Ursache, în urma analizării Hotărârii CL din Aita Mare, "aceasta a fost considerată nelegală, motiv pentru care, prin adresa cu nr. 6363/21.07.2008, am solicitat instanţei anularea acesteia". Acum Tribunalul din Covasna trebuie să decidă soarta panoului secuiesc.
Fast electoral
Dar să revenim la desfăşurarea evenimentelor. Şase zile mai târziu, pe 29 martie, lucrarea era gata: panoul de aproximativ 9 metri pătraţi, care înfăţişează o poartă secuiască, era amplasat. Candidatul UDMR la preşedinţia Consiliului Judeţean, Tamas Sandor, era acolo, la fel şi şeful de atunci al CJ, tot un om al UDMR, Demeter Janos, precum şi liderul deputaţilor UDMR, Marton Arpad. În jurul lor se împărţeau colaci secuieşti. Acţiunea este menită să atragă cât mai mulţi turişti în zonă, nicidecum să promoveze autonomia maghiară, le explica Demeter Janos celor care îl chestionau cu privire la tenta electorală a acţiunii. "Ar trebui să fim mai convingători în a demonstra că Ţinutul Secuiesc există", adăuga fostul preşedinte al CJ, declarându-se mândru că trăieşte în acea zonă.
Peste 6.000 de euro, bani publici
Prima întrebare care se pune este: dacă CL din Aita Mare a făcut o greşeală, cum de Consiliul Judeţean Covasna nu a observat? Răspunsul este simplu: pentru că încă nu aprobase amplasarea panoului.
După cum este publicat în Monitorul Oficial al Judeţului Covasna din mai 2008, anul XVII, nr. 5, abia în ziua de după festinul UDMR, pe 30 martie, CJ a adoptat indicatorii tehnico-economici ai planşei cu "Ţinutul Secuiesc". Potrivit Hotărârii respective, nr 75/2008, semnată de fostul preşedinte al CJ Demeter Janos şi de secretarul CJ, Varga Zoltan, "valoarea totală a lucrării: 23.377 lei" (facsimil 2). La valoarea unui euro
la acea dată - 3,6213 lei
- însemnă că preţul plătit de CJ pentru panou a fost de 6.455 euro.
Scântei etnice
Şedinţa în care s-a luat decizia aprobării indicatorilor a fost încinsă. Din cele 26 de voturi exprimate, singurele împotrivă au fost ale celor cinci consilieri români, care au acuzat ilegalitatea deciziei.
Potrivit Procesului Verbal al şedinţei Consiliului Judeţean Covasna, preşedintele Comisiei Juridice, Calinic Sabin, a reclamat că "în comisia juridică s-a avizat acest proiect de hotărâre fără a exista o finanţare aprobată, fără să existe o hotărâre prin care să se dispună executarea acestei lucrări având în vedere că lucrarea s-a şi executat. Personal, consider că este o chestiune de nelegalitate să se execute o lucrare, iar aprobarea acesteia să se facă ulterior. Nu există nimic care să justifice această urgenţă, decât poate o chestiune electorală". Un alt consilier judeţean, Serban Valeriu, a spus şi el că "am votat ÇcontraÈ (...) nu s-a prezentat absolut nimic ce conţine acest panou publicitar". Nimeni însă nu i-a băgat pe cei doi în seamă.
Degeaba a insistat Calinic Sabin că "nu putem să aprobăm un lucru care s-a executat deja", "dacă lucrarea s-a executat, atunci suntem în afara legii" şi "nu poate fi legal cu aprobare ulterioară", că Demeter Janos i-a spus că "lucrarea s-a executat în baza prevederilor bugetare aprobate în bugetul judeţului, pe baza licitaţiei pentru găsirea firmei
care va monta, avem toate actele şi autorizaţia de construire care a parcurs drumul pe care trebuia să-l parcurgă". După care s-a votat fără nicio problemă amplasarea panoului: 20 de voturi "pentru", 5 "împotrivă" şi o abţinere.
Mai vin şapte
Panoul din Aita Mare este primul dintr-o serie de opt astfel de panouri pe care Consiliul Judeţean le va monta la graniţele judeţului. Celelalte panouri vor fi amplasate în locuri aflate la limita dintre Covasna şi judeţele Braşov şi Bacau: la Chichiş, Bicfalau, Ilieni, Doboli de Jos, Haghig, Oituz şi Augustin. Potrivit deciziei din luna martie a CJ Covasna, costul
total al acţiunii a fost evaluat la suma de 60 de mii de lei.
, din vestul judeţului Covasna, un panou intitulat "Ţinut Secuiesc". Numai că, legal, respectivul panou nu avea voie să fie amplasat acolo, spune Prefectura Covasna. Motivul: terenul în care era înfipt panoul a fost acordat nelegal Consiliului Judeţean.
"Curentul" vă mai prezintă o serie de evenimente care ridică semne de întrebare asupra legalităţii, dar şi moralităţii amplasării panoului "publicitar". Pentru realizarea panoului, CJ Covasna, condus de UDMR, a alocat aproape 6.500 de euro din bani publici. "Nu cred că s-au făcut greşeli", s-a absolvit de orice vină fostul preşedinte al CJ Covasna, Demeter Janos.
Povestea începe pe 23 mai, când Consiliul Local din comuna Aita Mare a decis, prin Hotărârea nr. 22/23.05.2008, să acorde în folosinţă gratuită Consiliului Judeţean Covasna o suprafaţă de pământ din domeniul public al comunei. Scopul: amplasarea unui panou publicitar cu inscripţia "Ţinutul Secuiesc".
Numai că decizia este lovită de nulitate, spune Prefectura Covasna. Potrivit adresei nr. 8472/ 08.08.2008 (facsimil 1), semnată de subprefectul covăsnean Ion Ursache, în urma analizării Hotărârii CL din Aita Mare, "aceasta a fost considerată nelegală, motiv pentru care, prin adresa cu nr. 6363/21.07.2008, am solicitat instanţei anularea acesteia". Acum Tribunalul din Covasna trebuie să decidă soarta panoului secuiesc.
Fast electoral
Dar să revenim la desfăşurarea evenimentelor. Şase zile mai târziu, pe 29 martie, lucrarea era gata: panoul de aproximativ 9 metri pătraţi, care înfăţişează o poartă secuiască, era amplasat. Candidatul UDMR la preşedinţia Consiliului Judeţean, Tamas Sandor, era acolo, la fel şi şeful de atunci al CJ, tot un om al UDMR, Demeter Janos, precum şi liderul deputaţilor UDMR, Marton Arpad. În jurul lor se împărţeau colaci secuieşti. Acţiunea este menită să atragă cât mai mulţi turişti în zonă, nicidecum să promoveze autonomia maghiară, le explica Demeter Janos celor care îl chestionau cu privire la tenta electorală a acţiunii. "Ar trebui să fim mai convingători în a demonstra că Ţinutul Secuiesc există", adăuga fostul preşedinte al CJ, declarându-se mândru că trăieşte în acea zonă.
Peste 6.000 de euro, bani publici
Prima întrebare care se pune este: dacă CL din Aita Mare a făcut o greşeală, cum de Consiliul Judeţean Covasna nu a observat? Răspunsul este simplu: pentru că încă nu aprobase amplasarea panoului.
După cum este publicat în Monitorul Oficial al Judeţului Covasna din mai 2008, anul XVII, nr. 5, abia în ziua de după festinul UDMR, pe 30 martie, CJ a adoptat indicatorii tehnico-economici ai planşei cu "Ţinutul Secuiesc". Potrivit Hotărârii respective, nr 75/2008, semnată de fostul preşedinte al CJ Demeter Janos şi de secretarul CJ, Varga Zoltan, "valoarea totală a lucrării: 23.377 lei" (facsimil 2). La valoarea unui euro
la acea dată - 3,6213 lei
- însemnă că preţul plătit de CJ pentru panou a fost de 6.455 euro.
Scântei etnice
Şedinţa în care s-a luat decizia aprobării indicatorilor a fost încinsă. Din cele 26 de voturi exprimate, singurele împotrivă au fost ale celor cinci consilieri români, care au acuzat ilegalitatea deciziei.
Potrivit Procesului Verbal al şedinţei Consiliului Judeţean Covasna, preşedintele Comisiei Juridice, Calinic Sabin, a reclamat că "în comisia juridică s-a avizat acest proiect de hotărâre fără a exista o finanţare aprobată, fără să existe o hotărâre prin care să se dispună executarea acestei lucrări având în vedere că lucrarea s-a şi executat. Personal, consider că este o chestiune de nelegalitate să se execute o lucrare, iar aprobarea acesteia să se facă ulterior. Nu există nimic care să justifice această urgenţă, decât poate o chestiune electorală". Un alt consilier judeţean, Serban Valeriu, a spus şi el că "am votat ÇcontraÈ (...) nu s-a prezentat absolut nimic ce conţine acest panou publicitar". Nimeni însă nu i-a băgat pe cei doi în seamă.
Degeaba a insistat Calinic Sabin că "nu putem să aprobăm un lucru care s-a executat deja", "dacă lucrarea s-a executat, atunci suntem în afara legii" şi "nu poate fi legal cu aprobare ulterioară", că Demeter Janos i-a spus că "lucrarea s-a executat în baza prevederilor bugetare aprobate în bugetul judeţului, pe baza licitaţiei pentru găsirea firmei
care va monta, avem toate actele şi autorizaţia de construire care a parcurs drumul pe care trebuia să-l parcurgă". După care s-a votat fără nicio problemă amplasarea panoului: 20 de voturi "pentru", 5 "împotrivă" şi o abţinere.
Mai vin şapte
Panoul din Aita Mare este primul dintr-o serie de opt astfel de panouri pe care Consiliul Judeţean le va monta la graniţele judeţului. Celelalte panouri vor fi amplasate în locuri aflate la limita dintre Covasna şi judeţele Braşov şi Bacau: la Chichiş, Bicfalau, Ilieni, Doboli de Jos, Haghig, Oituz şi Augustin. Potrivit deciziei din luna martie a CJ Covasna, costul
total al acţiunii a fost evaluat la suma de 60 de mii de lei.
Băsescu: UE "s-a mişcat lent" în privinţa zonei Mării Negre şi a evenimentelor din Georgia
reşedintele Băsescu a declarat miercuri că Uniunea Europeană "s-a mişcat lent" în ceea ce priveşte zona Mării Negre şi evenimentele din Georgia şi că această regiunea nu se poate afla în securitate fără implicarea Federaţiei Ruse.
"Federaţia Rusă trebuie să fie partener pentru securizarea zonei, nu element de risc", a subliniat Băsescu.
Şeful statului a început miercuri un turneu de două zile în Ucraina, Republica Moldova, Azerbaidjan, Georgia şi Turcia, având ca scop identificarea de soluţii comune la Marea
Neagră pentru securizarea zonei. De asemenea, împreună cu ceilalţi şefi de stat preşedintele va analiza dacă evenimentele din Georgia pot avea repercusiuni asupra altor conflicte îngheţate din zonă, cum ar fi Transnistria sau Nagorno-Karabah.
Totodată, Traian Băsescu doreşte ca împreună cu omologii săi din statele aparţinând zonei Mării Negre să susţină implicarea mai puternică a organismelor internaţionale şi ca în interiorul NATO şi UE să fie formulate puncte de vedere care reprezintă regiunea, în contextul conflictului din Georgia.
"Ne interesează ca în interiorul NATO şi UE să formulăm puncte de vedere care să reprezinte regiunea, nu doar să facem declaraţii de presă. Regiunea nu a fost reprezentată în punctele de vedere enunţate de marile puteri", a spus Băsescu
Şeful statului a precizat că în discuţiile cu cei cinci şefi de stat va aborda şi problema proiectelor energetice şi în ce măsură mai sunt ele valabile în contextul evenimentelor din Georgia, având în vedere că în proiectul culoarului energetic statul georgian se prezintă ca un nod important. Preşedintele a spus că România a formulat un punct de vedere asupra situaţiei din Georgia pe care îl va expune în discuţiile cu ceilalţi preşedinţişi a precizat că va pleda pentru un mesaj ferm de susţinere faţă de Georgia.
Pe agenda discuţiilor bilaterale se află şi implementarea planului de pace pe
"Federaţia Rusă trebuie să fie partener pentru securizarea zonei, nu element de risc", a subliniat Băsescu.
Şeful statului a început miercuri un turneu de două zile în Ucraina, Republica Moldova, Azerbaidjan, Georgia şi Turcia, având ca scop identificarea de soluţii comune la Marea
Neagră pentru securizarea zonei. De asemenea, împreună cu ceilalţi şefi de stat preşedintele va analiza dacă evenimentele din Georgia pot avea repercusiuni asupra altor conflicte îngheţate din zonă, cum ar fi Transnistria sau Nagorno-Karabah.
Totodată, Traian Băsescu doreşte ca împreună cu omologii săi din statele aparţinând zonei Mării Negre să susţină implicarea mai puternică a organismelor internaţionale şi ca în interiorul NATO şi UE să fie formulate puncte de vedere care reprezintă regiunea, în contextul conflictului din Georgia.
"Ne interesează ca în interiorul NATO şi UE să formulăm puncte de vedere care să reprezinte regiunea, nu doar să facem declaraţii de presă. Regiunea nu a fost reprezentată în punctele de vedere enunţate de marile puteri", a spus Băsescu
Şeful statului a precizat că în discuţiile cu cei cinci şefi de stat va aborda şi problema proiectelor energetice şi în ce măsură mai sunt ele valabile în contextul evenimentelor din Georgia, având în vedere că în proiectul culoarului energetic statul georgian se prezintă ca un nod important. Preşedintele a spus că România a formulat un punct de vedere asupra situaţiei din Georgia pe care îl va expune în discuţiile cu ceilalţi preşedinţişi a precizat că va pleda pentru un mesaj ferm de susţinere faţă de Georgia.
Pe agenda discuţiilor bilaterale se află şi implementarea planului de pace pe
Traian Băsescu se va întâlni joi în Georgia cu Mihail Şaakashvili
reşedintele Traian Băsescu va avea, joi, o întâlnire cu omologul său georgian, Mihail Şaakashvili. După discuţiile cu acesta, preşedintele Băsescu va susţine şi o declaraţie de presă cu privire la conflictul armat din Georgia. Traian Băsescu va merge şi în Turcia, Moldova, Azerbaijan şi Ucraina.
Înainte de vizita în Georgia, Traian Băsescu va merge mâine în Ucraina şi Moldova, unde se va întâlni cu liderii acestor ţări Viktor Iuşcenco, respectiv Vladimir Voronin.
Ulterior, Băsescu se va îndrepta spre Azerbaijan, unde va avea discuţii cu preşedintele acestei ţări.
Joi, după întâlnirea cu Mihail Şaakashvili, preşedintele Traian Băsescu va efectua o vizită şi în Turcia. Tema principală de discuţie cu toţi şefii de state cu care se va întâlni este situaţia din Georgia şi modul în care acestea ar trebui să gestioneze relaţia cu Rusia.
În timpul conflictului ruso-georgian, preşedintele Băsescu a convocat două şedinţe ale CSAT dedicate acestui subiect. România reafirmă necesitatea respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Georgiei, iar CSAT a decis ca instituţiile abilitate să fie pregătite pentru evacuarea cetăţenilor români din Georgia, dacă situaţia va impune acest lucru, se arată în comunicatul de presă după primul CSAT, de pe data de 10 august. La cea de a doua şedinţă a Consiliului, de pe 12 august, s-a decis ca România să trimită la Tbilisi ajutoare umanitare, în special medicamente şi produse
sanitare, şi ca ţara noastră să se alăture UE şi NATO în promovarea unei soluţii negociate care să aducă stabilitate în zona Caucazului de Sud. Între timp, autorităţile diplomatice române din Georgia au evacuat din statul caucazian câteva zeci de români.
Referitor la ultimele evoluţii din Georgia, preşedintele Dmitri Medvedev a anunţat marţi că până la 22 august Rusia îşi va retrage trupele din Georgia până pe poziţiile decise în acordul mediat de Franţa.
Ţările din NATO au somat tot marţi Rusia să îşi respecte promisiunile privitoare la retragerea trupelor din Georgia, fără a adopta totuşi măsuri severe pentru a face Moscova să acţioneze în acest sens. Miniştrii de Externe din NATO au decis înfiinţarea unei Comisii NATO-Georgia şi menţinerea în acelaşi timp a Consiliului NATO-Rusia, a anunţat secretarul general al Alianţei, Jaap de Hoop Scheffer. În acelaşi timp, secretarul general a anunţat că structura de cooperare dintre NATO şi Rusia - Consiliul NATO-Rusia - rămâne în vigoare, dar deocamdată nu poate fi convocat, până când Rusia nu-şi va retrage trupele din Georgia.
"Lucrurile nu se mai pot petrece ca până acum în relaţia NATO cu Rusia", a spus Scheffer.
Înainte de vizita în Georgia, Traian Băsescu va merge mâine în Ucraina şi Moldova, unde se va întâlni cu liderii acestor ţări Viktor Iuşcenco, respectiv Vladimir Voronin.
Ulterior, Băsescu se va îndrepta spre Azerbaijan, unde va avea discuţii cu preşedintele acestei ţări.
Joi, după întâlnirea cu Mihail Şaakashvili, preşedintele Traian Băsescu va efectua o vizită şi în Turcia. Tema principală de discuţie cu toţi şefii de state cu care se va întâlni este situaţia din Georgia şi modul în care acestea ar trebui să gestioneze relaţia cu Rusia.
În timpul conflictului ruso-georgian, preşedintele Băsescu a convocat două şedinţe ale CSAT dedicate acestui subiect. România reafirmă necesitatea respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Georgiei, iar CSAT a decis ca instituţiile abilitate să fie pregătite pentru evacuarea cetăţenilor români din Georgia, dacă situaţia va impune acest lucru, se arată în comunicatul de presă după primul CSAT, de pe data de 10 august. La cea de a doua şedinţă a Consiliului, de pe 12 august, s-a decis ca România să trimită la Tbilisi ajutoare umanitare, în special medicamente şi produse
sanitare, şi ca ţara noastră să se alăture UE şi NATO în promovarea unei soluţii negociate care să aducă stabilitate în zona Caucazului de Sud. Între timp, autorităţile diplomatice române din Georgia au evacuat din statul caucazian câteva zeci de români.
Referitor la ultimele evoluţii din Georgia, preşedintele Dmitri Medvedev a anunţat marţi că până la 22 august Rusia îşi va retrage trupele din Georgia până pe poziţiile decise în acordul mediat de Franţa.
Ţările din NATO au somat tot marţi Rusia să îşi respecte promisiunile privitoare la retragerea trupelor din Georgia, fără a adopta totuşi măsuri severe pentru a face Moscova să acţioneze în acest sens. Miniştrii de Externe din NATO au decis înfiinţarea unei Comisii NATO-Georgia şi menţinerea în acelaşi timp a Consiliului NATO-Rusia, a anunţat secretarul general al Alianţei, Jaap de Hoop Scheffer. În acelaşi timp, secretarul general a anunţat că structura de cooperare dintre NATO şi Rusia - Consiliul NATO-Rusia - rămâne în vigoare, dar deocamdată nu poate fi convocat, până când Rusia nu-şi va retrage trupele din Georgia.
"Lucrurile nu se mai pot petrece ca până acum în relaţia NATO cu Rusia", a spus Scheffer.
Chiriile nu mai explodează la toamnă
Analiştii imobiliari consideră că, spre deosebire de anul trecut, sosirea studenţilor în centrele universitare nu va mai duce la majorări spectaculoase ale chiriilor.
Faţă de anul trecut, în toamna lui 2008, odată cu venirea studenţilor la facultate, preţurile nu vor creşte cu mai mult de 10%. Proprietarii de locuinţe au început să-şi scoată casele
la închiriat în aşteptarea studenţilor care nu vor prinde un loc în cămin. Odată cu speranţa unui nou val de chiriaşi, oamenii au şi urcat puţin preţurile, dar nesemnificativ faţă de perioada similară a anului trecut, după cum apreciază analiştii imobiliari.
Tinerii care vin în centrele universitare - şi care nu au unde sta - pot închiria o garsonieră la preţuri între 100-450 de euro
la Braşov, 200-300 de euro la Timişoara şi 400-450 de euro la Bucureşti. În schimb, cei care vor studia la Sibiu pot găsi garsoniere de închiriat la maximum 180 de euro pe lună.
Apartamente mai multe, preţuri mai mici
Unul dintre motivele rămânerii pe loc a preţurilor ar putea fi şi faptul că stagnarea din zona vânzărilor de apartamente a dus la o creştere a numărului de locuinţe scoase la închiriere, adică la o ofertă mai apropiată de cerere, după cum arată datele unui studiu al anunturiparticulari. ro, dat publicităţii luni seară. Analizele mai arată că blocajul de pe piaţa vânzărilor imobiliare va afecta în curând şi preţul chiriilor.
Astfel, numărul de oferte pentru apartamentele de închiriat a crescut în ultima lună cu variaţii între 8,8% şi 26,8%. Potrivit monitorizării anunturiparticulari.ro, preţurile vor creşte de luna viitoare, când cererea pe piaţă se măreşte odată cu începerea noului an universitar.
„În perioada asta e linişte pentru că principalul client este studentul. În ansamblu, 2008 este mai trist ca 2007, oamenii sunt rezervaţi, toată lumea ţine la preţ. La începutul lui septembrie vom avea majorări de maximum 7%-10%.
Nu vor fi creşteri spectaculoase, pentru că piaţa nu suportă mai mult“, a precizat Victor Mihalache, director Accord Real Estate&Consulting.
Închiriere în loc de vânzare
Potrivit raportului anunturiparticulari. ro, în luna iulie, creşterea cea mai mare a ofertei a fost înregistrată la apartamentele cu patru camere, unde proprietarii au scos spre închiriere un număr de 118 imobile.
Cea mai mică fluctuaţie a fost în cazul apartamentelor cu două camere, unde numărul imobilelor scoase la închiriere de particulari a crescut cu doar 8,8%. „Anul acesta există, într-adevăr, un număr de apartamente ce trebuiau să fie vândute, dar, pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, proprietarii au optat pentru închiriere. Acest lucru poate contracara uşor creşterea chiriilor“, a explicat Liviu Ureche, specialist în domeniul imobiliar.
Prea puţine locuri pentru studenţi
Faţă de anul trecut, în toamna lui 2008, odată cu venirea studenţilor la facultate, preţurile nu vor creşte cu mai mult de 10%. Proprietarii de locuinţe au început să-şi scoată casele
la închiriat în aşteptarea studenţilor care nu vor prinde un loc în cămin. Odată cu speranţa unui nou val de chiriaşi, oamenii au şi urcat puţin preţurile, dar nesemnificativ faţă de perioada similară a anului trecut, după cum apreciază analiştii imobiliari.
Tinerii care vin în centrele universitare - şi care nu au unde sta - pot închiria o garsonieră la preţuri între 100-450 de euro
la Braşov, 200-300 de euro la Timişoara şi 400-450 de euro la Bucureşti. În schimb, cei care vor studia la Sibiu pot găsi garsoniere de închiriat la maximum 180 de euro pe lună.
Apartamente mai multe, preţuri mai mici
Unul dintre motivele rămânerii pe loc a preţurilor ar putea fi şi faptul că stagnarea din zona vânzărilor de apartamente a dus la o creştere a numărului de locuinţe scoase la închiriere, adică la o ofertă mai apropiată de cerere, după cum arată datele unui studiu al anunturiparticulari. ro, dat publicităţii luni seară. Analizele mai arată că blocajul de pe piaţa vânzărilor imobiliare va afecta în curând şi preţul chiriilor.
Astfel, numărul de oferte pentru apartamentele de închiriat a crescut în ultima lună cu variaţii între 8,8% şi 26,8%. Potrivit monitorizării anunturiparticulari.ro, preţurile vor creşte de luna viitoare, când cererea pe piaţă se măreşte odată cu începerea noului an universitar.
„În perioada asta e linişte pentru că principalul client este studentul. În ansamblu, 2008 este mai trist ca 2007, oamenii sunt rezervaţi, toată lumea ţine la preţ. La începutul lui septembrie vom avea majorări de maximum 7%-10%.
Nu vor fi creşteri spectaculoase, pentru că piaţa nu suportă mai mult“, a precizat Victor Mihalache, director Accord Real Estate&Consulting.
Închiriere în loc de vânzare
Potrivit raportului anunturiparticulari. ro, în luna iulie, creşterea cea mai mare a ofertei a fost înregistrată la apartamentele cu patru camere, unde proprietarii au scos spre închiriere un număr de 118 imobile.
Cea mai mică fluctuaţie a fost în cazul apartamentelor cu două camere, unde numărul imobilelor scoase la închiriere de particulari a crescut cu doar 8,8%. „Anul acesta există, într-adevăr, un număr de apartamente ce trebuiau să fie vândute, dar, pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, proprietarii au optat pentru închiriere. Acest lucru poate contracara uşor creşterea chiriilor“, a explicat Liviu Ureche, specialist în domeniul imobiliar.
Prea puţine locuri pentru studenţi
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
