Peste 6,7 milioane de sarbi sunt chemati maine la urne pentru a-si alege presedintele al carui mandat de cinci ani va debuta, cel mai probabil, cu un eveniment dureros: pierderea provinciei Kosovo, asteptata sa-si declare unilateral independenta.
In cursa pentru fotoliul de presedinte s-au inscris noua candidati, favoriti fiind actualul sef la statului, Boris Tadici (50 de ani), si liderul ultranationalist Tomislav Nikolici (55 de ani), relateaza AFP. Potrivit unui sondaj realizat de Centrul pentru alegeri libere si demo-cratice de la Belgrad, Nikolici este cotat cu 21% din intentiile de vot, iar Tadici - cu 19%. Disputa dintre cei doi se va transa in cel de-al doilea tur de scrutin, programat pe 3 februarie. Asa s-a intamplat si la alegerile din anul 2004, cand invingator a iesit Boris Tadici.
Aproximativ 16% dintre alegatori erau inca nehotarati, iar 33% nu intentionau sa mearga la vot maine, a mai relevat sondajul realizat pe un esantion de 1.500 de persoane si dat publicitatii
saptamana aceasta.
Dintre cei noua candidati, doar unul, Cedomir Jovanovici (37 de ani), se pronunta in favoarea independentei provinciei Kosovo, insa sansele sale de a ajunge presedinte al Serbiei sunt ca si inexistente.
miercuri, 18 martie 2009
Geoana si Nastase, acesti Hillary si Obama ai PSD
Adrian Nastase isi anunta intentia de a se bate cu Traian Basescu pentru Cotroceni la prezidentialele din 2009. El este cel de-al doilea lider din PSD, dupa Mircea Geoana, care se arunca in lupta
cu Basescu.
PSD are in clipa de fata doi posibili contracandidati pentru Traian Basescu la prezidentialele de anul viitor: Mircea Geoana si Adrian Nastase. Ambii si-au declarat disponibilitatea de a intra in cursa. Geoana a facut anuntul saptamina trecuta, intr-un interviu pentru “Jurnalul National”, ocazie cu care a spus ca obiectivul sau de cariera este sa ajunga presedintele Romaniei. Ieri, la o dezbatere publica despre stinga politica, Nastase a afirmat ca este dispus si pregatit sa intre in competitie cu Basescu. Declaratiile celor doi nu sint insa foarte clare. Ele ascund o competitie interna in PSD, care se anunta destul de dura. Deocamdata se lucreaza cu manusi.
Geoana si Nastase s-au intilnit ieri la o dezbatere despre stinga din Romania, organizata de Institutul Social Democrat. Cei doi nu au schimbat foarte multe vorbe, au stat de o parte si de cealalta a mesei, insa au facut fotografii impreuna.
“Exista un inceput de dezbatere in PSD si in societate cu privire la cel care va fi contracandidatul lui Traian Basescu in 2009. Cel mai puternic, mai credibil si mai bine plasat lider al PSD va fi cel care se va confrunta cu Traian Basescu, iar anuntul va fi facut la momentul potrivit”, a declarat presedintele PSD, Mircea Geoana. El a adaugat ca in PSD se va declansa “o selectie reala in interior” si ca anuntarea candidatului oficial “este o chestiune tactica pe care conducerea PSD isi rezerva dreptul sa o decida”. Geoana a mai spus ca va fi facut si un sondaj de opinie pentru ca “nu te poti juca cu un obiectiv atit de important”. Despre Nastase, Geoana a vorbit in termeni elogiatori: “Un om ca Adrian Nastase, care are atitia ani de experienta politica si care a contribuit atit la dezvoltarea
PSD, reprezinta in sine un nume mare. Nu are nevoie de un fotoliu
pentru a vorbi cu autoritate”.
La rindul sau, Adrian Nastase s-a straduit sa nu fie ironic fata de Mircea Geoana. A spus ca, din pozitia de sef al PSD, Geoana are toate sansele sa devina candidatul partidului la prezidentiale. El a spus insa ca, daca nu se gaseste o varianta mai buna, el este dispus sa intre in competitie. “Partidul va decide cine trebuie sa intre in cursa cu Traian Basescu. Eu nu ma dau in laturi. Daca este nevoie, ma voi prezenta in aceasta cursa”, a spus fostul contracandidat al lui Basescu din 2004.
Nastase a facut ieri si o stranie declaratie referitoare la rezultatul alegerilor din 2004, el sugerind ca acestea ar fi fost fraudate. Nastase a spus ca, de frica unor previzibile evenimente de strada, pe care el le-a comparat cu mineriadele din 1990 si 1991, el ar fi renuntat sa ceara renumararea voturilor la scrutinul din noiembrie 2004. Ieri, Nastase a vorbit in termeni foarte duri fata de seful statului. “Traian Basescu trebuie oprit!”, a exclamat el. “Traian Basescu nu are nici un fel de jena in a folosi butoanele puterii pentru a declansa conflicte din care Romania cu greu mai poate iesi”, a spus fostul premier, aratind ca “PSD are de ales intre a i se supune lui Traian Basescu sau a i se opune si ca este foarte important ca acest partid sa stabileasca potentialii aliati".
Mircea Geoana, presedinte PSD
"Nu cred ca functia face organul. Un om ca Adrian Nastase, care are atitia ani de experienta politica si care a contribuit atit la dezvoltarea PSD, reprezinta in sine un nume mare"
Iliescu l-ar sprijini pe Nastase, Mazare nu
Ion Iliescu a declarat joi seara, la Antena 3, ca trebuie deschisa o competitie in PSD pentru stabilirea candidatului la prezidentiale. Intrebat daca il va sprijini pe Nastase, prezent alaturi de el in studioul tv, Iliescu a spus: “De ce nu? A si participat la o asemenea competitie, are anumite atuuri, dar este o chestiune care trebuie sa fie rezultatul unei deliberari politice”. Pe de alta parte, liderul PSD Constanta, Radu Mazare, nu crede ca Adrian Nastase ar fi o solutie
potrivit. “Domnul Nastase n-a stiut sa gestioneze bine problema lui de imagine si acuzatiile grave si nereale care i s-au adus. Din acest motiv, nu cred ca poate sa candideze si nu cred ca poate sa faca un scor bun", a declarat Mazare.
cu Basescu.
PSD are in clipa de fata doi posibili contracandidati pentru Traian Basescu la prezidentialele de anul viitor: Mircea Geoana si Adrian Nastase. Ambii si-au declarat disponibilitatea de a intra in cursa. Geoana a facut anuntul saptamina trecuta, intr-un interviu pentru “Jurnalul National”, ocazie cu care a spus ca obiectivul sau de cariera este sa ajunga presedintele Romaniei. Ieri, la o dezbatere publica despre stinga politica, Nastase a afirmat ca este dispus si pregatit sa intre in competitie cu Basescu. Declaratiile celor doi nu sint insa foarte clare. Ele ascund o competitie interna in PSD, care se anunta destul de dura. Deocamdata se lucreaza cu manusi.
Geoana si Nastase s-au intilnit ieri la o dezbatere despre stinga din Romania, organizata de Institutul Social Democrat. Cei doi nu au schimbat foarte multe vorbe, au stat de o parte si de cealalta a mesei, insa au facut fotografii impreuna.
“Exista un inceput de dezbatere in PSD si in societate cu privire la cel care va fi contracandidatul lui Traian Basescu in 2009. Cel mai puternic, mai credibil si mai bine plasat lider al PSD va fi cel care se va confrunta cu Traian Basescu, iar anuntul va fi facut la momentul potrivit”, a declarat presedintele PSD, Mircea Geoana. El a adaugat ca in PSD se va declansa “o selectie reala in interior” si ca anuntarea candidatului oficial “este o chestiune tactica pe care conducerea PSD isi rezerva dreptul sa o decida”. Geoana a mai spus ca va fi facut si un sondaj de opinie pentru ca “nu te poti juca cu un obiectiv atit de important”. Despre Nastase, Geoana a vorbit in termeni elogiatori: “Un om ca Adrian Nastase, care are atitia ani de experienta politica si care a contribuit atit la dezvoltarea
PSD, reprezinta in sine un nume mare. Nu are nevoie de un fotoliu
pentru a vorbi cu autoritate”.
La rindul sau, Adrian Nastase s-a straduit sa nu fie ironic fata de Mircea Geoana. A spus ca, din pozitia de sef al PSD, Geoana are toate sansele sa devina candidatul partidului la prezidentiale. El a spus insa ca, daca nu se gaseste o varianta mai buna, el este dispus sa intre in competitie. “Partidul va decide cine trebuie sa intre in cursa cu Traian Basescu. Eu nu ma dau in laturi. Daca este nevoie, ma voi prezenta in aceasta cursa”, a spus fostul contracandidat al lui Basescu din 2004.
Nastase a facut ieri si o stranie declaratie referitoare la rezultatul alegerilor din 2004, el sugerind ca acestea ar fi fost fraudate. Nastase a spus ca, de frica unor previzibile evenimente de strada, pe care el le-a comparat cu mineriadele din 1990 si 1991, el ar fi renuntat sa ceara renumararea voturilor la scrutinul din noiembrie 2004. Ieri, Nastase a vorbit in termeni foarte duri fata de seful statului. “Traian Basescu trebuie oprit!”, a exclamat el. “Traian Basescu nu are nici un fel de jena in a folosi butoanele puterii pentru a declansa conflicte din care Romania cu greu mai poate iesi”, a spus fostul premier, aratind ca “PSD are de ales intre a i se supune lui Traian Basescu sau a i se opune si ca este foarte important ca acest partid sa stabileasca potentialii aliati".
Mircea Geoana, presedinte PSD
"Nu cred ca functia face organul. Un om ca Adrian Nastase, care are atitia ani de experienta politica si care a contribuit atit la dezvoltarea PSD, reprezinta in sine un nume mare"
Iliescu l-ar sprijini pe Nastase, Mazare nu
Ion Iliescu a declarat joi seara, la Antena 3, ca trebuie deschisa o competitie in PSD pentru stabilirea candidatului la prezidentiale. Intrebat daca il va sprijini pe Nastase, prezent alaturi de el in studioul tv, Iliescu a spus: “De ce nu? A si participat la o asemenea competitie, are anumite atuuri, dar este o chestiune care trebuie sa fie rezultatul unei deliberari politice”. Pe de alta parte, liderul PSD Constanta, Radu Mazare, nu crede ca Adrian Nastase ar fi o solutie
potrivit. “Domnul Nastase n-a stiut sa gestioneze bine problema lui de imagine si acuzatiile grave si nereale care i s-au adus. Din acest motiv, nu cred ca poate sa candideze si nu cred ca poate sa faca un scor bun", a declarat Mazare.
Se fac jocurile pentru Nastase
Reactivarea fostului presedinte PSD Adrian Nastase a devenit o prioritate pentru sustinatorii sai, care doresc sa-l vada dupa Consiliul National intr-o pozitie solida in fruntea partidului. Prezent la dezbaterea "Stanga romaneasca, prezent si perspective", Nastase a dat semnalul inceperii campaniei
electorale, atacandu-l pe Traian Basescu si dand mesaje de nemultumire fata de lentoarea actiunilor conducerii centrale. Vasile Dancu, reprezentant al grupului de la Cluj, pare sa marseze pe ideea revenirii lui Nastase intr-o pozitie cheie. In schimb, Geoana crede ca fostul premier nu are nevoie de o functie pentru a vorbi si incearca sa pastreze ierarhia stabilita de ultimul Congres.
Surse social-democrate ne-au declarat ca in partid s-a creat un curent tot mai puternic, care cere un rol central pentru Adrian Nastase. "Momentan tatonam terenul. Presedinte al Consiliului National, care este o functie moarta in acest moment, sau sef peste departamente poate fi o solutie
pentru aducerea lui Adrian Nastase in prim plan. Nu mai poate ramane un simplu membru", au precizat surse din PSD. Fostul presedinte al social-democratilor nu ramane dator taberei care il sustine si arata ca este pregatit sa joace un rol mai activ in fruntea partidului. El a lansat ieri, cu ocazia dezbaterii despre viitorul stangii, atacuri directe la adresa presedintelui Basescu, dar a lasat sa se inteleaga ca este nemultumit si de lentoarea actiunilor lui Geoana. "Scopul lui Basescu este de a distruge PSD sau de a-l reduce la o valoare minima pentru a il putea controla
", a sustinut Nastase. El a spus ca este extrem de ingrijorat de comportamentul sefului statului, care denota escaladarea fenomenului totalitar. "Am impresia ca trebuie sa examinam mai atent lucrurile, altfel devenim un Pakistan al Europei
de Rasarit", a afirmat fostul lider al PSD.
Duel intre fostul si actualul presedinte
Rolul de principal adversar al presedintelui Basescu asumat de Nastase ar putea fi atu-ul sau in fata lui Mircea Geoana, in cazul in care amandoi vor intra in cursa pentru Presedintie. De altfel, fostul premier a declarat recent la o emisiune TV ca va accepta aceasta nominalizare din partea partidului, daca ii va fi ceruta. "Mai avem 150 de zile pana la alegerile locale. Trebuie sa mutam discutia din teoretic in practic", si-a inceput Nastase atacul voalat la adresa conducerii. El a acuzat dualitatea pozitiilor exprimate in ultima perioada de grupul din jurul lui Mircea Geoana. "PSD are de ales intre a i se supune lui Traian Basescu sau a i se opune", a spus transant Nastase. Pozitia sa a fost intarita de deputatul Radu Podgoreanu, care a acuzat conducerea centrala ca a lasat prea des impresia ca este dispusa la un troc politic. Nici grupul de la Cluj nu a ramas insensibil la pozitiile lui Nastase, aratand prin vocea lui Vasile Dancu ca este dispus sa-l ajute pe acesta sa revina intr-o functie cheie in partid. In schimb, Mircea Geoana a declarat ca va incerca sa foloseasca toate personalitatile din partid in competitia electorala. "Eu cred ca un om ca Adrian Nastase care are atatia ani de experienta politica nu are nevoie de un fotoliu
sau de o strapontina pentru a putea sa vorbeasca cu autoritate si cu influenta in partid", a sustinut Geoana. El a respins practic ideea instalarii lui Nastase intr-o functie cheie, aratand ca pana la viitorul Congres lucrurile raman batute in cuie.
electorale, atacandu-l pe Traian Basescu si dand mesaje de nemultumire fata de lentoarea actiunilor conducerii centrale. Vasile Dancu, reprezentant al grupului de la Cluj, pare sa marseze pe ideea revenirii lui Nastase intr-o pozitie cheie. In schimb, Geoana crede ca fostul premier nu are nevoie de o functie pentru a vorbi si incearca sa pastreze ierarhia stabilita de ultimul Congres.
Surse social-democrate ne-au declarat ca in partid s-a creat un curent tot mai puternic, care cere un rol central pentru Adrian Nastase. "Momentan tatonam terenul. Presedinte al Consiliului National, care este o functie moarta in acest moment, sau sef peste departamente poate fi o solutie
pentru aducerea lui Adrian Nastase in prim plan. Nu mai poate ramane un simplu membru", au precizat surse din PSD. Fostul presedinte al social-democratilor nu ramane dator taberei care il sustine si arata ca este pregatit sa joace un rol mai activ in fruntea partidului. El a lansat ieri, cu ocazia dezbaterii despre viitorul stangii, atacuri directe la adresa presedintelui Basescu, dar a lasat sa se inteleaga ca este nemultumit si de lentoarea actiunilor lui Geoana. "Scopul lui Basescu este de a distruge PSD sau de a-l reduce la o valoare minima pentru a il putea controla
", a sustinut Nastase. El a spus ca este extrem de ingrijorat de comportamentul sefului statului, care denota escaladarea fenomenului totalitar. "Am impresia ca trebuie sa examinam mai atent lucrurile, altfel devenim un Pakistan al Europei
de Rasarit", a afirmat fostul lider al PSD.
Duel intre fostul si actualul presedinte
Rolul de principal adversar al presedintelui Basescu asumat de Nastase ar putea fi atu-ul sau in fata lui Mircea Geoana, in cazul in care amandoi vor intra in cursa pentru Presedintie. De altfel, fostul premier a declarat recent la o emisiune TV ca va accepta aceasta nominalizare din partea partidului, daca ii va fi ceruta. "Mai avem 150 de zile pana la alegerile locale. Trebuie sa mutam discutia din teoretic in practic", si-a inceput Nastase atacul voalat la adresa conducerii. El a acuzat dualitatea pozitiilor exprimate in ultima perioada de grupul din jurul lui Mircea Geoana. "PSD are de ales intre a i se supune lui Traian Basescu sau a i se opune", a spus transant Nastase. Pozitia sa a fost intarita de deputatul Radu Podgoreanu, care a acuzat conducerea centrala ca a lasat prea des impresia ca este dispusa la un troc politic. Nici grupul de la Cluj nu a ramas insensibil la pozitiile lui Nastase, aratand prin vocea lui Vasile Dancu ca este dispus sa-l ajute pe acesta sa revina intr-o functie cheie in partid. In schimb, Mircea Geoana a declarat ca va incerca sa foloseasca toate personalitatile din partid in competitia electorala. "Eu cred ca un om ca Adrian Nastase care are atatia ani de experienta politica nu are nevoie de un fotoliu
sau de o strapontina pentru a putea sa vorbeasca cu autoritate si cu influenta in partid", a sustinut Geoana. El a respins practic ideea instalarii lui Nastase intr-o functie cheie, aratand ca pana la viitorul Congres lucrurile raman batute in cuie.
Un politician talentat in a pica mereu in picioare
Teodor Melescanu, ministrul apararii, numit saptamana aceasta si interimar la Justitie, a dovedit intotdeauna abilitatea de a ocupa o pozitie importanta indiferent de regim.
Vicepresedintele liberal are 40 de ani si a facut cariera in toate regimurile. Dupa 1990, a fost ministru de externe, al apararii si interimar la Justitie. A trecut prin trei partide: PDSR, Alianta pentru Romania (ApR) si PNL.
Din diplomatie in politica
Teodor Melescanu a urcat, din 1966 pana in 1989, treptele ierarhice in Ministerul Afacerilor
Externe. Revolutia l-a prins cu un rang inalt in aceasta institutie.
Dupa 1989, au circulat numeroase legende legate de succesul lui Teodor Melescanu inainte de Revolutie, dar nu au aparut niciodata informatii concrete despre el. In 1992, a primit portofoliul Externelor in guvernul Vacaroiu. Daca, in prima faza, Melescanu si-a pastrat statutul de independent, ulterior el s-a inscris in PDSR. A fost multa vreme un sustinator al lui Ion Iliescu.
Dupa infrangerea PDSR la alegerile din 1996, Melescanu a avut un puseu reformist. Si-a dat seama ca partidul condus de Iliescu trebuie schimbat si, confruntandu-se cu refuzul conducerii centrale de a face acest lucru, a format, impreuna cu mai multi lideri precum Iosif Boda, Alianta pentru Romania. Noul partid a fost, intre 1997 si 1999, rasfatatul sondajelor de opinie, unde aparea cu scoruri care ajungeau la aproape 20%.
Din afara parlamentului, la varful PNL
Dupa un rezultat mediu la alegerile locale din 2000 (10% pe tara la consiliile judetene), Teodor Melescanu si ApR s-au prabusit sub greutatea scandalurilor „Firul rosu” si „Adrian Costea”.
Melescanu nu doar ca a fost implicat in aceste scandaluri, dar a mintit in privinta rolului sau, ceea ce a avut un efect teribil, in conditiile in care partidul isi crease un nucleu semnificativ de sustinatori in randul populatiei din mediul urban, mai bine informata si mai pretentioasa.
In aceeasi perioada, Melescanu a declansat negocieri pentru o alianta cu liberalii. Discutiile s-au blocat in momentul in care negociatorul liberalilor, prim-vicepresedintele Valeriu Stoica, a primit sondajele care indicau prabusirea lui Melescanu.
Cat priveste ApR, formatiunea nu a reusit sa treaca pragul electoral la alegerile din 2000. Dupa o perioada de deriva, in 2002, partidul a fost inghitit de liberali. Teodor Melescanu a devenit prim-vicepresedinte PNL, iar, ulterior, unul dintre vicepresedintii partidului.
El a reusit sa aiba relatii bune atat cu Theodor Stolojan, cat si cu Calin Popescu-Tariceanu, cei doi presedinti liberali. Pe de alta parte, Melescanu nu s-a evidentiat prin declaratii anti-Basescu. In aprilile 2007, a fost nominalizat ministru al apararii in guvernul Tariceanu 2.
Vicepresedintele liberal are 40 de ani si a facut cariera in toate regimurile. Dupa 1990, a fost ministru de externe, al apararii si interimar la Justitie. A trecut prin trei partide: PDSR, Alianta pentru Romania (ApR) si PNL.
Din diplomatie in politica
Teodor Melescanu a urcat, din 1966 pana in 1989, treptele ierarhice in Ministerul Afacerilor
Externe. Revolutia l-a prins cu un rang inalt in aceasta institutie.
Dupa 1989, au circulat numeroase legende legate de succesul lui Teodor Melescanu inainte de Revolutie, dar nu au aparut niciodata informatii concrete despre el. In 1992, a primit portofoliul Externelor in guvernul Vacaroiu. Daca, in prima faza, Melescanu si-a pastrat statutul de independent, ulterior el s-a inscris in PDSR. A fost multa vreme un sustinator al lui Ion Iliescu.
Dupa infrangerea PDSR la alegerile din 1996, Melescanu a avut un puseu reformist. Si-a dat seama ca partidul condus de Iliescu trebuie schimbat si, confruntandu-se cu refuzul conducerii centrale de a face acest lucru, a format, impreuna cu mai multi lideri precum Iosif Boda, Alianta pentru Romania. Noul partid a fost, intre 1997 si 1999, rasfatatul sondajelor de opinie, unde aparea cu scoruri care ajungeau la aproape 20%.
Din afara parlamentului, la varful PNL
Dupa un rezultat mediu la alegerile locale din 2000 (10% pe tara la consiliile judetene), Teodor Melescanu si ApR s-au prabusit sub greutatea scandalurilor „Firul rosu” si „Adrian Costea”.
Melescanu nu doar ca a fost implicat in aceste scandaluri, dar a mintit in privinta rolului sau, ceea ce a avut un efect teribil, in conditiile in care partidul isi crease un nucleu semnificativ de sustinatori in randul populatiei din mediul urban, mai bine informata si mai pretentioasa.
In aceeasi perioada, Melescanu a declansat negocieri pentru o alianta cu liberalii. Discutiile s-au blocat in momentul in care negociatorul liberalilor, prim-vicepresedintele Valeriu Stoica, a primit sondajele care indicau prabusirea lui Melescanu.
Cat priveste ApR, formatiunea nu a reusit sa treaca pragul electoral la alegerile din 2000. Dupa o perioada de deriva, in 2002, partidul a fost inghitit de liberali. Teodor Melescanu a devenit prim-vicepresedinte PNL, iar, ulterior, unul dintre vicepresedintii partidului.
El a reusit sa aiba relatii bune atat cu Theodor Stolojan, cat si cu Calin Popescu-Tariceanu, cei doi presedinti liberali. Pe de alta parte, Melescanu nu s-a evidentiat prin declaratii anti-Basescu. In aprilile 2007, a fost nominalizat ministru al apararii in guvernul Tariceanu 2.
Pătatul” ministru Meleşcanu a ajuns preferatul societăţii civile
Ministrul interimar al Justiţiei Teodor Meleşcanu a lăsat în offside câteva organzaţii nonguvernamentale apropiate de preşedintele Traian Băsescu. Cu câteva ore înainte ca Meleşcanu să retrimită la Cotroceni documentaţia referitoare la dosarele
celor opt foşti şi actuali demnitari urmăriţi penal, aceste ONG lăudau, într-un comunicat de presă, numirea acestuia ca interimar la Justiţie: „Apreciem drept o dovadă de înţelepciune propunerea premierului pentru ministru interimar la Justiţie şi sperăm că, în continuare, se va căuta un titular pentru acest portofoliu care să satisfacă aşteptările publicului şi ale Comisiei Europene în privinţa reformelor anticorupţie”.
Acest pasaj apare în scrisoarea deschisă adresată premierului de către Alina Mungiu-Pippidi (SAR), Radu Filipescu (GDS), Sorin Ilieşiu (Alianţa Civică) Florian Mihalcea (Societatea Timişoara) Dan Mihai (APADOR-CH)
Mihaela Danga (CJI), ca reprezentanţi ai Coaliţiei pentru o Guvernare Curată. Scrisoarea era, de fapt, o cerere către premierul Călin Popescu-Tăriceanu de a renunţa la nominalizarea Noricăi Nicolai ca ministru al Justiţiei, pe motiv că, prin activitatea
ei parlamentară, „s-a opus cu consecvenţă agendei civice şi anticorupţie din România, în privinţa unor proiecte importante precum declaraţiile de avere şi interese transparente pentru demnitari, legea ANI sau Ordonanţa DNA”. Noricăi Nicolai i se reproşează şi că, în ceea ce priveşte Legea lustraţiei şi CNSAS, „a promovat consecvent agenda celor mai conservatoare forţe ale politicii româneşti”.
În final, este trecută şi menţiunea privindu-l pe Meleşcanu, ca soluţie „înţeleaptă” a premierului.
Un ministru al Apărării cu probleme „de dosar”
Aprecierea subită faţă Meleşcanu este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în aprilie 2007, Coaliţia pentru o Guvernare Curată îşi exprima „îngrijorarea” că şapte miniştri ar avea probleme „de dosar”. Printre ei, şi Teodor Melescanu, căruia i se reproşa, printre altele, faptul că a lucrat în diplomaţia românească în regimul comunist. Era chiar citat fostul ofiţerul de securitate
Liviu Turcu spunând că Meleşcanu ar fi colaborat cu fosta Securitate.
Ministrului i se mai imputa şi faptul că a fost membru în Consiliul de Administraţie al Rompetrol, între 2002 şi 2004. „În condiţiile în care principalul acţionar al Rompetrol, Dinu Patriciu, este nu doar anchetat penal, ci şi într-un litigiu internaţional cu statul român, prezenţa unor oameni în poziţii-cheie din guvern, care au fost remuneraţi de el cu sume importante, ridică semne de întrebare faţă de cât de bine este protejat interesul public în acest litigiu”, se mai spunea în comunicatul Coaliţiei pentru o Guvernare Curată.
celor opt foşti şi actuali demnitari urmăriţi penal, aceste ONG lăudau, într-un comunicat de presă, numirea acestuia ca interimar la Justiţie: „Apreciem drept o dovadă de înţelepciune propunerea premierului pentru ministru interimar la Justiţie şi sperăm că, în continuare, se va căuta un titular pentru acest portofoliu care să satisfacă aşteptările publicului şi ale Comisiei Europene în privinţa reformelor anticorupţie”.
Acest pasaj apare în scrisoarea deschisă adresată premierului de către Alina Mungiu-Pippidi (SAR), Radu Filipescu (GDS), Sorin Ilieşiu (Alianţa Civică) Florian Mihalcea (Societatea Timişoara) Dan Mihai (APADOR-CH)
Mihaela Danga (CJI), ca reprezentanţi ai Coaliţiei pentru o Guvernare Curată. Scrisoarea era, de fapt, o cerere către premierul Călin Popescu-Tăriceanu de a renunţa la nominalizarea Noricăi Nicolai ca ministru al Justiţiei, pe motiv că, prin activitatea
ei parlamentară, „s-a opus cu consecvenţă agendei civice şi anticorupţie din România, în privinţa unor proiecte importante precum declaraţiile de avere şi interese transparente pentru demnitari, legea ANI sau Ordonanţa DNA”. Noricăi Nicolai i se reproşează şi că, în ceea ce priveşte Legea lustraţiei şi CNSAS, „a promovat consecvent agenda celor mai conservatoare forţe ale politicii româneşti”.
În final, este trecută şi menţiunea privindu-l pe Meleşcanu, ca soluţie „înţeleaptă” a premierului.
Un ministru al Apărării cu probleme „de dosar”
Aprecierea subită faţă Meleşcanu este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în aprilie 2007, Coaliţia pentru o Guvernare Curată îşi exprima „îngrijorarea” că şapte miniştri ar avea probleme „de dosar”. Printre ei, şi Teodor Melescanu, căruia i se reproşa, printre altele, faptul că a lucrat în diplomaţia românească în regimul comunist. Era chiar citat fostul ofiţerul de securitate
Liviu Turcu spunând că Meleşcanu ar fi colaborat cu fosta Securitate.
Ministrului i se mai imputa şi faptul că a fost membru în Consiliul de Administraţie al Rompetrol, între 2002 şi 2004. „În condiţiile în care principalul acţionar al Rompetrol, Dinu Patriciu, este nu doar anchetat penal, ci şi într-un litigiu internaţional cu statul român, prezenţa unor oameni în poziţii-cheie din guvern, care au fost remuneraţi de el cu sume importante, ridică semne de întrebare faţă de cât de bine este protejat interesul public în acest litigiu”, se mai spunea în comunicatul Coaliţiei pentru o Guvernare Curată.
Korodi: Am redus prea mult taxa auto
Oficialii romani n-au reusit nici de aceasta data
sa aduca taxa de prima inmatriculare la un nivel satisfacator pentru europeni.
Ministrul Mediului, Korodi Attila, a declarat vineri ca reprezentantii Comisiei Europene, care se afla in negocieri cu autoritatile de la Bucuresti, nu au fost de acord nici cu cea de-a doua varinata privind taxa de prima inmatriculare. In mod paradoxal, oficialii de la Bruxelles au criticat de aceasta data nivelul prea redus
al taxei pentru masinile foarte poluante.
“UE nu este de acord cu reducerea de pina la 90% a nivelului taxei pentru masinile poluante si nici cu discrepantele mari existente in noua
grila de taxare”, a declarat Korodi.
“Noi am propus o valoare pentru taxarea masinilor foarte poluante, cum ar fi cele care indeplinesc standardele non-Euro sau Euro 1 privind emisiile de noxe, cu care UE nu a fost de acord pe motiv ca este prea mica,” a sustinut Korodi.
Anterior, CE a criticat prima formula de calcul a taxei de prima inmatriculare pe motiv ca nu se respecta deprecierea masinilor, ca exista o discriminare intre masinile rulate din import si cele deja inmatriculate in Romania si ca diferenta dintre nivelul taxei pentru o masina Euro 4 si non-Euro era prea mare. Oficialul ministerului Mediului a adaugat ca se asteapta ca pina la sfirsitul acestei luni sa se ajunga la un consens cu reprezentantii CE privind valoarea taxei de prima inmatriculare.
sa aduca taxa de prima inmatriculare la un nivel satisfacator pentru europeni.
Ministrul Mediului, Korodi Attila, a declarat vineri ca reprezentantii Comisiei Europene, care se afla in negocieri cu autoritatile de la Bucuresti, nu au fost de acord nici cu cea de-a doua varinata privind taxa de prima inmatriculare. In mod paradoxal, oficialii de la Bruxelles au criticat de aceasta data nivelul prea redus
al taxei pentru masinile foarte poluante.
“UE nu este de acord cu reducerea de pina la 90% a nivelului taxei pentru masinile poluante si nici cu discrepantele mari existente in noua
grila de taxare”, a declarat Korodi.
“Noi am propus o valoare pentru taxarea masinilor foarte poluante, cum ar fi cele care indeplinesc standardele non-Euro sau Euro 1 privind emisiile de noxe, cu care UE nu a fost de acord pe motiv ca este prea mica,” a sustinut Korodi.
Anterior, CE a criticat prima formula de calcul a taxei de prima inmatriculare pe motiv ca nu se respecta deprecierea masinilor, ca exista o discriminare intre masinile rulate din import si cele deja inmatriculate in Romania si ca diferenta dintre nivelul taxei pentru o masina Euro 4 si non-Euro era prea mare. Oficialul ministerului Mediului a adaugat ca se asteapta ca pina la sfirsitul acestei luni sa se ajunga la un consens cu reprezentantii CE privind valoarea taxei de prima inmatriculare.
Un miliard de euro pentru Romania
Emisiunea de euroobligatiuni pe termen de zece ani, cu o valoare intre 500 milioane euro si un miliard euro, va fi lansata de Romania in luna februarie, urmand ca plata
titlurilor sa fie realizata in martie, a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, transmite Mediafax.
"Lansarea va avea loc in luna februarie, iar tragerea in luna martie", a afirmat Vasilescu. In perioada premergatoare lansarii de euroobligatiuni, oficiali ai Bancii Nationale a Romaniei (BNR) si ai Ministerului Economiei si Finantelor (MEF) vor efectua deplasari in mai multe state, pentru a promova emisiunea de titluri lansata de Romania. Consilierul guvernatorului BNR a aratat ca acest program
de promovare a inceput deja, viceguvernatorii bancii centrale, Eugen Dijmarescu si Cristian Popa, alaturi de specialisti din MEF sustinand prezentari la Viena.
Turneul de prezentare va dura aproximativ 2-3 saptamani. Principala destinatie a banilor atrasi prin emisiunea de euroobligatiuni o reprezinta acoperirea unui alt credit extern, in valoare de 600 de milioane de euro, care ajunge la scadenta la mijlocului anului.
La sfarsitul lunii decembrie 2007, MEF a selectat bancile UBS, Credit Suisse First Boston si EFG Eurobank ca intermediari ai emisiunii de obligatiuni pe pietele internationale.
Bancile castigatoare au acceptat un comision de 0,04% din valoarea emisiunii, oferind, de asemenea, unele dintre cele mai bune randamente.
Ultima emisiune pe pietele internationale de capital a fost realizata in 2003, cand Romania a atras 700 de milioane de euro, iar intermediari au fost Deutsche Bank, JP Morgan, Citigroup si UBS Warburg.
In prezent, cupoanele obligatiunilor lansate de Romania pe pietele internationale se tranzactioneaza la randamente de 5 - 5,25% pe an. Cea mai mica dobanda intr-o emisiune internationala a fost obtinuta de Primaria Capitalei, care a atras, in vara anului 2005, 500 de milioane de euro, la un randament de 4,27% pe an. La finele anului trecut, MEF a anuntat ca ar putea atrage in 2008, de pe piata interna, pana la 11 miliarde de lei (3,3 miliarde de euro), doar in primul trimestru fiind programate licitatii pentru imprumuturi in valoare de 4 miliarde de lei (1,14 miliarde euro).
titlurilor sa fie realizata in martie, a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, transmite Mediafax.
"Lansarea va avea loc in luna februarie, iar tragerea in luna martie", a afirmat Vasilescu. In perioada premergatoare lansarii de euroobligatiuni, oficiali ai Bancii Nationale a Romaniei (BNR) si ai Ministerului Economiei si Finantelor (MEF) vor efectua deplasari in mai multe state, pentru a promova emisiunea de titluri lansata de Romania. Consilierul guvernatorului BNR a aratat ca acest program
de promovare a inceput deja, viceguvernatorii bancii centrale, Eugen Dijmarescu si Cristian Popa, alaturi de specialisti din MEF sustinand prezentari la Viena.
Turneul de prezentare va dura aproximativ 2-3 saptamani. Principala destinatie a banilor atrasi prin emisiunea de euroobligatiuni o reprezinta acoperirea unui alt credit extern, in valoare de 600 de milioane de euro, care ajunge la scadenta la mijlocului anului.
La sfarsitul lunii decembrie 2007, MEF a selectat bancile UBS, Credit Suisse First Boston si EFG Eurobank ca intermediari ai emisiunii de obligatiuni pe pietele internationale.
Bancile castigatoare au acceptat un comision de 0,04% din valoarea emisiunii, oferind, de asemenea, unele dintre cele mai bune randamente.
Ultima emisiune pe pietele internationale de capital a fost realizata in 2003, cand Romania a atras 700 de milioane de euro, iar intermediari au fost Deutsche Bank, JP Morgan, Citigroup si UBS Warburg.
In prezent, cupoanele obligatiunilor lansate de Romania pe pietele internationale se tranzactioneaza la randamente de 5 - 5,25% pe an. Cea mai mica dobanda intr-o emisiune internationala a fost obtinuta de Primaria Capitalei, care a atras, in vara anului 2005, 500 de milioane de euro, la un randament de 4,27% pe an. La finele anului trecut, MEF a anuntat ca ar putea atrage in 2008, de pe piata interna, pana la 11 miliarde de lei (3,3 miliarde de euro), doar in primul trimestru fiind programate licitatii pentru imprumuturi in valoare de 4 miliarde de lei (1,14 miliarde euro).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
