reşedintele Traian Băsescu va avea, joi, o întâlnire cu omologul său georgian, Mihail Şaakashvili. După discuţiile cu acesta, preşedintele Băsescu va susţine şi o declaraţie de presă cu privire la conflictul armat din Georgia. Traian Băsescu va merge şi în Turcia, Moldova, Azerbaijan şi Ucraina.
Înainte de vizita în Georgia, Traian Băsescu va merge mâine în Ucraina şi Moldova, unde se va întâlni cu liderii acestor ţări Viktor Iuşcenco, respectiv Vladimir Voronin.
Ulterior, Băsescu se va îndrepta spre Azerbaijan, unde va avea discuţii cu preşedintele acestei ţări.
Joi, după întâlnirea cu Mihail Şaakashvili, preşedintele Traian Băsescu va efectua o vizită şi în Turcia. Tema principală de discuţie cu toţi şefii de state cu care se va întâlni este situaţia din Georgia şi modul în care acestea ar trebui să gestioneze relaţia cu Rusia.
În timpul conflictului ruso-georgian, preşedintele Băsescu a convocat două şedinţe ale CSAT dedicate acestui subiect. România reafirmă necesitatea respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Georgiei, iar CSAT a decis ca instituţiile abilitate să fie pregătite pentru evacuarea cetăţenilor români din Georgia, dacă situaţia va impune acest lucru, se arată în comunicatul de presă după primul CSAT, de pe data de 10 august. La cea de a doua şedinţă a Consiliului, de pe 12 august, s-a decis ca România să trimită la Tbilisi ajutoare umanitare, în special medicamente şi produse
sanitare, şi ca ţara noastră să se alăture UE şi NATO în promovarea unei soluţii negociate care să aducă stabilitate în zona Caucazului de Sud. Între timp, autorităţile diplomatice române din Georgia au evacuat din statul caucazian câteva zeci de români.
Referitor la ultimele evoluţii din Georgia, preşedintele Dmitri Medvedev a anunţat marţi că până la 22 august Rusia îşi va retrage trupele din Georgia până pe poziţiile decise în acordul mediat de Franţa.
Ţările din NATO au somat tot marţi Rusia să îşi respecte promisiunile privitoare la retragerea trupelor din Georgia, fără a adopta totuşi măsuri severe pentru a face Moscova să acţioneze în acest sens. Miniştrii de Externe din NATO au decis înfiinţarea unei Comisii NATO-Georgia şi menţinerea în acelaşi timp a Consiliului NATO-Rusia, a anunţat secretarul general al Alianţei, Jaap de Hoop Scheffer. În acelaşi timp, secretarul general a anunţat că structura de cooperare dintre NATO şi Rusia - Consiliul NATO-Rusia - rămâne în vigoare, dar deocamdată nu poate fi convocat, până când Rusia nu-şi va retrage trupele din Georgia.
"Lucrurile nu se mai pot petrece ca până acum în relaţia NATO cu Rusia", a spus Scheffer.
marți, 7 iulie 2009
Chiriile nu mai explodează la toamnă
Analiştii imobiliari consideră că, spre deosebire de anul trecut, sosirea studenţilor în centrele universitare nu va mai duce la majorări spectaculoase ale chiriilor.
Faţă de anul trecut, în toamna lui 2008, odată cu venirea studenţilor la facultate, preţurile nu vor creşte cu mai mult de 10%. Proprietarii de locuinţe au început să-şi scoată casele
la închiriat în aşteptarea studenţilor care nu vor prinde un loc în cămin. Odată cu speranţa unui nou val de chiriaşi, oamenii au şi urcat puţin preţurile, dar nesemnificativ faţă de perioada similară a anului trecut, după cum apreciază analiştii imobiliari.
Tinerii care vin în centrele universitare - şi care nu au unde sta - pot închiria o garsonieră la preţuri între 100-450 de euro
la Braşov, 200-300 de euro la Timişoara şi 400-450 de euro la Bucureşti. În schimb, cei care vor studia la Sibiu pot găsi garsoniere de închiriat la maximum 180 de euro pe lună.
Apartamente mai multe, preţuri mai mici
Unul dintre motivele rămânerii pe loc a preţurilor ar putea fi şi faptul că stagnarea din zona vânzărilor de apartamente a dus la o creştere a numărului de locuinţe scoase la închiriere, adică la o ofertă mai apropiată de cerere, după cum arată datele unui studiu al anunturiparticulari. ro, dat publicităţii luni seară. Analizele mai arată că blocajul de pe piaţa vânzărilor imobiliare va afecta în curând şi preţul chiriilor.
Astfel, numărul de oferte pentru apartamentele de închiriat a crescut în ultima lună cu variaţii între 8,8% şi 26,8%. Potrivit monitorizării anunturiparticulari.ro, preţurile vor creşte de luna viitoare, când cererea pe piaţă se măreşte odată cu începerea noului an universitar.
„În perioada asta e linişte pentru că principalul client este studentul. În ansamblu, 2008 este mai trist ca 2007, oamenii sunt rezervaţi, toată lumea ţine la preţ. La începutul lui septembrie vom avea majorări de maximum 7%-10%.
Nu vor fi creşteri spectaculoase, pentru că piaţa nu suportă mai mult“, a precizat Victor Mihalache, director Accord Real Estate&Consulting.
Închiriere în loc de vânzare
Potrivit raportului anunturiparticulari. ro, în luna iulie, creşterea cea mai mare a ofertei a fost înregistrată la apartamentele cu patru camere, unde proprietarii au scos spre închiriere un număr de 118 imobile.
Cea mai mică fluctuaţie a fost în cazul apartamentelor cu două camere, unde numărul imobilelor scoase la închiriere de particulari a crescut cu doar 8,8%. „Anul acesta există, într-adevăr, un număr de apartamente ce trebuiau să fie vândute, dar, pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, proprietarii au optat pentru închiriere. Acest lucru poate contracara uşor creşterea chiriilor“, a explicat Liviu Ureche, specialist în domeniul imobiliar.
Prea puţine locuri pentru studenţi
Faţă de anul trecut, în toamna lui 2008, odată cu venirea studenţilor la facultate, preţurile nu vor creşte cu mai mult de 10%. Proprietarii de locuinţe au început să-şi scoată casele
la închiriat în aşteptarea studenţilor care nu vor prinde un loc în cămin. Odată cu speranţa unui nou val de chiriaşi, oamenii au şi urcat puţin preţurile, dar nesemnificativ faţă de perioada similară a anului trecut, după cum apreciază analiştii imobiliari.
Tinerii care vin în centrele universitare - şi care nu au unde sta - pot închiria o garsonieră la preţuri între 100-450 de euro
la Braşov, 200-300 de euro la Timişoara şi 400-450 de euro la Bucureşti. În schimb, cei care vor studia la Sibiu pot găsi garsoniere de închiriat la maximum 180 de euro pe lună.
Apartamente mai multe, preţuri mai mici
Unul dintre motivele rămânerii pe loc a preţurilor ar putea fi şi faptul că stagnarea din zona vânzărilor de apartamente a dus la o creştere a numărului de locuinţe scoase la închiriere, adică la o ofertă mai apropiată de cerere, după cum arată datele unui studiu al anunturiparticulari. ro, dat publicităţii luni seară. Analizele mai arată că blocajul de pe piaţa vânzărilor imobiliare va afecta în curând şi preţul chiriilor.
Astfel, numărul de oferte pentru apartamentele de închiriat a crescut în ultima lună cu variaţii între 8,8% şi 26,8%. Potrivit monitorizării anunturiparticulari.ro, preţurile vor creşte de luna viitoare, când cererea pe piaţă se măreşte odată cu începerea noului an universitar.
„În perioada asta e linişte pentru că principalul client este studentul. În ansamblu, 2008 este mai trist ca 2007, oamenii sunt rezervaţi, toată lumea ţine la preţ. La începutul lui septembrie vom avea majorări de maximum 7%-10%.
Nu vor fi creşteri spectaculoase, pentru că piaţa nu suportă mai mult“, a precizat Victor Mihalache, director Accord Real Estate&Consulting.
Închiriere în loc de vânzare
Potrivit raportului anunturiparticulari. ro, în luna iulie, creşterea cea mai mare a ofertei a fost înregistrată la apartamentele cu patru camere, unde proprietarii au scos spre închiriere un număr de 118 imobile.
Cea mai mică fluctuaţie a fost în cazul apartamentelor cu două camere, unde numărul imobilelor scoase la închiriere de particulari a crescut cu doar 8,8%. „Anul acesta există, într-adevăr, un număr de apartamente ce trebuiau să fie vândute, dar, pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, proprietarii au optat pentru închiriere. Acest lucru poate contracara uşor creşterea chiriilor“, a explicat Liviu Ureche, specialist în domeniul imobiliar.
Prea puţine locuri pentru studenţi
Spaga pentru halatele albe, consfintita prin lege
egea drepturilor pacientului nr. 46/2003, aprobata de Parlament in timpul guvernarii PSD, alimenteaza balaurul coruptiei din spitale, pe care autoritatile nu indraznesc sa-l spintece o data pentru totdeauna. In aceasta lege, spaga pentru cadrele medicale figureaza – culmea ironiei – ca "drept al pacientului la tratament si ingrijire medicala" ("Pacientul poate oferi angajatilor sau unitatii unde a fost ingrijit plati suplimentare sau donatii".)
Sumele "la negru" din plicurile multor angajati din sanatate au ajuns la 360 milioane de dolari pe an, insa reprezentantii societatii civile si ai breslei halatelor albe sustin ca este greu de gasit o solutie in problema coruptiei din spitale, atata vreme cat "sistemul atentii-lor" are o traditie solida la romani.
Mult timp, aceasta coruptie a fost acceptata tacit de populatie, deoarece ea nu putea fi disociata de statutul financiar precar al oamenilor in halate albe. Acum insa, situatia celor mai multi medici (cu exceptia celor tineri) s-a schimbat si acest lucru poate fi benefic atat pentru calitatea serviciilor din sanatate, cat si pentru lupta anticoruptie. Specialistii au ajuns sa castige, potrivit caselor judetene de asigurari de sanatate, venituri de 2.000-5.000 de euro pe luna, gratie sporurilor aplicate la salariile de baza si garzilor efectuate. Majorarea in continuare a salariilor medicilor ar putea fi o solutie antispaga, insa cu efecte limitate, crede Adrian Moraru, de la Institutul pentru Politici Publice. Moraru sustine ca, in ciuda cresterilor de venituri, vor mai exista doctori tentati sa ia bani de la pacienti, deoarece ei se considera indreptatiti sa faca parte "dintr-o clasa
sociala superioara, mai buna".
VENITURI DE TOP PE LUNA IULIE
Psihiatrie: 5.000 euro
Dermatologie: 4.200 euro
» Legea 46/2003, aprobata de Parlament in timpul guvernarii PSD, le tine deschisa cadrelor medicale poarta spagii. Actul normativ nominalizeaza, in capitolul "Drepturile pacientului", si dreptul de a le oferi angajatilor spitalelor "plati suplimentare sau donatii".
» Multa vreme coruptia din spitale a fost acceptata tacit de populatie, deoarece ea nu putea fi disociata de statutul financiar precar al oamenilor in halate albe. Acum insa situatia celor mai multi medici (cu exceptia celor tineri) s-a schimbat si acest lucru este benefic. Ei au venituri de 2.000-5.000 euro pe luna.
Daca mult timp dupa 1989 problema spagii pentru medicii si asistentele din spitale a fost considerata un subiect tabu, pe considerentul ca "oricine poate avea nevoie, la un moment dat, de medic", din 2004, o data cu intensificarea luptei anticoruptie din Romania, ea inceput sa fie recunoscuta si discutata deschis. Declaratiile razboinice ale ministrului Sanatatii, Eugen Nicolaescu, impotriva "mafiei halatelor albe" i-au stimulat pe reprezentantii societatii civile in gasirea unor solutii anti-spaga, care sa-i vizeze atat pe angajatii spitalelor, cat si pe pacientii care accepta sa cotizeze pentru "a fi tratati omeneste" sau "pentru a nu muri".
Printre solutiile conturate s-au numarat: legalizarea mitei; introducerea unor taxe private pentru serviciile medicale oferite asiguratilor (asa-numita "spaga cu chitanta", impozabila); directionarea tuturor atentiilor banesti spre un fond al spitalului, care sa poata fi folosit pentru dotari, amenajari si premierea personalului; impozitarea dubla a medicilor care iau bani de la pacienti; trecerea la sistemul asigurarilor medicale private; introducerea termenului de "frauda" in legea privind exercitarea profesiei de medic; instituirea coplatilor care sa descurajeze acordarea altor atentii de catre pacient (o consultatie la medicul de familie ar costa, in acest sistem, 5 euro, una la medicul specialist, 15 euro, iar o zi de internare in spital, intre 5 si 10 euro etc.); stabilirea tipului de "atentii" pe care pacientii le pot oferi medicilor si a valorii acestora.
Solutia inlocuirii spagii cu taxe legale
a fost respinsa in cele din urma de reprezentantii Ministerului Sanatatii. "Noi nu credem astazi ca Romania are capacitatea de a suporta orice fel de taxa pusa pe buzunarul cetateanului, indiferent ca ea e mica sau e mare. Omul da atunci cand considera el. Cand ii faci obligativitate, deja omul este suparat si nu accepta", arata la vremea respectiva ministrul Eugen Nicolaescu.
Ruptura intre bolnav si sistem
Declaratii transante impotriva coruptiei din sistemul medical au venit chiar de la reprezentantii medicilor. Presedintele Colegiului Medicilor din Cluj, profesorul de chirurgie cardio-vasculara Mircea Barsan, a propus, la inceputul acestui an, o dezbatere nationala pe tema fenomenului coruptiei in halate albe, deoarece aceasta afecteaza imaginea intregii bresle. "Se va ajunge la o ruptura majora intre omul bolnav si sistemul medical. Bolnavul nu va mai vrea sa se duca la doctor. (…) Uneori imi este rusine ca sunt doctor, din cauza vehicularii acestei coruptii. Bolnavul nu mai are incredere in sistemul medical. Consider execrabila conditionarea de catre medic a efectuarii unei operatii de primire a unor cadouri. Acela nu este medic", atentiona Barsan. Profesorul sustinea ca, in cazul unora dintre medici, majorarea salariilor nu ar elimina mita, deoarece ei "sunt obisnuiti sa fie rasplatiti pentru munca lor", si avansa trei solutii pentru eliminarea coruptiei din spitale: 1. condamnarea la inchisoare a medicilor care conditioneaza actul medical de primirea unor foloase necuvenite; 2. impozitarea cadourilor si 3. un control mai riguros al averilor cadrelor medicale, deoarece unele dintre ele "isi construiesc case si conduc masini care nu sunt pe masura salariilor primite".
Medicii suedezi isi declara bomboanele
Solutiile antispaga in sanatate
sunt greu de gasit, in conditiile in care mecanismul prin care medicii s-au descurcat atat in sistemul comunist, cat si acum, inca functioneaza, sustine Adrian Moraru, director de programe al Institutului de Politici Publice (IPP): "Am venit cu un sistem al atentiilor bine pus la punct, iar la nivelul mentalitatii s-a impamantenit acest lucru". Solutia cea mai simpla ar fi, dupa parerea lui Adrian Moraru, ca medicilor sa li se dea un salariu mai mare. Cu toate acestea, tot directorul IPP subliniaza faptul ca ne-am confrunta cu o problema de mentalitate, deoarece, chiar si cu o marire salariala, "medicii vor fi in continuare tentati sa ia". Adrian Moraru a precizat ca in alte tari, precum Suedia, medicii ii spun managerului spitalului si daca au primit o cutie cu bomboane, de teama de a nu fi sanctionati.
Moraru arata ca "multi medici se considera indreptatiti, pe baza studiilor indelungate si dificile pe care le-au urmat, sa faca parte dintr-o clasa sociala superioara, mai buna". Expertul mai sustine ca sistemul este cu atat mai viciat cu cat "fiecare pat de spital se plateste, iar medicii isi cumpara unul sau doua saloane". Exista, in opinia lui Adrian Moraru, si "medici prosti", respectiv cei care conditioneaza actul medical de plata spagii: "Acestia sunt cei care nu au trecere la pacienti si si-au platit cu bani grei locul in spital. In aceste conditii, investitia lor trebuie recuperata din spaga". Expertul IPP spune ca, "desi unii medicii au cel mai mare profit de la distribuitorii de medicamente – daca le recomanda pacientilor medicamentul produs de firma respectiva – , ei nu se dau in laturi sa ia si banii bolnavilor".
O lege pro-coruptie
Lupta anticoruptie din sistemul sanitar s-a dus insa numai la nivel declarativ. Autoritatile si liderii halatelor albe au tinut cu dintii de legea care le deschide cadrelor sanitare poarta spagii. Astfel, oferirea mitei este stipulata in Legea 46/2003 a drepturilor pacientului, semnata de Nicolae Vacaroiu si Viorel Hrebenciuc (vezi facsimil), care prevede ca "pacientul poate oferi angajatilor sau unitatii unde a fost ingrijit plati suplimentare sau donatii, cu respectarea legii". Culmea ironiei este ca spaga, redenumita "plata suplimentara", figureaza in lege ca "drept al pacientului la tratament si ingrijire medicala". Ultuitor este si faptul ca, atunci cand si-a asumat raspunderea in Parlament pentru pachetul legislativ privind reforma in sanatate, Guvernul Tariceanu nu a abrogat si controversatul art. 34 din Legea 46, care lasa sa dea in clocot coruptia din spitale.
Spre desosebire de guvernele capitaliste, regimul comunist avea parghii legislative puternice impotriva cadrelor medicale care acceptau spaga – Codul penal, Legea ilicitului, diverse decrete etc., care mai temperau mita. De pilda, Decretul 279/1983 privind reglementarea asistentei medicale cu plata, semnat de Ceausescu, interzicea personalului medical care se deplasa la domiciliul bolnavilor sa primeasca bani peste tarifele stabilite, iar Legea 3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei permitea controlul strict al respectarii normelor de etica profesionala si de deontologie medicala, de catre adunarile generale ale oamenilor muncii din spitale.
» CAt de mare este spaga?
Medicii romani incaseaza anual o spaga de 360 de milioane de dolari, echivalentul a 0,3% din Produsul Intern Brut (PIB), de la pacienti si de la companiile farmaceutice din tara, potrivit unui studiu realizat recent de firma de consultanta Legicon si de institutul de sondare CURS. Mai mult, jumatate dintre romani nu dau spaga din proprie initiativa, ci pentru ca "asa li se solicita", iar de cele mai multe ori "plata" este efectuata inainte de prescrierea tratamentului sau de interventia chirurgicala. Potrivit studiului, romanii scot din buzunare, in medie, 5 euro pentru medicul de familie, 12 euro pentru medicul din ambulator si 51 de euro pentru medicul din spital.
Colegiul Medicilor din RomAnia
"Nici un medic nu a fost prins"
Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania (CMR), spune ca din cei 47.000 de medici din Romania, nici unul nu a fost prins luand spaga. Astarastoae recunoaste existenta in Legea drepturilor pacientului a unor prevederi care permit recompensarea medicilor de catre fostii pacienti. "Inainte si in timpul activitatii medicale, medicii nu au dreptul sa primeasca recompense, insa, dupa ce persoana nu mai este pacient, ea poate sa-si recompenseze doctorul material sau altfel", sustine presedintele CMR. Cu toate acestea, dintre cei 47.000 de medici romani pe care ii are in subordine, presedintele Colegiului Medicilor sustine ca nu s-a intamplat sa fie prins vreunul luand spaga pana acum, mai cu seama ca spaga este "un lucru greu de dovedit". In cazul in care ar fi totusi prinsi cu ocaua mica, medicii risca sanctiuni disciplinare sau juridice, dar acestea sunt discutabile, in conditiile in care Legea drepturilor pacientului ii protejeaza. Sanctiunile disciplinare merg, conform lui Vasile Astarastoae, pana la ridicarea dreptului de libera practica, insa acestea sunt stabilite tot de Colegiul Medicilor.
Lefurile cresc, ciubucul ramane
Veniturile unor medici depasesc 4.000 de euro pe luna
» Desi salariile de baza ale medicilor din spitale nu sunt foarte mari, acestia pot ajunge la venituri consistente, de mii de euro pe luna, primind sporuri care difera de la o specialitate la alta si efectuand garzi.
» Cel mai bine platiti sunt psihiatrii, chirurgii, dermatologii si legistii, potrivit evidentelor caselor judetene de asigurari de sanatate si ale spitalelor.
Din datele care ne-au fost oferite de casele judetene de asigurari de sanatate si chiar de managerii mai multor spitale, reiese ca mii de medici din toata tara sunt platiti la fel ca presedintele Romaniei sau mult mai bine decat acesta. Un psihiatru din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Constanta (SCJU) a ajuns sa castige lunar 5.000 de euro. "Medicii din unitatile sanitare constantene pot ajunge, cu sporuri, la venituri destul de mari", declara directorul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Constanta, dr. Liviu Mocanu. In spital, peste 80% din personal este incadrat la venitul maxim. Salariul de baza este de 1.200 lei, plus sporurile, iar veniturile medii ale medicilor sunt cuprinse intre 7.000 si 12.000 lei (circa 2.000-2.400 euro). Un dermatolog a ajuns sa castige astfel 147 milioane lei vechi pe luna (4.200 euro).
La Spitalul de Urgenta "Sf. Apostol Andrei" din Galati, veniturile medicilor, incluzand garzile si sporurile, sunt de 4.818 lei (1.376 euro) – un medic sef la chirurgie, 3.734 lei (1.066 euro) – un medic primar chirurg, 3.506 lei (1.000 euro) – un medic-sef la medicina interna.
In Iasi nu exista medici platiti cu 100 milioane lei lunar, insa veniturile lor se apropie de 70-75 milioane lei (peste 2.000 euro). "Nu exista venituri de peste 100 milioane lei in nici un spital din Iasi. Am dori sa fie asa, dar maximum de venit este undeva in jurul a 7.000-7.500 lei, in aceasta incluzandu-se toate sporurile, functiile si garzile sau orele suplimentare efectuate. Daca adunati la aceste venituri si pe cele din activitatea didactica, atunci veniturile ajung la peste 10.000 lei (2.857 euro-n.n.)", precizeaza dr. Mihnea Hurmuzachi, directorul Casei de Asigurari de Sanatate Iasi.
In judetul Hunedoara, potrivit datelor Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, cel mai bine castiga medicii psihiatri, al caror venit maxim, la 7 ore lucrate, este de 9.607,951 lei (2.744 euro), in timp ce venitul mediu este de 8.481,82 lei (2.423 euro). Nici medicii specializati in dermatologie nu se pot plange, venitul mediu fiind de 5.854,19 lei, iar cel maxim – de 7.780 lei. Un medic de medicina interna are un venit mediu de 4.039 lei, in timp ce venitul maxim este de 4.979 lei. In acelasi timp, venitul mediu al unui medic chirurg este de 3.204 lei, iar cel maxim este de 4.573,01 lei.
In judetul Cluj, cel mai mare venit al unui medic este de 15.800 lei (4.514 euro), sustin surse din mediul sindical. Oficial, reprezentantii Casei Judetene de Asigurari de Sanatate spun ca nu pot oferi date legate de veniturile doctorilor.
Medicii de specialitate din ambulatoriile spitalelor au si in judetul Alba venituri importante. Adaugand la salariul normal toate sporurile de care ei beneficiaza, plus contravaloarea garzilor, se ajunge la sume lunare care se apropie, in unele cazuri, de 15.000 lei. Printre cei mai bine platiti medici din Alba sunt psihiatrii si chirurgii. Un medic psihiatru castiga in medie 11.000 lei, dar poate ajunge si la un venit maxim de 14.500 lei. Medicii chirurgi pot sa obtina un venit maxim de 13.000 lei, majoritatea incasand aproximativ 9.000-10.000 lei. Medicina interna este, de asemenea, o specialitate "banoasa", veniturile lunare ale medicilor din aceasta categorie fiind cuprinse intre 7.000 (mediu) si 10.000 (maxim).
In Spitalul Judetean Tulcea, toti medicii specialisti au salarii de baza de 1.761 lei. Ei ajung insa la sume consistente efectuand garzi si primind sporuri care difera de la o specialitate la alta: psihiatrie – 6.948 lei, chirurgie – 5.109 lei, interne – 4.129 lei si dermatologie – 2.479 lei. In Spitalul Judetean Vaslui, salariile medicilor variaza, ca peste tot in tara, in functie de specializare si numarul de garzi efectuate. Conform informatiilor primite de la dr. Carmen Rotaru, directorul medical al spitalului, cele mai mari salarii pe luna iulie sunt in Sectia Chirurgie. Un medic de aici va primi in jur de 5.000 lei salariu, in timp ce un coleg de-al sau va incasa in jur de 4.500. "Media pe sectiile Psihiatrie, Medicina Interna si Chirurgie este de 3.200-3.800 lei. Vorbim aici de sume in care sunt incluse si garzile, avand in vedere ca este perioada de concedii. La Pediatrie, media salariilor medicilor urca undeva catre 4.000 lei", explica dr. Rotaru.
Nici la Spitalul Judetean Bistrita veniturile medicilor nu sunt modeste. De la 1 iulie, toti medicii primari din toate specialitatile au salarii de incadrare incepand cu 2.094 lei, la care se adauga sumele din sporuri si garzi, care pot ridica veniturile lunare pana la 7-8.000 lei brut. In orasul Beclean, un medic specialist psihiatru castiga 5.225 de lei brut, un medic chirurg are un venit brut de 4.615 lei, iar un medic primar de medicina interna, care are si functia de director medical, castiga 6.210 lei brut. In spitalul orasenesc din Nasaud, un medic specialist de anestezie-terapie intensiva are, cu garzi cu tot, un venit brut de 6.275 lei, in timp ce un medic primar de medicina interna poate castiga 5.270 lei brut.
Directorul medical al Spitalului Judetean de Urgenta din Baia Mare, dr. Sabin Nemes Bota, arata, la randul sau, ca salariile medii ale medicilor primari din specializarile Interne si Chirurgie sunt de 1.600 lei pe luna, maximele fiind de 2.100 lei. La acestea se adauga diverse sporuri (de exemplu, sporul de sala de operatie este de 7%, sporul de garda – 15-20% etc.). "Dar de la 1 iulie s-au aplicat cresteri salariale de circa 19%, asa ca, luna viitoare, salariile nete care le vor fi virate pe card
medicilor primari vor fi de aproximativ 4.000, 4.000 si ceva de lei", afirma dr. Nemes Bota.
Managerul Spitalului de Boli Infectioase, Dermato-Venerice si Psihiatrie din Baia Mare, Viorica Chereches, spune ca salariile medicilor primari din specializarile dermatologie si psihiatrie sunt de 1.700-2.000 lei, la care se adauga sporurile in functie de fisa de evaluare, negociate cu conducerea spitalului. Acestea variaza de la 15-25% la specialistii in infectioase la 50-100% la medicii primari.
O realitate cruda
In Craiova, mita pentru sugar
Cel mai bine platite slujbe de medici din Dolj sunt cele din spitalele clinice de urgenta. Spre exemplu, salariul mediu de incadrare pentru un medic primar de la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova este de 1.797 lei, in timp ce salariul mediu de incadrare pentru un medic specialist este de 1.560 lei. La acestea se adauga insa tot felul de sporuri care umfla considerabil valoarea veniturilor ce intra in buzunarele medicilor doljeni. Una dintre sursele suplimentare de venit o constituie orele de garda. Dupa cum ne-au spus responsabilii de la personal, medicii executa lunar o medie de 60 de ore de garda. O ora de garda este platita diferit, in functie de salariul de incadrare al fiecarui medic. Astfel, un medic primar va fi platit cu 12,22 lei/ora, deci va mai castiga lunar alte 733,46 lei ca venit suplimentar. Un medic specialist este platit cu 10,612 lei/ora pentru garda, deci va avea la sfarsitul lunii un plus de 636,73 lei. Toate categoriile de medici primesc sporul normal de vechime, care merge pana la 25%, pentru o vechime in munca mai mare de 20 de ani. In functie de specialitatea fiecarui medic, se adauga sporuri specifice. Astfel, un chirurg va avea un spor specific de 25%, la care se adauga sporul de preventie de 11%, precum si un spor de conditii deosebite de munca de 15%. Daca are si doctoratul, medicul va primi inca un spor de 15%. Astfel, salariul de baza se dubleaza. Responsabilii din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Craiova spun ca majoritatea medicilor de aici sunt si cadre universitare. Ei au o norma intreaga in invatamant si o jumatate de norma la spital. Dincolo de sporurile acordate din buget, medicii isi rotunjesc veniturile cu diversele "cadouri" din partea pacientilor "recunoscatori". In Craiova, o operatie cezariana costa, de pilda, circa 300 lei, bani pe care ii primeste medicul principal. La acesti bani negri se adauga 100 lei pentru "mana a doua" si inca 100 lei pentru anestezist. Asistentele trebuie sa primeasca si ele 10-30 lei fiecare, ciocolata, tigari, precum si un supliment de 5 lei pentru diverse operatiuni necesare, cum ar fi spalarea mamei dupa operatie. Dupa venirea pe lume a celui mic, banii merg catre alte asistente. Un supliment de cel putin 5 lei trebuie platit pentru: schimbarea scutecului murdar, manipularea cu grija a sugarului, inlesnirea vizitelor la sugar etc. Intr-o sectie de chirurgie, tarifele depind de cat de complicata este interventia. Pentru o interventie medie, pretul este de 500 lei. Tot 500 lei costa si o interventie chirurgicala efectuata la ortopedie, la care se adauga 200 lei platiti anestezistului.
Sumele "la negru" din plicurile multor angajati din sanatate au ajuns la 360 milioane de dolari pe an, insa reprezentantii societatii civile si ai breslei halatelor albe sustin ca este greu de gasit o solutie in problema coruptiei din spitale, atata vreme cat "sistemul atentii-lor" are o traditie solida la romani.
Mult timp, aceasta coruptie a fost acceptata tacit de populatie, deoarece ea nu putea fi disociata de statutul financiar precar al oamenilor in halate albe. Acum insa, situatia celor mai multi medici (cu exceptia celor tineri) s-a schimbat si acest lucru poate fi benefic atat pentru calitatea serviciilor din sanatate, cat si pentru lupta anticoruptie. Specialistii au ajuns sa castige, potrivit caselor judetene de asigurari de sanatate, venituri de 2.000-5.000 de euro pe luna, gratie sporurilor aplicate la salariile de baza si garzilor efectuate. Majorarea in continuare a salariilor medicilor ar putea fi o solutie antispaga, insa cu efecte limitate, crede Adrian Moraru, de la Institutul pentru Politici Publice. Moraru sustine ca, in ciuda cresterilor de venituri, vor mai exista doctori tentati sa ia bani de la pacienti, deoarece ei se considera indreptatiti sa faca parte "dintr-o clasa
sociala superioara, mai buna".
VENITURI DE TOP PE LUNA IULIE
Psihiatrie: 5.000 euro
Dermatologie: 4.200 euro
» Legea 46/2003, aprobata de Parlament in timpul guvernarii PSD, le tine deschisa cadrelor medicale poarta spagii. Actul normativ nominalizeaza, in capitolul "Drepturile pacientului", si dreptul de a le oferi angajatilor spitalelor "plati suplimentare sau donatii".
» Multa vreme coruptia din spitale a fost acceptata tacit de populatie, deoarece ea nu putea fi disociata de statutul financiar precar al oamenilor in halate albe. Acum insa situatia celor mai multi medici (cu exceptia celor tineri) s-a schimbat si acest lucru este benefic. Ei au venituri de 2.000-5.000 euro pe luna.
Daca mult timp dupa 1989 problema spagii pentru medicii si asistentele din spitale a fost considerata un subiect tabu, pe considerentul ca "oricine poate avea nevoie, la un moment dat, de medic", din 2004, o data cu intensificarea luptei anticoruptie din Romania, ea inceput sa fie recunoscuta si discutata deschis. Declaratiile razboinice ale ministrului Sanatatii, Eugen Nicolaescu, impotriva "mafiei halatelor albe" i-au stimulat pe reprezentantii societatii civile in gasirea unor solutii anti-spaga, care sa-i vizeze atat pe angajatii spitalelor, cat si pe pacientii care accepta sa cotizeze pentru "a fi tratati omeneste" sau "pentru a nu muri".
Printre solutiile conturate s-au numarat: legalizarea mitei; introducerea unor taxe private pentru serviciile medicale oferite asiguratilor (asa-numita "spaga cu chitanta", impozabila); directionarea tuturor atentiilor banesti spre un fond al spitalului, care sa poata fi folosit pentru dotari, amenajari si premierea personalului; impozitarea dubla a medicilor care iau bani de la pacienti; trecerea la sistemul asigurarilor medicale private; introducerea termenului de "frauda" in legea privind exercitarea profesiei de medic; instituirea coplatilor care sa descurajeze acordarea altor atentii de catre pacient (o consultatie la medicul de familie ar costa, in acest sistem, 5 euro, una la medicul specialist, 15 euro, iar o zi de internare in spital, intre 5 si 10 euro etc.); stabilirea tipului de "atentii" pe care pacientii le pot oferi medicilor si a valorii acestora.
Solutia inlocuirii spagii cu taxe legale
a fost respinsa in cele din urma de reprezentantii Ministerului Sanatatii. "Noi nu credem astazi ca Romania are capacitatea de a suporta orice fel de taxa pusa pe buzunarul cetateanului, indiferent ca ea e mica sau e mare. Omul da atunci cand considera el. Cand ii faci obligativitate, deja omul este suparat si nu accepta", arata la vremea respectiva ministrul Eugen Nicolaescu.
Ruptura intre bolnav si sistem
Declaratii transante impotriva coruptiei din sistemul medical au venit chiar de la reprezentantii medicilor. Presedintele Colegiului Medicilor din Cluj, profesorul de chirurgie cardio-vasculara Mircea Barsan, a propus, la inceputul acestui an, o dezbatere nationala pe tema fenomenului coruptiei in halate albe, deoarece aceasta afecteaza imaginea intregii bresle. "Se va ajunge la o ruptura majora intre omul bolnav si sistemul medical. Bolnavul nu va mai vrea sa se duca la doctor. (…) Uneori imi este rusine ca sunt doctor, din cauza vehicularii acestei coruptii. Bolnavul nu mai are incredere in sistemul medical. Consider execrabila conditionarea de catre medic a efectuarii unei operatii de primire a unor cadouri. Acela nu este medic", atentiona Barsan. Profesorul sustinea ca, in cazul unora dintre medici, majorarea salariilor nu ar elimina mita, deoarece ei "sunt obisnuiti sa fie rasplatiti pentru munca lor", si avansa trei solutii pentru eliminarea coruptiei din spitale: 1. condamnarea la inchisoare a medicilor care conditioneaza actul medical de primirea unor foloase necuvenite; 2. impozitarea cadourilor si 3. un control mai riguros al averilor cadrelor medicale, deoarece unele dintre ele "isi construiesc case si conduc masini care nu sunt pe masura salariilor primite".
Medicii suedezi isi declara bomboanele
Solutiile antispaga in sanatate
sunt greu de gasit, in conditiile in care mecanismul prin care medicii s-au descurcat atat in sistemul comunist, cat si acum, inca functioneaza, sustine Adrian Moraru, director de programe al Institutului de Politici Publice (IPP): "Am venit cu un sistem al atentiilor bine pus la punct, iar la nivelul mentalitatii s-a impamantenit acest lucru". Solutia cea mai simpla ar fi, dupa parerea lui Adrian Moraru, ca medicilor sa li se dea un salariu mai mare. Cu toate acestea, tot directorul IPP subliniaza faptul ca ne-am confrunta cu o problema de mentalitate, deoarece, chiar si cu o marire salariala, "medicii vor fi in continuare tentati sa ia". Adrian Moraru a precizat ca in alte tari, precum Suedia, medicii ii spun managerului spitalului si daca au primit o cutie cu bomboane, de teama de a nu fi sanctionati.
Moraru arata ca "multi medici se considera indreptatiti, pe baza studiilor indelungate si dificile pe care le-au urmat, sa faca parte dintr-o clasa sociala superioara, mai buna". Expertul mai sustine ca sistemul este cu atat mai viciat cu cat "fiecare pat de spital se plateste, iar medicii isi cumpara unul sau doua saloane". Exista, in opinia lui Adrian Moraru, si "medici prosti", respectiv cei care conditioneaza actul medical de plata spagii: "Acestia sunt cei care nu au trecere la pacienti si si-au platit cu bani grei locul in spital. In aceste conditii, investitia lor trebuie recuperata din spaga". Expertul IPP spune ca, "desi unii medicii au cel mai mare profit de la distribuitorii de medicamente – daca le recomanda pacientilor medicamentul produs de firma respectiva – , ei nu se dau in laturi sa ia si banii bolnavilor".
O lege pro-coruptie
Lupta anticoruptie din sistemul sanitar s-a dus insa numai la nivel declarativ. Autoritatile si liderii halatelor albe au tinut cu dintii de legea care le deschide cadrelor sanitare poarta spagii. Astfel, oferirea mitei este stipulata in Legea 46/2003 a drepturilor pacientului, semnata de Nicolae Vacaroiu si Viorel Hrebenciuc (vezi facsimil), care prevede ca "pacientul poate oferi angajatilor sau unitatii unde a fost ingrijit plati suplimentare sau donatii, cu respectarea legii". Culmea ironiei este ca spaga, redenumita "plata suplimentara", figureaza in lege ca "drept al pacientului la tratament si ingrijire medicala". Ultuitor este si faptul ca, atunci cand si-a asumat raspunderea in Parlament pentru pachetul legislativ privind reforma in sanatate, Guvernul Tariceanu nu a abrogat si controversatul art. 34 din Legea 46, care lasa sa dea in clocot coruptia din spitale.
Spre desosebire de guvernele capitaliste, regimul comunist avea parghii legislative puternice impotriva cadrelor medicale care acceptau spaga – Codul penal, Legea ilicitului, diverse decrete etc., care mai temperau mita. De pilda, Decretul 279/1983 privind reglementarea asistentei medicale cu plata, semnat de Ceausescu, interzicea personalului medical care se deplasa la domiciliul bolnavilor sa primeasca bani peste tarifele stabilite, iar Legea 3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei permitea controlul strict al respectarii normelor de etica profesionala si de deontologie medicala, de catre adunarile generale ale oamenilor muncii din spitale.
» CAt de mare este spaga?
Medicii romani incaseaza anual o spaga de 360 de milioane de dolari, echivalentul a 0,3% din Produsul Intern Brut (PIB), de la pacienti si de la companiile farmaceutice din tara, potrivit unui studiu realizat recent de firma de consultanta Legicon si de institutul de sondare CURS. Mai mult, jumatate dintre romani nu dau spaga din proprie initiativa, ci pentru ca "asa li se solicita", iar de cele mai multe ori "plata" este efectuata inainte de prescrierea tratamentului sau de interventia chirurgicala. Potrivit studiului, romanii scot din buzunare, in medie, 5 euro pentru medicul de familie, 12 euro pentru medicul din ambulator si 51 de euro pentru medicul din spital.
Colegiul Medicilor din RomAnia
"Nici un medic nu a fost prins"
Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania (CMR), spune ca din cei 47.000 de medici din Romania, nici unul nu a fost prins luand spaga. Astarastoae recunoaste existenta in Legea drepturilor pacientului a unor prevederi care permit recompensarea medicilor de catre fostii pacienti. "Inainte si in timpul activitatii medicale, medicii nu au dreptul sa primeasca recompense, insa, dupa ce persoana nu mai este pacient, ea poate sa-si recompenseze doctorul material sau altfel", sustine presedintele CMR. Cu toate acestea, dintre cei 47.000 de medici romani pe care ii are in subordine, presedintele Colegiului Medicilor sustine ca nu s-a intamplat sa fie prins vreunul luand spaga pana acum, mai cu seama ca spaga este "un lucru greu de dovedit". In cazul in care ar fi totusi prinsi cu ocaua mica, medicii risca sanctiuni disciplinare sau juridice, dar acestea sunt discutabile, in conditiile in care Legea drepturilor pacientului ii protejeaza. Sanctiunile disciplinare merg, conform lui Vasile Astarastoae, pana la ridicarea dreptului de libera practica, insa acestea sunt stabilite tot de Colegiul Medicilor.
Lefurile cresc, ciubucul ramane
Veniturile unor medici depasesc 4.000 de euro pe luna
» Desi salariile de baza ale medicilor din spitale nu sunt foarte mari, acestia pot ajunge la venituri consistente, de mii de euro pe luna, primind sporuri care difera de la o specialitate la alta si efectuand garzi.
» Cel mai bine platiti sunt psihiatrii, chirurgii, dermatologii si legistii, potrivit evidentelor caselor judetene de asigurari de sanatate si ale spitalelor.
Din datele care ne-au fost oferite de casele judetene de asigurari de sanatate si chiar de managerii mai multor spitale, reiese ca mii de medici din toata tara sunt platiti la fel ca presedintele Romaniei sau mult mai bine decat acesta. Un psihiatru din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Constanta (SCJU) a ajuns sa castige lunar 5.000 de euro. "Medicii din unitatile sanitare constantene pot ajunge, cu sporuri, la venituri destul de mari", declara directorul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Constanta, dr. Liviu Mocanu. In spital, peste 80% din personal este incadrat la venitul maxim. Salariul de baza este de 1.200 lei, plus sporurile, iar veniturile medii ale medicilor sunt cuprinse intre 7.000 si 12.000 lei (circa 2.000-2.400 euro). Un dermatolog a ajuns sa castige astfel 147 milioane lei vechi pe luna (4.200 euro).
La Spitalul de Urgenta "Sf. Apostol Andrei" din Galati, veniturile medicilor, incluzand garzile si sporurile, sunt de 4.818 lei (1.376 euro) – un medic sef la chirurgie, 3.734 lei (1.066 euro) – un medic primar chirurg, 3.506 lei (1.000 euro) – un medic-sef la medicina interna.
In Iasi nu exista medici platiti cu 100 milioane lei lunar, insa veniturile lor se apropie de 70-75 milioane lei (peste 2.000 euro). "Nu exista venituri de peste 100 milioane lei in nici un spital din Iasi. Am dori sa fie asa, dar maximum de venit este undeva in jurul a 7.000-7.500 lei, in aceasta incluzandu-se toate sporurile, functiile si garzile sau orele suplimentare efectuate. Daca adunati la aceste venituri si pe cele din activitatea didactica, atunci veniturile ajung la peste 10.000 lei (2.857 euro-n.n.)", precizeaza dr. Mihnea Hurmuzachi, directorul Casei de Asigurari de Sanatate Iasi.
In judetul Hunedoara, potrivit datelor Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, cel mai bine castiga medicii psihiatri, al caror venit maxim, la 7 ore lucrate, este de 9.607,951 lei (2.744 euro), in timp ce venitul mediu este de 8.481,82 lei (2.423 euro). Nici medicii specializati in dermatologie nu se pot plange, venitul mediu fiind de 5.854,19 lei, iar cel maxim – de 7.780 lei. Un medic de medicina interna are un venit mediu de 4.039 lei, in timp ce venitul maxim este de 4.979 lei. In acelasi timp, venitul mediu al unui medic chirurg este de 3.204 lei, iar cel maxim este de 4.573,01 lei.
In judetul Cluj, cel mai mare venit al unui medic este de 15.800 lei (4.514 euro), sustin surse din mediul sindical. Oficial, reprezentantii Casei Judetene de Asigurari de Sanatate spun ca nu pot oferi date legate de veniturile doctorilor.
Medicii de specialitate din ambulatoriile spitalelor au si in judetul Alba venituri importante. Adaugand la salariul normal toate sporurile de care ei beneficiaza, plus contravaloarea garzilor, se ajunge la sume lunare care se apropie, in unele cazuri, de 15.000 lei. Printre cei mai bine platiti medici din Alba sunt psihiatrii si chirurgii. Un medic psihiatru castiga in medie 11.000 lei, dar poate ajunge si la un venit maxim de 14.500 lei. Medicii chirurgi pot sa obtina un venit maxim de 13.000 lei, majoritatea incasand aproximativ 9.000-10.000 lei. Medicina interna este, de asemenea, o specialitate "banoasa", veniturile lunare ale medicilor din aceasta categorie fiind cuprinse intre 7.000 (mediu) si 10.000 (maxim).
In Spitalul Judetean Tulcea, toti medicii specialisti au salarii de baza de 1.761 lei. Ei ajung insa la sume consistente efectuand garzi si primind sporuri care difera de la o specialitate la alta: psihiatrie – 6.948 lei, chirurgie – 5.109 lei, interne – 4.129 lei si dermatologie – 2.479 lei. In Spitalul Judetean Vaslui, salariile medicilor variaza, ca peste tot in tara, in functie de specializare si numarul de garzi efectuate. Conform informatiilor primite de la dr. Carmen Rotaru, directorul medical al spitalului, cele mai mari salarii pe luna iulie sunt in Sectia Chirurgie. Un medic de aici va primi in jur de 5.000 lei salariu, in timp ce un coleg de-al sau va incasa in jur de 4.500. "Media pe sectiile Psihiatrie, Medicina Interna si Chirurgie este de 3.200-3.800 lei. Vorbim aici de sume in care sunt incluse si garzile, avand in vedere ca este perioada de concedii. La Pediatrie, media salariilor medicilor urca undeva catre 4.000 lei", explica dr. Rotaru.
Nici la Spitalul Judetean Bistrita veniturile medicilor nu sunt modeste. De la 1 iulie, toti medicii primari din toate specialitatile au salarii de incadrare incepand cu 2.094 lei, la care se adauga sumele din sporuri si garzi, care pot ridica veniturile lunare pana la 7-8.000 lei brut. In orasul Beclean, un medic specialist psihiatru castiga 5.225 de lei brut, un medic chirurg are un venit brut de 4.615 lei, iar un medic primar de medicina interna, care are si functia de director medical, castiga 6.210 lei brut. In spitalul orasenesc din Nasaud, un medic specialist de anestezie-terapie intensiva are, cu garzi cu tot, un venit brut de 6.275 lei, in timp ce un medic primar de medicina interna poate castiga 5.270 lei brut.
Directorul medical al Spitalului Judetean de Urgenta din Baia Mare, dr. Sabin Nemes Bota, arata, la randul sau, ca salariile medii ale medicilor primari din specializarile Interne si Chirurgie sunt de 1.600 lei pe luna, maximele fiind de 2.100 lei. La acestea se adauga diverse sporuri (de exemplu, sporul de sala de operatie este de 7%, sporul de garda – 15-20% etc.). "Dar de la 1 iulie s-au aplicat cresteri salariale de circa 19%, asa ca, luna viitoare, salariile nete care le vor fi virate pe card
medicilor primari vor fi de aproximativ 4.000, 4.000 si ceva de lei", afirma dr. Nemes Bota.
Managerul Spitalului de Boli Infectioase, Dermato-Venerice si Psihiatrie din Baia Mare, Viorica Chereches, spune ca salariile medicilor primari din specializarile dermatologie si psihiatrie sunt de 1.700-2.000 lei, la care se adauga sporurile in functie de fisa de evaluare, negociate cu conducerea spitalului. Acestea variaza de la 15-25% la specialistii in infectioase la 50-100% la medicii primari.
O realitate cruda
In Craiova, mita pentru sugar
Cel mai bine platite slujbe de medici din Dolj sunt cele din spitalele clinice de urgenta. Spre exemplu, salariul mediu de incadrare pentru un medic primar de la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova este de 1.797 lei, in timp ce salariul mediu de incadrare pentru un medic specialist este de 1.560 lei. La acestea se adauga insa tot felul de sporuri care umfla considerabil valoarea veniturilor ce intra in buzunarele medicilor doljeni. Una dintre sursele suplimentare de venit o constituie orele de garda. Dupa cum ne-au spus responsabilii de la personal, medicii executa lunar o medie de 60 de ore de garda. O ora de garda este platita diferit, in functie de salariul de incadrare al fiecarui medic. Astfel, un medic primar va fi platit cu 12,22 lei/ora, deci va mai castiga lunar alte 733,46 lei ca venit suplimentar. Un medic specialist este platit cu 10,612 lei/ora pentru garda, deci va avea la sfarsitul lunii un plus de 636,73 lei. Toate categoriile de medici primesc sporul normal de vechime, care merge pana la 25%, pentru o vechime in munca mai mare de 20 de ani. In functie de specialitatea fiecarui medic, se adauga sporuri specifice. Astfel, un chirurg va avea un spor specific de 25%, la care se adauga sporul de preventie de 11%, precum si un spor de conditii deosebite de munca de 15%. Daca are si doctoratul, medicul va primi inca un spor de 15%. Astfel, salariul de baza se dubleaza. Responsabilii din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Craiova spun ca majoritatea medicilor de aici sunt si cadre universitare. Ei au o norma intreaga in invatamant si o jumatate de norma la spital. Dincolo de sporurile acordate din buget, medicii isi rotunjesc veniturile cu diversele "cadouri" din partea pacientilor "recunoscatori". In Craiova, o operatie cezariana costa, de pilda, circa 300 lei, bani pe care ii primeste medicul principal. La acesti bani negri se adauga 100 lei pentru "mana a doua" si inca 100 lei pentru anestezist. Asistentele trebuie sa primeasca si ele 10-30 lei fiecare, ciocolata, tigari, precum si un supliment de 5 lei pentru diverse operatiuni necesare, cum ar fi spalarea mamei dupa operatie. Dupa venirea pe lume a celui mic, banii merg catre alte asistente. Un supliment de cel putin 5 lei trebuie platit pentru: schimbarea scutecului murdar, manipularea cu grija a sugarului, inlesnirea vizitelor la sugar etc. Intr-o sectie de chirurgie, tarifele depind de cat de complicata este interventia. Pentru o interventie medie, pretul este de 500 lei. Tot 500 lei costa si o interventie chirurgicala efectuata la ortopedie, la care se adauga 200 lei platiti anestezistului.
Scandalul Formula 3
Organizatorii circuitului Bucharest Challenge Ring sunt cercetati de DNA la sesizarea omului de afaceri Nicolae Serbu * Acesta ii acuza pe Adriean Videanu si Beyer Helmut ca i-au furat ideea afacerii.
Impotriva fostului primar al Capitalei, Adriean Videanu, a fost depusa in aceasta vara o plangere penala la DNA de catre omul de afaceri Nicolae Serbu. Aceasta acuza faptul ca i-a fost furata ideea circuitului auto de Formula 3, din jurul cladirii Palatului Parlamentului, eveniment organizat pentru prima data anul trecut de catre Primaria Capitalei in parteneriat cu SC Bucharest Ring SRL, firma apartinand omului de afaceri german Beyer Helmut. Nicolae Serbu a fost la un pas sa determine actuala conducere a Primariei Capitalei sa nu mai organizeze circuitul de anul acesta, pana cand litigiul existent nu va fi solutionat. S-a considerat, insa, ca indiferent cine va avea dreptate, in privinta cui apartine in mod real ideea circuitului, evenimentul sa aiba loc, deoarece va aduce beneficii de imagine Bucurestiului.
Conform declaratiilor lui Nicolae Serbu, circuitul auto a atras anul trecut sponsorizari de peste 17 milioane de euro
din partea multinationalelor, ceea ce ilustreaza potentialul urias de profit al acestei afaceri. Circuitul s-a nascut in urma hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 171 din 04.08.2005, care a decis: "Se imputerniceste primarul general al Municipiului Bucuresti sa negocieze si sa semneze, in conditiile legii, un contract de asociere pentru organizarea unei curse automobilistice in Municipiul Bucuresti. Contractul de asociere va fi aprobat de CGMB".
Omul de afaceri Nicolae Serbu a sesizat DNA ca hotararea CGMB care atribuia circuitul firmei sale BDS SRL a fost falsificata, prin inlocuire. Serbu a prezentat acte oficiale, care demonstreaza ca proiectul initial al hotararii de consiliu avea alt continut: "Se aproba asocierea intre Municipiul Bucuresti si BSD SRL. Se imputerniceste primarul general al Municipiului Bucuresti sa negocieze si sa semneze contractul de asociere". Documente pregatitoare ale hotararii care atribuia avenimentul firmei BDS SRL, semnate in august 2005 de fostul primar Adriean Videanu si Radu Ancuta, director al Directiei de Integrare Europeana din Primaria Capitalei, confirma acelasi lucru.
O afacere de 17 milioane de euro
In numai o zi, SC BSD SRL a disparut din actele care insoteau proiectul de hotarare de consiliu, iar Adriean Videanu a incheiat contractul de asociere cu Primaria cu o alta firma
, infiintata peste noapte - SC Bucharest Ring SRL, apartinand omului de afaceri german Beyer Helmut, fost partener de afaceri cu Nicolae Serbu, pe care acesta din urma il angajase cu 100.000 de euro pentru a da o mana de ajutor proiectului sau.
Contractul dintre Primarie si firma germanului nu a fost niciodata supus aprobarii Consiliului, prin urmare nu se stie cat din cele circa 17 milioane de euro obtinute anul trecut din sponsorizari a revenit Primariei si cat a luat alte drumuri. Profiturile nu au fost date publicitatii. Intre fostii parteneri de afaceri Nicolae Serbu si Helmut Beyer exista mai multe procese pentru recunoasterea drepturilor de autor asupra circuitului, nefinalizate inca. Serbu a inregistrat la OSIM proiectul inca dinainte de semnarea asocierii.
Plangerea penala
In plangerea depusa la DNA de Nicolae Serbu se arata: "In luna mai 2005, subsemnatul Serbu Nicolae, impreuna cu consultantul meu Beyer Helmut, am fost in audienta la Videanu Adriean, in cabinetul dansului, ocazie cu care am depus proiectul privind circuitul auto... Videanu, dupa ce s-a aratat incantat de proiectul meu, mi-a cerut sa tinem legatura, din acel moment, prin intermediul lui Anghel Adrian, pe care mi l-a recomandat drept varul sau".
"La discutie a asistat si directorul Ancuta Radu... Textual, din relatarile celor doi, Videanu Adriean i-a spus lui Ancuta Radu: Comandante, da drumul la treaba si mergi cu varul meu Adi pentru tot unde are nevoie sa se semneze urgent... In perioada redactarii contractului de asociere cu Primaria Capitalei, Anghel Adrian m-a chemat in biroul
sau, unde l-am intalnit pe Stamen Stancer (n.red. - unul dintre invinuitii din dosarul cu scurgerea de informatii de la Industrie). Anghel Adrian m-a informat ca de finantarea proiectului meu, la cererea varului sau, trebuie sa se ocupe Stamen Stancer. In acest sens, mi-au prezentat un protocol pe care trebuia sa-l semnez, protocol prin care imi solicitau sa le cesionez o parte semnificativa a actiunilor societatii BS Sport Consulting SRL. Mentionez ca il cunosteam pe Stamen Stancer din perioada 1998 - 1999, fiind asociat cu acesta intr-o firma, din care m-am retras prin cesionarea actiunilor, motivul fiind neseriozitatea acestuia. Avand in vedere colaborarea mea anterioara defectuoasa cu Stamen Stancer, am refuzat orice noua colaborare cu acesta. Cu o zi inainte de sedinta de Consiliu General in care urma sa se aprobe asocierea cu Primaria Capitalei, Anghel Adrian mi-a solicitat imperativ cesionarea unei cote de 50% din actiunile firmei BS Sport Development, pe numele sau pentru Videanu Adriean si a unei cote de 10% din actiunile firmei BS Sport Development pentru Stamen Stancer, amenintandu-ma ca altfel asocierea nu se va realiza. Am refuzat categoric aceasta propunere, spunandu-i ca voi demasca toate aceste acte de coruptie. Pe data de 4 august 2005 s-a discutat si aprobat in sedinta CGMB contractul de asociere, ocazie cu care CGMB a aprobat, prin HCGMB 171/2005 asocierea cu BS Sport Development SRL si l-a imputernicit pe primarul general sa semneze contractul de asociere. Ulterior, datorita refuzului meu de a cesiona lui Videanu Adriean partile sociale solicitate si acceptarea lui Stamen Stancer ca asociat, persoane necunoscute mie din cadrul Primariei Capitalei, pe care solicit sa le identificati, au falsificat hotararea CGMB, in sensul ca s-a tiparit doar partea privind asocierea, excluzandu-se numele firmei BS Sport Development".
Pozitiile acuzatilor
In plangere se fac referiri si la Beyer Helmut, despre cum a ajuns sa se mute intreaga afacere pe firma acestuia. Contactat telefonic, Beyer Helmut ne-a invitat sa vorbim cu avocatul sau si ne-a inchis nervos telefonul.
Am luat legatura cu avocatul sau, maestrul Catalin Dancu, din Baroul Bucuresti, care ne-a confirmat ca nu exista aprobare a Consiliului General pentru contractul de asociere incheiat de Primarie. Dar ca restul afacerii ar fi prefect legala, intrucat clientul sau, Beyer Helmut, este singurul care detine de la federatia internationala de automobilism drepturile de a organiza un circuit de Formula 3, drept fara de care Nicolae Serbu nu ar fi putut organiza o astfel de manifestare. Maestrul Dancu ne-a declarat ca legal nu conteaza decat cine detine drepturile de organizare a unui asemenea circuit.
Adriean Videanu nu a putut fi contactat, fiind de negasit la telefoane dupa parasirea fotoliului de primar general. Directorul Radu Ancuta din Primaria Capitalei ne-a recunoscut ca el a fost insarcinat cu organizarea circuitului si, auzind despre plangerea penala, s-a lansat intr-un sir de invective la adresa lui Nicolae Serbu, anuntand ca il va da in judecata: "si voi lua si chilotii de pe el!".
Impotriva fostului primar al Capitalei, Adriean Videanu, a fost depusa in aceasta vara o plangere penala la DNA de catre omul de afaceri Nicolae Serbu. Aceasta acuza faptul ca i-a fost furata ideea circuitului auto de Formula 3, din jurul cladirii Palatului Parlamentului, eveniment organizat pentru prima data anul trecut de catre Primaria Capitalei in parteneriat cu SC Bucharest Ring SRL, firma apartinand omului de afaceri german Beyer Helmut. Nicolae Serbu a fost la un pas sa determine actuala conducere a Primariei Capitalei sa nu mai organizeze circuitul de anul acesta, pana cand litigiul existent nu va fi solutionat. S-a considerat, insa, ca indiferent cine va avea dreptate, in privinta cui apartine in mod real ideea circuitului, evenimentul sa aiba loc, deoarece va aduce beneficii de imagine Bucurestiului.
Conform declaratiilor lui Nicolae Serbu, circuitul auto a atras anul trecut sponsorizari de peste 17 milioane de euro
din partea multinationalelor, ceea ce ilustreaza potentialul urias de profit al acestei afaceri. Circuitul s-a nascut in urma hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 171 din 04.08.2005, care a decis: "Se imputerniceste primarul general al Municipiului Bucuresti sa negocieze si sa semneze, in conditiile legii, un contract de asociere pentru organizarea unei curse automobilistice in Municipiul Bucuresti. Contractul de asociere va fi aprobat de CGMB".
Omul de afaceri Nicolae Serbu a sesizat DNA ca hotararea CGMB care atribuia circuitul firmei sale BDS SRL a fost falsificata, prin inlocuire. Serbu a prezentat acte oficiale, care demonstreaza ca proiectul initial al hotararii de consiliu avea alt continut: "Se aproba asocierea intre Municipiul Bucuresti si BSD SRL. Se imputerniceste primarul general al Municipiului Bucuresti sa negocieze si sa semneze contractul de asociere". Documente pregatitoare ale hotararii care atribuia avenimentul firmei BDS SRL, semnate in august 2005 de fostul primar Adriean Videanu si Radu Ancuta, director al Directiei de Integrare Europeana din Primaria Capitalei, confirma acelasi lucru.
O afacere de 17 milioane de euro
In numai o zi, SC BSD SRL a disparut din actele care insoteau proiectul de hotarare de consiliu, iar Adriean Videanu a incheiat contractul de asociere cu Primaria cu o alta firma
, infiintata peste noapte - SC Bucharest Ring SRL, apartinand omului de afaceri german Beyer Helmut, fost partener de afaceri cu Nicolae Serbu, pe care acesta din urma il angajase cu 100.000 de euro pentru a da o mana de ajutor proiectului sau.
Contractul dintre Primarie si firma germanului nu a fost niciodata supus aprobarii Consiliului, prin urmare nu se stie cat din cele circa 17 milioane de euro obtinute anul trecut din sponsorizari a revenit Primariei si cat a luat alte drumuri. Profiturile nu au fost date publicitatii. Intre fostii parteneri de afaceri Nicolae Serbu si Helmut Beyer exista mai multe procese pentru recunoasterea drepturilor de autor asupra circuitului, nefinalizate inca. Serbu a inregistrat la OSIM proiectul inca dinainte de semnarea asocierii.
Plangerea penala
In plangerea depusa la DNA de Nicolae Serbu se arata: "In luna mai 2005, subsemnatul Serbu Nicolae, impreuna cu consultantul meu Beyer Helmut, am fost in audienta la Videanu Adriean, in cabinetul dansului, ocazie cu care am depus proiectul privind circuitul auto... Videanu, dupa ce s-a aratat incantat de proiectul meu, mi-a cerut sa tinem legatura, din acel moment, prin intermediul lui Anghel Adrian, pe care mi l-a recomandat drept varul sau".
"La discutie a asistat si directorul Ancuta Radu... Textual, din relatarile celor doi, Videanu Adriean i-a spus lui Ancuta Radu: Comandante, da drumul la treaba si mergi cu varul meu Adi pentru tot unde are nevoie sa se semneze urgent... In perioada redactarii contractului de asociere cu Primaria Capitalei, Anghel Adrian m-a chemat in biroul
sau, unde l-am intalnit pe Stamen Stancer (n.red. - unul dintre invinuitii din dosarul cu scurgerea de informatii de la Industrie). Anghel Adrian m-a informat ca de finantarea proiectului meu, la cererea varului sau, trebuie sa se ocupe Stamen Stancer. In acest sens, mi-au prezentat un protocol pe care trebuia sa-l semnez, protocol prin care imi solicitau sa le cesionez o parte semnificativa a actiunilor societatii BS Sport Consulting SRL. Mentionez ca il cunosteam pe Stamen Stancer din perioada 1998 - 1999, fiind asociat cu acesta intr-o firma, din care m-am retras prin cesionarea actiunilor, motivul fiind neseriozitatea acestuia. Avand in vedere colaborarea mea anterioara defectuoasa cu Stamen Stancer, am refuzat orice noua colaborare cu acesta. Cu o zi inainte de sedinta de Consiliu General in care urma sa se aprobe asocierea cu Primaria Capitalei, Anghel Adrian mi-a solicitat imperativ cesionarea unei cote de 50% din actiunile firmei BS Sport Development, pe numele sau pentru Videanu Adriean si a unei cote de 10% din actiunile firmei BS Sport Development pentru Stamen Stancer, amenintandu-ma ca altfel asocierea nu se va realiza. Am refuzat categoric aceasta propunere, spunandu-i ca voi demasca toate aceste acte de coruptie. Pe data de 4 august 2005 s-a discutat si aprobat in sedinta CGMB contractul de asociere, ocazie cu care CGMB a aprobat, prin HCGMB 171/2005 asocierea cu BS Sport Development SRL si l-a imputernicit pe primarul general sa semneze contractul de asociere. Ulterior, datorita refuzului meu de a cesiona lui Videanu Adriean partile sociale solicitate si acceptarea lui Stamen Stancer ca asociat, persoane necunoscute mie din cadrul Primariei Capitalei, pe care solicit sa le identificati, au falsificat hotararea CGMB, in sensul ca s-a tiparit doar partea privind asocierea, excluzandu-se numele firmei BS Sport Development".
Pozitiile acuzatilor
In plangere se fac referiri si la Beyer Helmut, despre cum a ajuns sa se mute intreaga afacere pe firma acestuia. Contactat telefonic, Beyer Helmut ne-a invitat sa vorbim cu avocatul sau si ne-a inchis nervos telefonul.
Am luat legatura cu avocatul sau, maestrul Catalin Dancu, din Baroul Bucuresti, care ne-a confirmat ca nu exista aprobare a Consiliului General pentru contractul de asociere incheiat de Primarie. Dar ca restul afacerii ar fi prefect legala, intrucat clientul sau, Beyer Helmut, este singurul care detine de la federatia internationala de automobilism drepturile de a organiza un circuit de Formula 3, drept fara de care Nicolae Serbu nu ar fi putut organiza o astfel de manifestare. Maestrul Dancu ne-a declarat ca legal nu conteaza decat cine detine drepturile de organizare a unui asemenea circuit.
Adriean Videanu nu a putut fi contactat, fiind de negasit la telefoane dupa parasirea fotoliului de primar general. Directorul Radu Ancuta din Primaria Capitalei ne-a recunoscut ca el a fost insarcinat cu organizarea circuitului si, auzind despre plangerea penala, s-a lansat intr-un sir de invective la adresa lui Nicolae Serbu, anuntand ca il va da in judecata: "si voi lua si chilotii de pe el!".
Copii condamnati la coada vacii
n luna martie a acestui an, Parlamentul a adoptat o lege prin care elevii de la sate cu rezultate bune la învăţătură, dar săraci pot învăţa la şcolile importante din marile oraşe pe cheltuiala statului. Oficialii din Ministerul Educaţiei nu au găsit însă timp pentru elaborarea metodologiei, astfel că legea nu poate fi pusă în practică.
Pentru 1.000 de elevi de clasa a IV-a din cei peste 100.000 câţi învaţă în mediul rural, aplicarea unei astfel de legi ar însemna şansa de a-şi schimba viaţa.
George Iujă este un astfel de elev. Are 10 ani şi învaţă la şcoala din Budeşti, judeţul Călăraşi. „E un copil bun, a avut calificativul «foarte bine» pe linie", povesteşte învăţătoarea Maria Condraţchi.
Elena Petre are 11 ani. „Şi are note foarte bune", spune învăţătoarea. Dar, în loc să citească, „trebuie să mătur şi să am grijă de pui", povesteşte copilul. Părinţii Elenei lucrează în Bucureşti şi nu câştigă suficient cât să-i finanţeze studiile.
Ministerul Educaţiei nu a elaborat metodologia prin care şcolarii buni de la ţară să înveţe la oraş
O mie de elevi de clasa a IV-a din mediul rural cu o situaţie materială modestă, dar cu rezultate bune la şcoală şi-ar putea schimba destinul prin educaţie.
În satele din România învaţă 108.882 de elevi de clasa a IV-a. Mulţi dintre ei au situaţii materiale modeste, ar vrea să înveţe, dar sunt lipsiţi de mijloace financiare
.
Aplicarea Legii 32/2008, adoptată de Parlament încă din martie, ar putea reprezenta pentru 1.000 de elevi din mediul rural şansa de a-şi schimba destinul prin educaţie.
Potrivit acestei legi, 25 de copii
de clasa a IV-a capabili de performanţă ar trebui selectaţi anual de către inspectoratele şcolare şi aduşi în şcolile de prestigiu din judeţ. Condiţia e ca elevii să provină din familii al căror venit pe membru de familie să fie sub o treime din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Şcolile, alese de inspectorate
Legea mai prevede ca selecţia copiilor să fie făcută de specialiştii Centrului judeţean de asistenţă psihopedagogică, în baza unei metodologii elaborate de către ministerul de resort, prin ordin de ministru. Şcolarii vor învăţa în şcolile de prestigiu alese de către inspectoratul şcolar.
De asemenea, elevii selecţionaţi vor fi finanţaţi prin bursa şcolară „Guvernul României", acordată prin Ministerul Educaţiei şi finanţată de la bugetul de stat. Bursa trebuie să acopere cheltuielile de cazare, masă şi pe cele şcolare.
Pentru 1.000 de elevi de clasa a IV-a din cei peste 100.000 câţi învaţă în mediul rural, aplicarea unei astfel de legi ar însemna şansa de a-şi schimba viaţa.
George Iujă este un astfel de elev. Are 10 ani şi învaţă la şcoala din Budeşti, judeţul Călăraşi. „E un copil bun, a avut calificativul «foarte bine» pe linie", povesteşte învăţătoarea Maria Condraţchi.
Elena Petre are 11 ani. „Şi are note foarte bune", spune învăţătoarea. Dar, în loc să citească, „trebuie să mătur şi să am grijă de pui", povesteşte copilul. Părinţii Elenei lucrează în Bucureşti şi nu câştigă suficient cât să-i finanţeze studiile.
Ministerul Educaţiei nu a elaborat metodologia prin care şcolarii buni de la ţară să înveţe la oraş
O mie de elevi de clasa a IV-a din mediul rural cu o situaţie materială modestă, dar cu rezultate bune la şcoală şi-ar putea schimba destinul prin educaţie.
În satele din România învaţă 108.882 de elevi de clasa a IV-a. Mulţi dintre ei au situaţii materiale modeste, ar vrea să înveţe, dar sunt lipsiţi de mijloace financiare
.
Aplicarea Legii 32/2008, adoptată de Parlament încă din martie, ar putea reprezenta pentru 1.000 de elevi din mediul rural şansa de a-şi schimba destinul prin educaţie.
Potrivit acestei legi, 25 de copii
de clasa a IV-a capabili de performanţă ar trebui selectaţi anual de către inspectoratele şcolare şi aduşi în şcolile de prestigiu din judeţ. Condiţia e ca elevii să provină din familii al căror venit pe membru de familie să fie sub o treime din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Şcolile, alese de inspectorate
Legea mai prevede ca selecţia copiilor să fie făcută de specialiştii Centrului judeţean de asistenţă psihopedagogică, în baza unei metodologii elaborate de către ministerul de resort, prin ordin de ministru. Şcolarii vor învăţa în şcolile de prestigiu alese de către inspectoratul şcolar.
De asemenea, elevii selecţionaţi vor fi finanţaţi prin bursa şcolară „Guvernul României", acordată prin Ministerul Educaţiei şi finanţată de la bugetul de stat. Bursa trebuie să acopere cheltuielile de cazare, masă şi pe cele şcolare.
Politia Costinesti da liber la calcarea oamenilor pe plaja
Una dintre victimele lui George Ardeleanu, tânarul care s-a urcat sâmbata seara cu un BMW X5 pe doi turisti care se aflau pe plaja din Costinesti, a fost transferata ieri, in stare grava, la Spitalul Judetean de Urgenta din Constanta. Starea Mihaelei Dragoi, de 43 de ani, din Bucuresti, s-a inrautatit brusc si medicii au decis sa o transfere la Spitalul Judetean pentru investigatii amanuntite din cauza complicatiilor care au aparut in urma fracturilor suferite la bazin si coaste. In schimb, cealalta victima, Vasile Anton, 42 de ani, se simte mai bine si a fost trimisa la Spitalul de Ortopedie din Eforie Sud.
George Ardeleanu are 21 de ani, este din Costinesti si patroneaza, impreuna cu tatal lui (maistru la SC RAJA SA si lider de sindicat pe zona Eforie al societatii de distributie apa din judet), o societate care are ca activitate principala serviciile de cazare
. SC Dangyo Comercial SRL are un punct de lucru in incinta BTT Costinesti, iar tânarul este cunoscut in localitate ca un copil de bani gata, caruia parintii nu-i refuza nimic. Asa a ajuns si in posesia unui bolid BMW, cu care face furori printre localnicii din statiune. Potrivit Oficiului National al Registrului Comertului, societatea Dangyo Comercial SRL, cu sediul in localitatea Schitu – Costinesti, a luat fiinta la data de 15 februarie 2007, având un capital social de 200 de RON
. Firma se ocupa cu servicii de cazare in Costinesti si are doi actionari persoane fizice, respectiv individul care a lovit cu masina doi turisti pe plaja, George Ardeleanu, nascut la data de 28 decembrie 1987, in Mangalia, si tatal acestuia, Ion Ardeleanu, nascut la data de 17 martie 1960, in Tuzla. Ambii detin câte 50 la suta din actiunile firmei Dangyo Comercial SRL. Administratorul societatii este nimeni altul decât George Ardeleanu. De altfel, firma
«calaului pe patru roti», cum a devenit cunoscut tânarul, detine Vila Dangyo din Costinesti, amplasata in imediata apropiere a Hotelului
Forum din aceeasi statiune de la malul marii.
Doar raportul IML poate schimba incadrarea
Ardeleanu a facut abstractie de legile in vigoare si de regulile de bun-simt si si-a parcat masina de teren chiar pe nisip. La plecare, nu s-a uitat nici o secunda prin preajma si, dupa ce a bagat in viteza, masina a trecut peste doua trupuri aflate pe nisip. Mihaela Dragoi si Vasile Anton faceau plaja lânga obeliscul din statiune si nici o clipa nu le-a trecut prin minte ca se supun unui pericol vecin cu moartea. Atipisera in momentul in care Ardeleanu s-a urcat la volan si nu au auzit când a pornit motorul. S-au trezit practic sub rotile masinii, fara sa mai poata face ceva pentru a se salva. Tânarul a oprit masina când a auzit strigatele victimelor si a vazut gesturile disperate ale martorilor la incident. Pentru ca femeia ramasese prinsa intre rotile masinii, Ardeleanu a fost nevoit sa urce din nou la volan si sa dea inapoi pentru a-i elibera trupul. Pentru ca incidentul nu s-a petrecut pe un drum public, politistii de la Rutiera nu pot face nici macar o ancheta a cazului, in schimb, politistii din Costinesti au deschis un dosar penal pe numele lui Ardeleanu pentru vatamare corporala. Potrivit subinspectorului Radu Croitoru, purtatorul de cuvânt al IPJ Constanta, pâna in acest moment ancheta nu a avansat deloc, pentru ca, spun politistii, este nevoie de cifre clare referitoare la numarul de zile de spitalizare pentru a incadra fapta, putând fi acuzat chiar de tentativa de omor.
Administratorii statiunii dau dovada de inconstienta. Alte masini parcate chiar pe locul tragediei
Se pare ca parcarea masinilor pe nisip este o obisnuinta la Costinesti, deoarece ieri jandarmii dislocati in statiune au avut mult de furca cu un individ care isi lasase vehiculul la doi pasi de locul unde s-a petrecut incidentul de sâmbata. Oamenii legii l-au identificat rapid pe soferul unui Opel Astra parcat pe plaja, in persoana lui Cristian Cicos, 20 ani, si i-au adus la cunostinta ca incalca OUG 19/2006 privind utilizarea plajei Marii Negre si controlul activitatilor desfasurate pe plaja, art.8, al.1, lit.k., motiv pentru care este pasibil de o amenda de 10.000 de lei
. Omul a devenit recalcitrant, a sarit la jandarmi, promitându-le ca vor ramâne fara slujba.
George Ardeleanu are 21 de ani, este din Costinesti si patroneaza, impreuna cu tatal lui (maistru la SC RAJA SA si lider de sindicat pe zona Eforie al societatii de distributie apa din judet), o societate care are ca activitate principala serviciile de cazare
. SC Dangyo Comercial SRL are un punct de lucru in incinta BTT Costinesti, iar tânarul este cunoscut in localitate ca un copil de bani gata, caruia parintii nu-i refuza nimic. Asa a ajuns si in posesia unui bolid BMW, cu care face furori printre localnicii din statiune. Potrivit Oficiului National al Registrului Comertului, societatea Dangyo Comercial SRL, cu sediul in localitatea Schitu – Costinesti, a luat fiinta la data de 15 februarie 2007, având un capital social de 200 de RON
. Firma se ocupa cu servicii de cazare in Costinesti si are doi actionari persoane fizice, respectiv individul care a lovit cu masina doi turisti pe plaja, George Ardeleanu, nascut la data de 28 decembrie 1987, in Mangalia, si tatal acestuia, Ion Ardeleanu, nascut la data de 17 martie 1960, in Tuzla. Ambii detin câte 50 la suta din actiunile firmei Dangyo Comercial SRL. Administratorul societatii este nimeni altul decât George Ardeleanu. De altfel, firma
«calaului pe patru roti», cum a devenit cunoscut tânarul, detine Vila Dangyo din Costinesti, amplasata in imediata apropiere a Hotelului
Forum din aceeasi statiune de la malul marii.
Doar raportul IML poate schimba incadrarea
Ardeleanu a facut abstractie de legile in vigoare si de regulile de bun-simt si si-a parcat masina de teren chiar pe nisip. La plecare, nu s-a uitat nici o secunda prin preajma si, dupa ce a bagat in viteza, masina a trecut peste doua trupuri aflate pe nisip. Mihaela Dragoi si Vasile Anton faceau plaja lânga obeliscul din statiune si nici o clipa nu le-a trecut prin minte ca se supun unui pericol vecin cu moartea. Atipisera in momentul in care Ardeleanu s-a urcat la volan si nu au auzit când a pornit motorul. S-au trezit practic sub rotile masinii, fara sa mai poata face ceva pentru a se salva. Tânarul a oprit masina când a auzit strigatele victimelor si a vazut gesturile disperate ale martorilor la incident. Pentru ca femeia ramasese prinsa intre rotile masinii, Ardeleanu a fost nevoit sa urce din nou la volan si sa dea inapoi pentru a-i elibera trupul. Pentru ca incidentul nu s-a petrecut pe un drum public, politistii de la Rutiera nu pot face nici macar o ancheta a cazului, in schimb, politistii din Costinesti au deschis un dosar penal pe numele lui Ardeleanu pentru vatamare corporala. Potrivit subinspectorului Radu Croitoru, purtatorul de cuvânt al IPJ Constanta, pâna in acest moment ancheta nu a avansat deloc, pentru ca, spun politistii, este nevoie de cifre clare referitoare la numarul de zile de spitalizare pentru a incadra fapta, putând fi acuzat chiar de tentativa de omor.
Administratorii statiunii dau dovada de inconstienta. Alte masini parcate chiar pe locul tragediei
Se pare ca parcarea masinilor pe nisip este o obisnuinta la Costinesti, deoarece ieri jandarmii dislocati in statiune au avut mult de furca cu un individ care isi lasase vehiculul la doi pasi de locul unde s-a petrecut incidentul de sâmbata. Oamenii legii l-au identificat rapid pe soferul unui Opel Astra parcat pe plaja, in persoana lui Cristian Cicos, 20 ani, si i-au adus la cunostinta ca incalca OUG 19/2006 privind utilizarea plajei Marii Negre si controlul activitatilor desfasurate pe plaja, art.8, al.1, lit.k., motiv pentru care este pasibil de o amenda de 10.000 de lei
. Omul a devenit recalcitrant, a sarit la jandarmi, promitându-le ca vor ramâne fara slujba.
marți, 5 mai 2009
Papa Benedict al XVI-lea considera ca foametea este cauzata de goana dupa bunuri materiale
Goana dupa bunuri materiale este cauza pentru persistenta foametei la nivel mondial, se arata in mesajul trimis de Papa Benedict al XVI-lea Organizatiei Mondiale pentru Agricultura si Alimentatie
, cu ocazia Zilei mondiale a alimentatiei, relateaza AFP, citata de Agerpres. Papa a folosit si aceasta ocazie pentru a critica "coruptia", "goana dupa consum", "specula fara masura" si "lipsa de vointa" a unora dintre statele lumii.
Papa subliniaza in acelasi comunicat ca lumea are inca suficiente mijloace pentru a combate foametea insa trebuiesc luate niste masuri concrete, pentru ca simpla elaborare a unor studii stintifice nu este de ajuns. "Aceste motive foarte diverse isi afla originea intr-un fals simt al valorilor, pe care ar trebui sa se bazeze relatiile internationale, in particular, in aceasta atitudine raspandita in cultura contemporana care pune pe primul plan doar goana dupa bunuri materiale, uitand de adevarata natura a fiintei umane si de aspiratiile sale cele mai profunde", a declarat Papa.
Mesajul trimis de Benedict al XVI-lea se inscrie in pozitia din ce in ce mai dura a Vaticanului fata de disparitia valorilor morale din statele occidentale si fata de "ororile" economiei de consum.
, cu ocazia Zilei mondiale a alimentatiei, relateaza AFP, citata de Agerpres. Papa a folosit si aceasta ocazie pentru a critica "coruptia", "goana dupa consum", "specula fara masura" si "lipsa de vointa" a unora dintre statele lumii.
Papa subliniaza in acelasi comunicat ca lumea are inca suficiente mijloace pentru a combate foametea insa trebuiesc luate niste masuri concrete, pentru ca simpla elaborare a unor studii stintifice nu este de ajuns. "Aceste motive foarte diverse isi afla originea intr-un fals simt al valorilor, pe care ar trebui sa se bazeze relatiile internationale, in particular, in aceasta atitudine raspandita in cultura contemporana care pune pe primul plan doar goana dupa bunuri materiale, uitand de adevarata natura a fiintei umane si de aspiratiile sale cele mai profunde", a declarat Papa.
Mesajul trimis de Benedict al XVI-lea se inscrie in pozitia din ce in ce mai dura a Vaticanului fata de disparitia valorilor morale din statele occidentale si fata de "ororile" economiei de consum.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
