Reglare de conturi în stil
mafiot în cartierul Tomis Nord din Constanţa. Un om de afaceri constănţean a fost împuşcat în noaptea de miercuri spre joi, în jurul orelor 2.30, în faţa unui bloc situat pe Aleea Hortensiei, în apropierea fostului restaurant „Scapino”. Anchetatorii spun că Liviu Dorin Bamburic, în vîrstă de 43 de ani, patronul clubului „Two”, situat în zona peninsulară a oraşului, se pregătea să intre în scara blocului
D1, în care locuieşte prietena lui, cînd a fost ajuns din urmă de un bărbat care a tras asupra lui şapte focuri de armă cu un pistol „Makarov”, de calibrul 9 mm. După ce victima s-a prăbuşit pe ciment, agresorul s-a urcat într-o maşină parcată în apropiere şi a fugit de la locul faptei. Cu ultimele puteri, omul de afaceri şi-a sunat prietena. “Era 02:30 şi am auzit nişte zgomote, dar nu mi-am dat seama că sînt împuşcături. Mi-a dat telefon şi mi-a spus să cobor, pentru că a fost împuşcat. Cînd am ieşit din clădire, l-am văzut zăcînd într-o baltă de sînge. A apucat să îmi spună că l-a împuşcat un bărbat care avea faţa acoperită cu o cagulă”, a declarat Elena Neagu, prietena omului de afaceri. Liviu Dorin Bamburic a fost transportat cu o ambulanţă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, unde a fost internat şi operat de urgenţă, intervenţia chirurgicală durînd mai bine de nouă ore. Dr. Florian Stoian, purtătorul de cuvînt al unităţii sanitare, a declarat: “În corp există şapte gloanţe, dar au fost extrase trei, cele care-i puneau viaţa în pericol. Unul era în zona rinichiului drept, un altul a atins artera femurală. A fost montată o proteză pe arteră şi s-a restabilit fluxul sanguin. De asemenea, un alt glonţ a fost scos de la nivelul vezicii urinare. Corpul străin produsese o hemoragie importantă şi o ruptură de uretră. Din cauza altui glonţ, pacientul a suferit o fractură la nivelul femurului. Celelalte patru gloanţe sînt poziţionate în oasele bazinului şi echipa operatorie va decide cînd pot fi extrase, însă nu constituie o ameninţare pentru viaţa bărbatului”. Pentru identificarea şi prinderea celui care l-a împuşcat pe omul de afaceri constănţean, la nivelul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa (IPJ) s-a format o echipă operativă care acţionează sub coordonarea procurorilor Parchetului de pe lîngă Tribunalul Constanţa. Anchetatorii au reuşit să pună cap la cap traseul omului de afaceri în cele cinci ore care au precedat atacul de pe Aleea Hortensiei. Procurorii au stabilit că, miercuri seară, în jurul orelor 21.30, Liviu Dorin Bamburic a plecat din sediul clubului „Two” spre barul „Crazy”, situat în apropierea Sălii Sporturilor, unde a zăbovit destul de puţin. De aici, bărbatul a plecat spre cazinoul „Queen”, aflat în incinta hotelului „Iaki”, din staţiunea Mamaia. În jurul orelor 2.00, Liviu Dorin Bamburic a părăsit cazinoul „Queen” împreună cu bodyguard-ul Florin Stoica, cei doi plecînd spre Constanţa. În zona Tomis III, la intersecţia străzii Soveja cu bd-ul Al. Lăpuşneanu, Florin Stoica a coborît din maşină, iar Liviu Dorin Bamburic şi-a continuat singur drumul spre zona Tomis Nord. Ajuns pe Al. Hortensiei, omul de afaceri a parcat autoturismul, a coborît din maşină şi s-a îndreptat spre blocul în care locuieşte prietena lui. Cînd a ajuns la uşa imobilului, bărbatul a fost împuşcat. Încă de la început, anchetatorii au exclus ipoteza jafului ca mobil
al atacului, întrucît asupra omului de afaceri a fost găsită o sumă importantă de bani. Oamenii legii spun că, cel mai probabil, bărbatul a fost victima unei reglări de conturi. Mai mulţi oameni de afaceri au spus că Liviu Dorin Bamburic a avut o firmă care a intrat în faliment după efectuarea unui export masiv de cherestea pentru care nu a primit nici un ban
. Aceleaşi surse spun că omul de afaceri ar fi deţinut mai multe terenuri în Corbu, o parte dintre ele fiind vîndute la suprapreţ unor persoane care controlau un cazinou din Mamaia. Mai mult, apropiaţii lui Bamburic spun că acesta este un împătimit al jocurilor de noroc, el fiind văzut deseori în cazinourile din Constanţa. În urmă cu cîteva luni, bărbatul a preluat clubul „Two”, care în prezent se află în renovare. Înainte de a intra în afaceri, Bamburic a lucrat în cadrul armatei, el fiind trecut în rezervă înainte de 2000. Procurorii spun că, în anul 2002, pe numele lui Liviu Dorin Bamburic au fost întocmite trei dosare
penale în care era suspectat de comiterea infracţiunii de înşelăciune, dar în toate cauzele s-a dispus neînceperea urmăririi penale.
marți, 17 martie 2009
Marea Britanie are consul onorific la Brasov
Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord are de ieri un consul onorific la Brasov, investitorul britanic Stuart M. Meikle fiind desemnat sa ocupe aceasta functie. El este presedinte al companiei
care detine cea mai mare ferma romaneasca de bivolite, aflata in localitatea brasoveana Mesendorf.
Stuart M. Meikle construieste acum la Rupea o noua fabrica de procesare a laptelui, care va manufactura produse
din lapte de bivolita de calitate superioara. Prezent la Brasov, Ambasadorul Marii Britanii, Robin Barnett, ambasadorul Marii Britanii a sustinut ca pe langa turism, municipiul si judetul Brasov sunt atractive pentru investitori: "La acest moment 39 de investitii britanice se deruleaza la Brasov, in diverse domenii, ca de exemplu realizarea de structuri metalice, textile. Chiar si unele fonduri de investitii, unul in domeniul imobiliar vor sa intre pe piata. Iar colaborarea dintre Brasov si Leeds se desfasoara foarte bine. Ii urez mult noroc in activitate
noului consul onorific".
La randul sau, consulul onorific al Marii Britanii in Brasov a precizat ca spera ca prin noua functie va face ca problemele cu care se confrunta localitatile rurale sa se rezolve intr-o oarecare masura.
In opinia primarului Brasovului, George Scripcaru, decizia Ambasadei Marii Britanii de a avea un consul onorific la Brasov este foarte importanta pentru noi.
care detine cea mai mare ferma romaneasca de bivolite, aflata in localitatea brasoveana Mesendorf.
Stuart M. Meikle construieste acum la Rupea o noua fabrica de procesare a laptelui, care va manufactura produse
din lapte de bivolita de calitate superioara. Prezent la Brasov, Ambasadorul Marii Britanii, Robin Barnett, ambasadorul Marii Britanii a sustinut ca pe langa turism, municipiul si judetul Brasov sunt atractive pentru investitori: "La acest moment 39 de investitii britanice se deruleaza la Brasov, in diverse domenii, ca de exemplu realizarea de structuri metalice, textile. Chiar si unele fonduri de investitii, unul in domeniul imobiliar vor sa intre pe piata. Iar colaborarea dintre Brasov si Leeds se desfasoara foarte bine. Ii urez mult noroc in activitate
noului consul onorific".
La randul sau, consulul onorific al Marii Britanii in Brasov a precizat ca spera ca prin noua functie va face ca problemele cu care se confrunta localitatile rurale sa se rezolve intr-o oarecare masura.
In opinia primarului Brasovului, George Scripcaru, decizia Ambasadei Marii Britanii de a avea un consul onorific la Brasov este foarte importanta pentru noi.
Munţii Semenic - regiune cu tradiţie în turismul bănăţean
Regiune mult îndrăgită pentru peisajele care ispitesc curiozitatea drumeţului, dăruindu-i depline satisfacţii, Munţii Semenic se identifică în distincta şi permanenta ofertă pentru recreaţie în mijloc de lume carpatică.
Deşi Munţii Semenic nu sunt înalţi, natura peisajului deosebit de expresivă şi originală, numeroase obiective turistice, diversitatea atracţiilor şi a condiţiilor de confort pentru vizitatorii şi iubitorii drumeţiei fac din ei o regiune de excepţie în cadrul spaţiului geografic al Carpaţilor româneşti. Munţii Semenic concurează numeroase masive carpatice cu medii de 1.800 - 1.900 m.
Aceştia s-au edificat de mult timp
ca regiune de tradiţie pentru turism în zona geografică a Banatului. Bogăţia naturii înconjurătoare, tezaurul valorilor etnografice, folclorice şi culturale, dotările specializate oferă posibilităţi deosebit de mari pentru o extinsă şi originală activitate turistică modernă. Amploarea amenajărilor şi valorificarea complexă a acestora definesc calitatea şi dinamica funcţionalităţii turistice. Zona Semenicului se constituie, de aceea, ca fiind cea mai importantă concentrare turistică din Munţii Banatului. Staţiunea oferă iubitorilor de schi un sezon ceva mai mare decât media anuală în ţară. Din noiembrie până în aprilie, stratul de zăpadă are în medie 60 - 80 cm. Cele mai apropiate oraşe sunt Timişoara şi Reşiţa. Staţiunea este deschisă tot anul.
Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului
Parcul se întinde pe o suprafaţă de 36.214 ha în sudul Platoului Semenic, cuprinzând opt rezervaţii naturale
.
Râurile au sculptat în relieful calcaros diferite forme carstice. Peşterile şi dolinele se regăsesc în număr mare în perimetrul parcului, cele mai spectaculoase fiind Cheile Caraşului şi peşterile din apropierea acestora (Comarnic, Racoviţa, Ţolosu).
Valea Caraşului este străjuită de versanţi abrupţi, cu înălţimi de 100 - 200 m, cu forme ciudate, precum stânca în formă de cocoş uriaş din apropierea ruinelor Cetăţii Caraşovei, situată pe unul dintre cele mai falnice promotorii ale cheilor, de unde se oferă o
deosebită panoramă. Un peisaj aparte, contrastant, apare în Poiana Prolazului: fâneţe, livezi şi mici
ogoare cultivate.
Cheile Caraşului se numără printre cele mai lungi şi mai sălbatice din România (19 km) şi prezintă două sectoare de chei despărţite de Lunca Prolazului, loc în care versanţii s-au retras parcă pentru a face loc celor câteva gospodării cuibărite pe malurile Caraşului.
În Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului veţi avea posibilitatea de a observa specii cu un caracter mediteranean, câteva relicte terţiare şi specii endemice de plante
şi animale.
În apele de pe teritoriul parcului (Caraş şi afluentul său Buhui, Bârzava, Timişul, Nera, Poneasca) vieţuiesc, printre altele, păstrăvul, linul şi mreana.
Peste 1.000 de specii de plante au fost identificate în perimetrul Parcului Naţional Semenic - Cheile Caraşului. Pădurile de fag impresionează prin dimensiunile excepţionale ale arborilor, rar întâlnite în alte locuri, şi prin forma deosebită a trunchiurilor şi coroanelor. Este notabil faptul că şi climatul submediteranean favorizează dezvoltarea a 33 de specii de orhidee în perimetrul parcului.
Traseele turistice, cu o lungime de 115 km pe teritoriul parcului naţional, poartă drumeţii spre crestele munţilor, puncte de belvedere, peşteri sau vestigii istorice.
Printre obiectivele turistice din Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului se numără Cheile Caraşului, Peşterile Comarnic şi Popovăţ, Lacurile Buhui, Mărghitaş, Gozna şi Trei Ape, pădurea de făgete virgine Izvoarele Nerei etc.
Poiana Mărului
Poiana Mărului este amplasată într-un cadru natural deosebit de pitoresc, pe malurile Bistrei Mărului, perimetrul său fiind străbătut şi de cursurile unor afluenţi ai acesteia (Scorila, Şucu). Muntele Mic, Nedeia şi Vârful Pietrii, cu versanţii împăduriţi, domină staţiunea, iar în depărtare pot fi zărite crestele Munţilor Retezat şi Ţarcu.
Zona Poienii Mărului a fost locuită încă din antichitate, vestigiile arheologice (de exemplu, altarul păgân ce se găseşte la altitudinea de 1.200 m pe versantul nordic al Muntelui Mic) evidenţiind o intensă activitate religioasă a populaţiei dace din regiune, activitate concentrată în jurul Muntelui Gugu (2.219 m în Masivul Ţarcu-Godeanu).
Până azi se transmit legende legate de comoara regelui dac Scorilo, ascunsă într-o peşteră secretă din împrejurimile Poienii. Conform legendei, în stânca lui Scorilo, formaţiune cu un perete abrupt, s-ar găsi o peşteră în care este ascunsă comoara.
Locaţia exactă a peşterii ar fi indicată de prima rază de soare care trece peste creasta numită Buza Nedeii şi cade pe mijlocul peretelui de stâncă în zorii zilei solstiţiului de vară.
Dezvoltarea zonei turistice începe după 1936, când Poiana Mărului şi Muntele Mic sunt declarate staţiuni turistice. În perioada respectivă se construiesc la Poiana Mărului primele facilităţi de cazare, iar ulterior staţiunea se dezvoltă rapid, atât din punctul de vedere al capacităţii de cazare, cât şi din cel al facilităţilor disponibile şi al asigurării transportului până în staţiune, astfel încât în anii ’40 ajunge să fie recunoscută ca „Perla Banatului“.
În 1977 se ridică la Poiana Mărului hotelul Scorilo, cu 72 de camere şi o capacitate de peste 400 de locuri de cazare (în prezent închis), iar turismul în staţiune dobândeşte un nou impuls la începutul anilor ’80, după începerea lucrărilor la barajul şi Lacul de acumulare Măru (finalizate în 1992).
În ultimii ani s-au construit la Poiana Mărului mai multe case de vacanţă şi au fost deschise circuitului turistic pensiuni care încearcă să acopere cererea de facilităţi de cazare şi servicii
turistice în zonă.
Zona oferă multe posibilităţi de agrement
Turiştii ce aleg Poiana Mărului ca destinaţie de vacanţă au la dispoziţie multiple posibilităţi de petrecere a timpului liber.
Amatorii de drumeţii au la dispoziţie mai multe trasee montane care pornesc din Poiana Mărului: spre lacul de acumulare de la Gura Apei (hidrocentrala Râu de Mori) prin Şaua Iepii (1.727 m), între Masivul Bloju şi Baicu; spre vârfurile Cuntu şi Ţarcu, pe Valea Şucului; spre Muntele Mic, pe valea pârâului Scorila; spre Vârful Nedeii.
Pe apele repezi de munte poate fi practicat rafting-ul şi canioning-ul, iar Lacul Măru este o locaţie potrivită pentru plajă, înot şi sporturi acvatice sau plimbări cu barca.
Amatorii de offroad şi enduro au la rândul lor la dispoziţie o serie de trasee pe care le pot parcurge în munţii ce înconjoară staţiunea.
Întreaga zonă a devenit în ultimii ani un punct de atracţie pentru împătimiţii sporturilor cu motor, desfăşurându-se aici evenimente importante în domeniu.
Împrejurimile Poienii Mărului sunt des vizitate şi de pescarii şi vânătorii amatori, iar în timpul iernii există şi posibilitatea practicării unor sporturi de sezon pe pârtiile naturale de pe versanţii ce înconjoară staţiunea.
Mai puteţi găsi la Poiana Mărului terenuri de sport cu gazon sau betonate, care oferă toate condiţiile pentru organizarea unor partide de minifotbal, tenis, baschet, volei, badminton, pensiunile din staţiune fiind frecvent alese ca destinaţii pentru cantonamentele echipelor sportive.
Informaţii turistice
Poiana Mărului se află la 25 km distanţă de oraşul Oţelul Roşu, între Muntele Mic, Nedela şi Vârful Pietrii; este plasată la o altitudine de 500 de metri; se poate ajunge pe DN 68, Caransebeş - Haţeg, cu deviere pe lângă comuna Zăvoi. Accesul în Parcul Semenic este posibil: dinspre nord, de pe Drumul Judeţean 582 (Reşiţa - Slatina-Timiş); dinspre est, de pe Drumul Naţional 58 (Anina - Reşiţa); dinspre sud, dinspre Anina şi Cheile Nerei, de pe Drumul Naţional 57 B.
Deşi Munţii Semenic nu sunt înalţi, natura peisajului deosebit de expresivă şi originală, numeroase obiective turistice, diversitatea atracţiilor şi a condiţiilor de confort pentru vizitatorii şi iubitorii drumeţiei fac din ei o regiune de excepţie în cadrul spaţiului geografic al Carpaţilor româneşti. Munţii Semenic concurează numeroase masive carpatice cu medii de 1.800 - 1.900 m.
Aceştia s-au edificat de mult timp
ca regiune de tradiţie pentru turism în zona geografică a Banatului. Bogăţia naturii înconjurătoare, tezaurul valorilor etnografice, folclorice şi culturale, dotările specializate oferă posibilităţi deosebit de mari pentru o extinsă şi originală activitate turistică modernă. Amploarea amenajărilor şi valorificarea complexă a acestora definesc calitatea şi dinamica funcţionalităţii turistice. Zona Semenicului se constituie, de aceea, ca fiind cea mai importantă concentrare turistică din Munţii Banatului. Staţiunea oferă iubitorilor de schi un sezon ceva mai mare decât media anuală în ţară. Din noiembrie până în aprilie, stratul de zăpadă are în medie 60 - 80 cm. Cele mai apropiate oraşe sunt Timişoara şi Reşiţa. Staţiunea este deschisă tot anul.
Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului
Parcul se întinde pe o suprafaţă de 36.214 ha în sudul Platoului Semenic, cuprinzând opt rezervaţii naturale
.
Râurile au sculptat în relieful calcaros diferite forme carstice. Peşterile şi dolinele se regăsesc în număr mare în perimetrul parcului, cele mai spectaculoase fiind Cheile Caraşului şi peşterile din apropierea acestora (Comarnic, Racoviţa, Ţolosu).
Valea Caraşului este străjuită de versanţi abrupţi, cu înălţimi de 100 - 200 m, cu forme ciudate, precum stânca în formă de cocoş uriaş din apropierea ruinelor Cetăţii Caraşovei, situată pe unul dintre cele mai falnice promotorii ale cheilor, de unde se oferă o
deosebită panoramă. Un peisaj aparte, contrastant, apare în Poiana Prolazului: fâneţe, livezi şi mici
ogoare cultivate.
Cheile Caraşului se numără printre cele mai lungi şi mai sălbatice din România (19 km) şi prezintă două sectoare de chei despărţite de Lunca Prolazului, loc în care versanţii s-au retras parcă pentru a face loc celor câteva gospodării cuibărite pe malurile Caraşului.
În Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului veţi avea posibilitatea de a observa specii cu un caracter mediteranean, câteva relicte terţiare şi specii endemice de plante
şi animale.
În apele de pe teritoriul parcului (Caraş şi afluentul său Buhui, Bârzava, Timişul, Nera, Poneasca) vieţuiesc, printre altele, păstrăvul, linul şi mreana.
Peste 1.000 de specii de plante au fost identificate în perimetrul Parcului Naţional Semenic - Cheile Caraşului. Pădurile de fag impresionează prin dimensiunile excepţionale ale arborilor, rar întâlnite în alte locuri, şi prin forma deosebită a trunchiurilor şi coroanelor. Este notabil faptul că şi climatul submediteranean favorizează dezvoltarea a 33 de specii de orhidee în perimetrul parcului.
Traseele turistice, cu o lungime de 115 km pe teritoriul parcului naţional, poartă drumeţii spre crestele munţilor, puncte de belvedere, peşteri sau vestigii istorice.
Printre obiectivele turistice din Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului se numără Cheile Caraşului, Peşterile Comarnic şi Popovăţ, Lacurile Buhui, Mărghitaş, Gozna şi Trei Ape, pădurea de făgete virgine Izvoarele Nerei etc.
Poiana Mărului
Poiana Mărului este amplasată într-un cadru natural deosebit de pitoresc, pe malurile Bistrei Mărului, perimetrul său fiind străbătut şi de cursurile unor afluenţi ai acesteia (Scorila, Şucu). Muntele Mic, Nedeia şi Vârful Pietrii, cu versanţii împăduriţi, domină staţiunea, iar în depărtare pot fi zărite crestele Munţilor Retezat şi Ţarcu.
Zona Poienii Mărului a fost locuită încă din antichitate, vestigiile arheologice (de exemplu, altarul păgân ce se găseşte la altitudinea de 1.200 m pe versantul nordic al Muntelui Mic) evidenţiind o intensă activitate religioasă a populaţiei dace din regiune, activitate concentrată în jurul Muntelui Gugu (2.219 m în Masivul Ţarcu-Godeanu).
Până azi se transmit legende legate de comoara regelui dac Scorilo, ascunsă într-o peşteră secretă din împrejurimile Poienii. Conform legendei, în stânca lui Scorilo, formaţiune cu un perete abrupt, s-ar găsi o peşteră în care este ascunsă comoara.
Locaţia exactă a peşterii ar fi indicată de prima rază de soare care trece peste creasta numită Buza Nedeii şi cade pe mijlocul peretelui de stâncă în zorii zilei solstiţiului de vară.
Dezvoltarea zonei turistice începe după 1936, când Poiana Mărului şi Muntele Mic sunt declarate staţiuni turistice. În perioada respectivă se construiesc la Poiana Mărului primele facilităţi de cazare, iar ulterior staţiunea se dezvoltă rapid, atât din punctul de vedere al capacităţii de cazare, cât şi din cel al facilităţilor disponibile şi al asigurării transportului până în staţiune, astfel încât în anii ’40 ajunge să fie recunoscută ca „Perla Banatului“.
În 1977 se ridică la Poiana Mărului hotelul Scorilo, cu 72 de camere şi o capacitate de peste 400 de locuri de cazare (în prezent închis), iar turismul în staţiune dobândeşte un nou impuls la începutul anilor ’80, după începerea lucrărilor la barajul şi Lacul de acumulare Măru (finalizate în 1992).
În ultimii ani s-au construit la Poiana Mărului mai multe case de vacanţă şi au fost deschise circuitului turistic pensiuni care încearcă să acopere cererea de facilităţi de cazare şi servicii
turistice în zonă.
Zona oferă multe posibilităţi de agrement
Turiştii ce aleg Poiana Mărului ca destinaţie de vacanţă au la dispoziţie multiple posibilităţi de petrecere a timpului liber.
Amatorii de drumeţii au la dispoziţie mai multe trasee montane care pornesc din Poiana Mărului: spre lacul de acumulare de la Gura Apei (hidrocentrala Râu de Mori) prin Şaua Iepii (1.727 m), între Masivul Bloju şi Baicu; spre vârfurile Cuntu şi Ţarcu, pe Valea Şucului; spre Muntele Mic, pe valea pârâului Scorila; spre Vârful Nedeii.
Pe apele repezi de munte poate fi practicat rafting-ul şi canioning-ul, iar Lacul Măru este o locaţie potrivită pentru plajă, înot şi sporturi acvatice sau plimbări cu barca.
Amatorii de offroad şi enduro au la rândul lor la dispoziţie o serie de trasee pe care le pot parcurge în munţii ce înconjoară staţiunea.
Întreaga zonă a devenit în ultimii ani un punct de atracţie pentru împătimiţii sporturilor cu motor, desfăşurându-se aici evenimente importante în domeniu.
Împrejurimile Poienii Mărului sunt des vizitate şi de pescarii şi vânătorii amatori, iar în timpul iernii există şi posibilitatea practicării unor sporturi de sezon pe pârtiile naturale de pe versanţii ce înconjoară staţiunea.
Mai puteţi găsi la Poiana Mărului terenuri de sport cu gazon sau betonate, care oferă toate condiţiile pentru organizarea unor partide de minifotbal, tenis, baschet, volei, badminton, pensiunile din staţiune fiind frecvent alese ca destinaţii pentru cantonamentele echipelor sportive.
Informaţii turistice
Poiana Mărului se află la 25 km distanţă de oraşul Oţelul Roşu, între Muntele Mic, Nedela şi Vârful Pietrii; este plasată la o altitudine de 500 de metri; se poate ajunge pe DN 68, Caransebeş - Haţeg, cu deviere pe lângă comuna Zăvoi. Accesul în Parcul Semenic este posibil: dinspre nord, de pe Drumul Judeţean 582 (Reşiţa - Slatina-Timiş); dinspre est, de pe Drumul Naţional 58 (Anina - Reşiţa); dinspre sud, dinspre Anina şi Cheile Nerei, de pe Drumul Naţional 57 B.
Ramona Maier, al doilea golgheter în Ligă
După disputarea jocurilor din grupele Ligii Campionilor la handbal feminin, în clasamentul golgheterilor, extrema Ramona Maier (Oltchim Râmnicu Vâlcea) împarte poziţia a doua cu rusoaica Elena Polenova (Zvezda Zvenigorod), ambele cu 55 goluri. Ele sunt devansate de unguroaica Timea Toth (Hypo Viena), cu 59 goluri. Adina Meiroşu şi Adriana Nechita, de la Oltchim, împart locul 19, cu câte 31 goluri, Aurelia Brădeanu (ETO Gyor) ocupă locul 31, cu 27 goluri, iar Ionela Gâlcă (Oltchim) este a 33-a, cu 25 goluri.
Rădoi a intrat în atenţia ruşilor de la Spartak Moscova
Revenit la antrenamente după o lungă perioadă de inactivitate, căpitanul Stelei Mirel Rădoi este aproape de un transfer la formaţia Spartak Moscova. Potrivit cotidianului Tvoi Deni, ruşii sunt interesaţi de achiziţionarea internaţionalului roman, pe care l-au urmărit la meciuri din campionat şi cupele europene.
„Transferul jucătorului de 26 de ani este evaluat la aproximativ opt milioane de dolari. Scouterii clubului moscovit l-au urmărit pe Rădoi anul trecut atât la meciurile din campionat, cât şi la cele din cupele europene. În curând, antrenorul Stanislav Cercesov va decide dacă se vor începe negocierile pentru aducerea jucătorului sau nu“, a scris publicaţia rusă.
Sursa citată mai scrie că gruparea din Ghencea a refuzat o ofertă pentru Rădoi de la actuala campioană Zenit Sankt Petersburg, de zece milioane de euro. Tvoi Deni menţionează polivalenţa lui Rădoi, dar uită de faptul că în România este văzut ca un jucător “de bibelou” din cauza deselor accidentări.
„Rădoi este un jucător universal, poate evolua pe mai multe posturi, în centrul liniei de mijloc sau în centrul defensivei, dar dacă este nevoie poate juca şi pe flancuri“, a adăugat ziarul rus, precizând că Spartak are nevoie de fundaşi centrali cu experienţă.
Lovin nu pleacă la Malaga
În altă ordine de idei, impresarul Dumitru Tudor a declarat că oferta
de un milion de euro făcută de Malaga pentru Florin Lovin nu a fost acceptată de club, din cauza condiţiilor financiare pe care le doreau spaniolii.
„Ei voiau să plătească acum câteva sute de mii de euro, iar restul să îl dea la finalul sezonului, lucru neacceptat de Steaua. Cu alte cuvinte, cluburile nu s-au înţeles şi nu cred că se va mai realiza. Vom vedea în continuare care este interesul clubului Le Mans pentru Lovin“, a spus Tudor.
La rândul său, Lovin a detaliat motivul pentru care transferul său la Malaga nu s-a realizat: „Am vorbit cu domnul Argăseală şi cu Adrian Ilie. Ei mi-au spus că singura modalitate în care pot pleca este ca echipa să plătească un milion de euro la semnarea actelor. Am luat-o ca atare, deşi nu prea mi-a convenit. Eu pun înainte răul mereu. Poţi juca prost, te poţi accidenta şi, poate, până la vară, nu o să mai ia nici 500 de mii de euro pe mine. În fotbal e legea că, dacă nu joci, nu are cine să te vadă şi cine să te ia. Acesta este riscul meseriei şi nu avem ce face“.
„Transferul jucătorului de 26 de ani este evaluat la aproximativ opt milioane de dolari. Scouterii clubului moscovit l-au urmărit pe Rădoi anul trecut atât la meciurile din campionat, cât şi la cele din cupele europene. În curând, antrenorul Stanislav Cercesov va decide dacă se vor începe negocierile pentru aducerea jucătorului sau nu“, a scris publicaţia rusă.
Sursa citată mai scrie că gruparea din Ghencea a refuzat o ofertă pentru Rădoi de la actuala campioană Zenit Sankt Petersburg, de zece milioane de euro. Tvoi Deni menţionează polivalenţa lui Rădoi, dar uită de faptul că în România este văzut ca un jucător “de bibelou” din cauza deselor accidentări.
„Rădoi este un jucător universal, poate evolua pe mai multe posturi, în centrul liniei de mijloc sau în centrul defensivei, dar dacă este nevoie poate juca şi pe flancuri“, a adăugat ziarul rus, precizând că Spartak are nevoie de fundaşi centrali cu experienţă.
Lovin nu pleacă la Malaga
În altă ordine de idei, impresarul Dumitru Tudor a declarat că oferta
de un milion de euro făcută de Malaga pentru Florin Lovin nu a fost acceptată de club, din cauza condiţiilor financiare pe care le doreau spaniolii.
„Ei voiau să plătească acum câteva sute de mii de euro, iar restul să îl dea la finalul sezonului, lucru neacceptat de Steaua. Cu alte cuvinte, cluburile nu s-au înţeles şi nu cred că se va mai realiza. Vom vedea în continuare care este interesul clubului Le Mans pentru Lovin“, a spus Tudor.
La rândul său, Lovin a detaliat motivul pentru care transferul său la Malaga nu s-a realizat: „Am vorbit cu domnul Argăseală şi cu Adrian Ilie. Ei mi-au spus că singura modalitate în care pot pleca este ca echipa să plătească un milion de euro la semnarea actelor. Am luat-o ca atare, deşi nu prea mi-a convenit. Eu pun înainte răul mereu. Poţi juca prost, te poţi accidenta şi, poate, până la vară, nu o să mai ia nici 500 de mii de euro pe mine. În fotbal e legea că, dacă nu joci, nu are cine să te vadă şi cine să te ia. Acesta este riscul meseriei şi nu avem ce face“.
Mansour face fite cu Dinamo!
Senegalezul s-a antrenat ieri cu "Poli" si sustine ca a semnat contractul cu gruparea din "Groapa" dupa ce a fost pacalit de impresar
Atacantul timisorean, transferat pentru urmatorii cinci ani la Dinamo, s-a antrenat ieri dimineata cu echipa din Timisoara, trecerea sa la gruparea bucuresteana fiind in impas. Mansour s-a prezentat ieri dimineata la antrenamentul lui "Poli" Timisoara si s-a pregatit sub comanda lui Dusan Uhrin. Mansour a evitat initial sa dea un raspuns cand a fost intrebat daca a semnat contractul de joc cu Dinamo, insa a declarat ca, in proportie de 90 la suta, se va prezenta la noua sa echipa. "Nu stiu exact ce voi face, dar in proportie de 90 la suta voi pleca la Dinamo. Deocamdata ma pregatesc de nunta si apoi voi pleca la Bucuresti sa discut. Exista si sanse sa raman la Timisoara", a spus atacantul senegalez.
Dupa antrenament, Mansour a revenit asupra declaratiilor, dar l-a acuzat pe impresarul Cristian Opria ca l-a pacalit. "Impresarul mi-a spus ca este vorba despre un precontract, dar de fapt era contractul de joc, pe cinci ani, cu Dinamo! Acum, ca am semnat, n-am ce sa mai fac, voi merge la Dinamo", a spus Mansour. "Nu a fst vorba despre nemultumirile mele legate de salaru, ci despre faptul ca am fost pacalit! Asta este!", a adaugat Mansour. Conform declaratiilor facute de directorul executiv al lui Dinamo, Cristian Borcea, Mansour a semnat un contract pe cinci ani cu gruparea "alb-rosie". La prezentarea lui Torje, care a avut loc miercuri dupa-amiaza la Bucuresti, Borcea a aratat reprezentantilor presei contractul cu semnatura jucatorului senegalez. "Mansour a semnat cu Dinamo, desi a spus ca nu s-a inteles cu noi. El pe 20 ianuarie are nunta, vor fi trei, patru zile pentru documente, pentru viza, pentru ca trebuie sa trimitem documentele
la Atena. Apoi intra in programul
lotului", a explicat Borcea absenta lui Mansour de la prezentarea oficiala. In schimb, Marian Iancu, boss-ul lui "Poli", a declarat ieri ca Mansour a semnat numai acordul de transfer incheiat intre gruparea banateana si Dinamo, nu si contractul de joc cu clubul din Soseaua Stefan cel Mare. "Mansour urmeaza sa semneze contractul cu Dinamo dupa ce face nunta. El a semnat acordul de transfer, dar urmeaza sa-si negocieze contractul cu Dinamo. Contractul e una si acordul de transfer e alta. Acordul ala il obliga sa semneze un contract pe 5 ani. El si-a dat acordul sa plece la Dinamo si urmeaza sa-si negocieze contractul", a spus Iancu.
Atacantul timisorean, transferat pentru urmatorii cinci ani la Dinamo, s-a antrenat ieri dimineata cu echipa din Timisoara, trecerea sa la gruparea bucuresteana fiind in impas. Mansour s-a prezentat ieri dimineata la antrenamentul lui "Poli" Timisoara si s-a pregatit sub comanda lui Dusan Uhrin. Mansour a evitat initial sa dea un raspuns cand a fost intrebat daca a semnat contractul de joc cu Dinamo, insa a declarat ca, in proportie de 90 la suta, se va prezenta la noua sa echipa. "Nu stiu exact ce voi face, dar in proportie de 90 la suta voi pleca la Dinamo. Deocamdata ma pregatesc de nunta si apoi voi pleca la Bucuresti sa discut. Exista si sanse sa raman la Timisoara", a spus atacantul senegalez.
Dupa antrenament, Mansour a revenit asupra declaratiilor, dar l-a acuzat pe impresarul Cristian Opria ca l-a pacalit. "Impresarul mi-a spus ca este vorba despre un precontract, dar de fapt era contractul de joc, pe cinci ani, cu Dinamo! Acum, ca am semnat, n-am ce sa mai fac, voi merge la Dinamo", a spus Mansour. "Nu a fst vorba despre nemultumirile mele legate de salaru, ci despre faptul ca am fost pacalit! Asta este!", a adaugat Mansour. Conform declaratiilor facute de directorul executiv al lui Dinamo, Cristian Borcea, Mansour a semnat un contract pe cinci ani cu gruparea "alb-rosie". La prezentarea lui Torje, care a avut loc miercuri dupa-amiaza la Bucuresti, Borcea a aratat reprezentantilor presei contractul cu semnatura jucatorului senegalez. "Mansour a semnat cu Dinamo, desi a spus ca nu s-a inteles cu noi. El pe 20 ianuarie are nunta, vor fi trei, patru zile pentru documente, pentru viza, pentru ca trebuie sa trimitem documentele
la Atena. Apoi intra in programul
lotului", a explicat Borcea absenta lui Mansour de la prezentarea oficiala. In schimb, Marian Iancu, boss-ul lui "Poli", a declarat ieri ca Mansour a semnat numai acordul de transfer incheiat intre gruparea banateana si Dinamo, nu si contractul de joc cu clubul din Soseaua Stefan cel Mare. "Mansour urmeaza sa semneze contractul cu Dinamo dupa ce face nunta. El a semnat acordul de transfer, dar urmeaza sa-si negocieze contractul cu Dinamo. Contractul e una si acordul de transfer e alta. Acordul ala il obliga sa semneze un contract pe 5 ani. El si-a dat acordul sa plece la Dinamo si urmeaza sa-si negocieze contractul", a spus Iancu.
Fotbalul romanesc valoreaza cit doi Ronaldinho si un Thierry Henry
Cota de piata a jucatorilor care evolueaza in Liga I este 188 de milioane de euro.
Echipele de fotbal din prima divizie au plecat de putina vreme in cantonamente, meciurile de pregatire abia daca au fost perfectate, iar pina la reluarea campionatului mai este peste o luna, timp
suficient pentru interminabile discutii despre transferuri potentiale, ideale, reale sau imaginare. Anul acesta se poarta mai mult decit oricind stranierii si nu putine sint vocile care detesta practica importurilor, insa dintr-o statistica tinuta strict de nemtii de la www.transfermarkt.de reiese clar ca jucatorii adusi din alte tari sint cei care au crescut considerabil cota competitiei interne. Nu ne putem mindri cu vreo pozitionare prea spectaculoasa intr-un clasament continental (abia locul 15 din 24 de state), insa din valoarea totala calculata pentru Liga I, 188,62 milioane de euro, aproape o treime (58,37 milioane) este data
de fotbalistii de alta nationalitate decit cea romana. De remarcat ca valoarea totala a primei noastre divizii este egala cu a lui Atletico Madrid (188,1 milioane) si abia la jumatate din cota Realului Madrid (386,7). Comparatiile cu FC Barcelona sau Chelsea sint chiar jenante pentru liga lui Mitica, acesti colosi continentali valorind 443,6, respectiv 434,1 milioane de euro.
Clubul cu jucatorii cei mai valorosi din Liga I este de departe Steaua, cota totala a acestora fiind estimata la 26,4 milioane de euro. Exceleaza Nicolae Dica, el fiind si cel mai scump jucator din prima divizie (3,8 milioane de euro), si Mirel Radoi, care in ciuda lungii perioade de inactivitate este totusi cotat la 3 milioane. Dorin Goian, desi supraevaluat de patronul ros-albastrilor la peste 5 milioane, nu depaseste 1,5 milioane, avind chiar o cota de piata cu 100.000 de euro sub cea a lui Banel Nicolita. Poate parea surprinzatoare clasarea pe primul loc a Stelei, atit timp cit in ultimele sezoane investitiile nu au fost pe masura asteptarilor, insa prezenta pentru a doua oara consecutiv in grupele Champions League i-a facut pe fotbalisti mai vizibili Europei. In schimb, tocmai investitiile
au fost motorul ascensiunii lui CFR Cluj spre titlul de campioana si al pozitionarii pe locul secund in topul valorilor, cu 21,6 milioane de euro, ardelenii depasind cu 2,1 milioane pe Dinamo si 3,2 milioane pe Poli Timisoara. Vedeta Clujului este brazilianul Didi (1,8 milioane), a “ciinilor” - Ianis Zicu (2,2 milioane), iar a Timisoarei este internationalul slovac Balazs Borbely (1,8 milioane).
In coada ierarhiei primei divizii, situatia este tragicomica, jucatorilor mai multor formatii neputindu-li-se stabili un pret exact. Este insa cert ca formatiile cele mai ieftine sint Gloria Buzau (4,5 milioane), “U” Cluj (4,05 milioane) si UTA, care are valoarea lui Alin Stoica (1,7 milioane). Cum piata transferurilor ramine deschisa inca o luna si jumatate, sint posibile permutari majore intre echipe, insa fara impact major in plan global. Este de remarcat ca echipa cea mai valoroasa din Liga I are cota mai mica decit cele mai ieftine echipe din Premier League (Derby County - 43,8 milioane), Primera Division (UD Almeria - 35,6 milioane) sau Serie A (Cagliari - 31,4 milioane). Echipa din Ghencea este totusi mai valoroasa decit formatii din Germania si Franta precum Energie
Cottbus (23,8 milioane) si FC Metz (23,7 milioane), in timp ce in Olanda sau in Portugalia ar prinde prima liga, dar mai jos de locul cinci.
Echipele de fotbal din prima divizie au plecat de putina vreme in cantonamente, meciurile de pregatire abia daca au fost perfectate, iar pina la reluarea campionatului mai este peste o luna, timp
suficient pentru interminabile discutii despre transferuri potentiale, ideale, reale sau imaginare. Anul acesta se poarta mai mult decit oricind stranierii si nu putine sint vocile care detesta practica importurilor, insa dintr-o statistica tinuta strict de nemtii de la www.transfermarkt.de reiese clar ca jucatorii adusi din alte tari sint cei care au crescut considerabil cota competitiei interne. Nu ne putem mindri cu vreo pozitionare prea spectaculoasa intr-un clasament continental (abia locul 15 din 24 de state), insa din valoarea totala calculata pentru Liga I, 188,62 milioane de euro, aproape o treime (58,37 milioane) este data
de fotbalistii de alta nationalitate decit cea romana. De remarcat ca valoarea totala a primei noastre divizii este egala cu a lui Atletico Madrid (188,1 milioane) si abia la jumatate din cota Realului Madrid (386,7). Comparatiile cu FC Barcelona sau Chelsea sint chiar jenante pentru liga lui Mitica, acesti colosi continentali valorind 443,6, respectiv 434,1 milioane de euro.
Clubul cu jucatorii cei mai valorosi din Liga I este de departe Steaua, cota totala a acestora fiind estimata la 26,4 milioane de euro. Exceleaza Nicolae Dica, el fiind si cel mai scump jucator din prima divizie (3,8 milioane de euro), si Mirel Radoi, care in ciuda lungii perioade de inactivitate este totusi cotat la 3 milioane. Dorin Goian, desi supraevaluat de patronul ros-albastrilor la peste 5 milioane, nu depaseste 1,5 milioane, avind chiar o cota de piata cu 100.000 de euro sub cea a lui Banel Nicolita. Poate parea surprinzatoare clasarea pe primul loc a Stelei, atit timp cit in ultimele sezoane investitiile nu au fost pe masura asteptarilor, insa prezenta pentru a doua oara consecutiv in grupele Champions League i-a facut pe fotbalisti mai vizibili Europei. In schimb, tocmai investitiile
au fost motorul ascensiunii lui CFR Cluj spre titlul de campioana si al pozitionarii pe locul secund in topul valorilor, cu 21,6 milioane de euro, ardelenii depasind cu 2,1 milioane pe Dinamo si 3,2 milioane pe Poli Timisoara. Vedeta Clujului este brazilianul Didi (1,8 milioane), a “ciinilor” - Ianis Zicu (2,2 milioane), iar a Timisoarei este internationalul slovac Balazs Borbely (1,8 milioane).
In coada ierarhiei primei divizii, situatia este tragicomica, jucatorilor mai multor formatii neputindu-li-se stabili un pret exact. Este insa cert ca formatiile cele mai ieftine sint Gloria Buzau (4,5 milioane), “U” Cluj (4,05 milioane) si UTA, care are valoarea lui Alin Stoica (1,7 milioane). Cum piata transferurilor ramine deschisa inca o luna si jumatate, sint posibile permutari majore intre echipe, insa fara impact major in plan global. Este de remarcat ca echipa cea mai valoroasa din Liga I are cota mai mica decit cele mai ieftine echipe din Premier League (Derby County - 43,8 milioane), Primera Division (UD Almeria - 35,6 milioane) sau Serie A (Cagliari - 31,4 milioane). Echipa din Ghencea este totusi mai valoroasa decit formatii din Germania si Franta precum Energie
Cottbus (23,8 milioane) si FC Metz (23,7 milioane), in timp ce in Olanda sau in Portugalia ar prinde prima liga, dar mai jos de locul cinci.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
